SE APROBA,

COMITETUL MINISTERIAL PENTRU

SITUATII DE URGENTA

MINISTERUL  MEDIULUI  SI PADURILOR

MINISTRU

Laszlo BORBELY

Presedinte C..M.S.U

 

 

 

PLAN DE APARARE

IMPOTRIVA INUNDATIILOR SI

GHETURILOR, SECETEI HIDROLOGICE, ACCIDENTELOR LA CONSTRUCTIILE HIDROTEHNICE SI POLUARILOR ACCIDENTALE

AL BAZINULUI HIDROGRAFIC SOMES-TISA

 

 

A.N."APELE ROMANE"                                    Ministerul Mediului si Padurilor

 

                                                                                         Centru operativ pentru

                                                                                            situatii de urgenta

DIRECTOR GENERAL                                                Sef  Centru Operativ

ing.Csaba   DAVID                                  

                                                                                                Director

                                                                                      Mary-Jeanne ADLER                                                                                                               

Intocmit : Administratia Bazinala de  Apa                              

                             Somes - Tisa      

DIRECTOR

ing.Mircea   ITU

 

 

 

 

                                                             MEMORIU TEHNIC

 

            DATE GENERALE

 

        Planul de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor,  s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului comun MAI/MMGA nr. 638/420/2005, a Legii nr.107 din 1996 (Legea Apelor) aprobata si completata cu  Legea  310/2004  si Legea 112/2006 , a Legii nr.481 din 2004 (Protectiei Civile) si a Legii 127 din 1992 (Legea Dezastrelor).

Planul bazinal este o documentatie care cuprinde toate elementele    privind sistemul informational si de exploatare a constructiilor hidrotehnice in conditii de ape mari care concura la actiunea de aparare impotriva inundatiilor, cuprinzand piese scrise si piese desenate. El constitue o sinteza a planurilor judetene de aparare impotriva inundatiilor , precum si a planurilor sistemelor hidrotehnice.

In cadrul pieselor desenate este cuprinsa  si schema sinoptica a fluxului informational hidrometeorologic si operativ cu legaturile intre comitetele judetene pentru situatii de urgenta  si comitetele  locale  pentru situatii de urgenta  precum si organele de decizie, avertizare si informare de pe raza bazinului hidrografic Somes-Tisa. De asemenea, este  intocmita harta sistemului informational hidrometeorologic , care cuprinde toate amenajarile hidrotehnice ce pot produce inundatii sau au rol de aparare, amplasarea statiilor si posturilor hidrometrice si pluviometrice.

Directia Apelor Somes-Tisa  Cluj organizeaza si asigura masurile necesare desfasurarii activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice pentru obiectivele  si lucrarile de aparare de pe cursurile de apa din administrare, prin sistemele de gospodarire a apelor organizate la nivel judetean in cadrul bazinului hidrografic Somes-Tisa, conform prevederilor legale.

In cadrul Planului de Aparare sunt mentionate principalele masuri ce trebuie luate de Centrul Operativ al D.A.Somes Tisa.

Participa, in conformitate cu prevederile conventiilor romano-ungare si romano-ucrainene la organizarea apararii pe raurile care formeaza sau traverseaza frontiera de stat a Romaniei.

In scopul imbunatatirii masurilor de prevenire, a celor operative de interventii in perioadele de aparare, DAST organizeaza anual, impreuna cu ceilalti factori implicati in actiunile de aparare impotriva inundatiilor ( CJSU, IJSU agenti economici cu obiective hidrotehnice in administrare), exercitii de simulare privind producerea de fenomene hidrometeorologice periculoase in vederea testarii functionalitatii fluxului informational in conformitate cu prevederile Ordinului comun MAI/MMGA 638/420/2005 si a Planului de Aparare Bazinal.

 

Descriere bazin hidrografic

 

A.    Amplasare si delimitari hidrografice

Bazinul hidrografic Somes-Tisa este situat in partea de nord si nord-vest a tarii, delimitat la nord de granita cu Ucraina, la vest de granita cu Republica Ungara, iar pe teritoriul tarii se inveci-neaza cu bazinul hidrografic  al Siretului la est, bazinul  Muresului la sud  si bazinul Crisurilor la sud-vest.

Suprafata totala a bazinului hidrografic  este de 22.380  km2  reprezentand 9,5% din suprafata tarii, fiind format pe teritoriul Romaniei de raurile Tisa (inclusiv Turul), Somea si Crasna. Suprafetele bazinelor hidrografice componente sunt urmatoarele : 15.740 kmp suprafata bazinului raului Somes, 2.100 kmp suprafata bazinului raului Crasna si 4.540 kmp cea a bazinului raului Tisa.

           

            B.Densitatea retelei hidrografice

 

Suprafata pe care se intinde acest bazin hidrografic cuprinde din punct de vedere administrativ 7 judete: Bistrita-Nasaud cu o suprafata de 5305 kmp, Cluj cu suprafata de 6650 kmp, Salaj cu suprafata de 3850 kmp, Maramures cu  suprafata de 6215 kmp,  Satu-Mare cu o suprafata de 4405 kmp, Bihor cu o suprafata de 54 de kmp si Alba cu o suprafata de 4 kmp . Populatia bazinului hidrografic este  de  2.500.000 locuitori.

            Intreg bazinul Somes-Tisa se caracterizeaza printr-o diversitate a formelor de relief, de la munti si dealuri , care ocupa 60% din teritoriu, pana la forma plana de campie.

            Densitatea retelei codificate este  de 0,35 km/km2 apropiata de media pe tara(0,33 km/km2)

 

            C. Numarul si lungimea cursurilor de apa codificate

 

            Bazinul hidrografic Somes -Tisa cuprinde un numar de  580 cursuri de apa codificate, cu o lungime a retelei hidrografice de 7.828 km.

Somesul Mic izvoraste din muntii Apuseni , munti cu multe culmi netede, doar cateva din ele mai inalte, din care varful Vladeasa, cu inaltimea de 1836 m , aflat la limita bazinului, este al doilea ca inaltime din Carpatii Occidentali.

            Suprafata impadurita din cadrul bazinului este de 706000 ha, cu un grad mediu de impadurire de 31,5% .Pe judete , suprafetele impadurite si gradul de impadurire sunt

                                   

Judetul

Suprafata impadurita(ha)

Grad de impadurire( %)

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj

197000

119000

250000

 60000

 80000

39

28

41

15

24

TOTAL

706000

31.5

 

 

Pe bazine , fondul forestier se prezinta  astfel:

            -B.H.Somes-502000 ha

            -B.H. Crasna-33000 ha

            -B.H. Tisa-171000 ha

            a. Subbazinul Tisa

            Pe teritoriul Romanesc raul Tisa aduna apele unui numar de 123 cursuri de apa codificate, cu o lungime totala de  1.592 km (2 % din lungimea totala a retelelor codificate in tara ).Cei 4.540 km ai bazinului reprezinta 1,9 % din suprafata tarii si 20 % din suprafata  bazinului hidrografic Somes -Tisa.

            Suprafata fondului forestier (1709 km2) acopera 37,6 % din cea a bazinului hidrografic.

            Principalele rauri sunt:

- Viseul, cu o lungime de 82 km si o suprafata de 1851 km2, are un bazin cu o pronuntata asimetrie, toti afluentii principali primindu-i de pe partea dreapta (Cisla, Vaserul,Ruscova).

- Iza, cu o lungime de 80 km si o suprafata de 1293 km2, reprezinta o asimetrie inversa Viseului, toti afluentii importanti venind din stanga,( Boicu, Botiza, Mara).

- Turul, cu o lungime de 68 km si o suprafata de 1114 km2 , are un bazin simetric, primind afluenti cam de aceeasi marime de pe ambele maluri.

                       

b. Subbazinul Somes

Somesul izvoraste din muntii  Rodnei si pana la confluenta cu Somesu Mic poarta numele de

Somesu Mare. Cele 403 cursuri de apa codificate totalizeaza o lungime de 5.528 km (7 % din lungimea totala pe tara). Suprafata bazinului este de 15.140 km2 si reprezinta 6,6 % din suprafata tarii si 71 % din suprafata spatiului hidrografic Somes -Tisa.

Densitatea medie a retelei este de 0,35 %, fiind mai mare in zonele de munte si mai mica in 

Campia Transilvaniei. Suprafata fondului forestier este de 4.688 km2 , ceea ce reprezinta 29,8 % din suprafata bazinului hidrografic.

Principalele rauri sunt:

            - Somesul (inclusiv Somesu Mare) cu o lungime de 376 km pana  la iesirea din tara. Somesu Mare are o lungime de  130 km  si o suprafata de 5033 km2 si o usoara asimetrie in favoarea partii stangi a bazinului. Pentru intregul bazin al Somesului asimetria de stanga devine puternica intre localitatile Dej si Ardusat pentru a se schimba pe sensul invers dupa primirea Lapusului pe partea dreapta.

            Afluenti principali sunt :  r.Sieu – cu lungime de 71 km/suprafata de1818 km2 , Almasu- cu lungime de 68 km/ suprafata de813 km2  si Lapusul – cu lungime de  119 km/ suprafata de 1875 km2 .

           

c. Subbazinul Crasna

Cuprinde 54 cursuri de apa codificate cu o lungime totala de 708 km (0,9 % din lungimea 

totala pe tara). Suprafata este de 2100 km2 , adica 0,9 % din suprafata tarii si 9 % din cea a spatiului  hidrografic Somes Tisa.Densitatea medie a retelei este de 0,34 km/ km2 scazand treptat din amonte in aval. Fondul forestier acopera o suprafata de 331km2, adica 15,8 % din suprafata bazinului hidrografic.

Raul Crasna  are o lungime de 134 km de la izvor pana  la frontiera cu Ungaria si o asimetrie in favoarea partii drepte  a bazinului pana la statia Domanesti, de unde situatia se inverseaza.Afluentii principali sunt: Zalaul, Maja si Maria, toti cu debite nesemnificative si cu lungimi ce nu depasesc 38 km.

 

           

E. Cursurile de apa principale

            - punctul de izvorare

            - lungimea cursului

            - suprafata bazinului de receptie si al afluentilor de ordinul 1

 

            Principalele cursuri de apa ale bazinului sunt:

 

§ Raul Somes : 376 km/15 740 kmp (pe teritoriul Romaniei), izvoraste  din muntii Rodnei si pana la confluenta cu Somesul Mic poarta numele de Somesul Mare, este al cincilea râu ca marime şi debit din România. Este format din unirea Someşului Mic cu Someşul Mare lângă municipiul Dej. Someşul Mic (format prin confluenţa Someşului Rece cu Someşul Cald) are izvorul în Munţii Apuseni iar Someşul Mare izvorăşte din Munţii Rodnei. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.

§ Raul Tisa : 61 km/3 426 kmp (pe teritoriul Romaniei), isi are izvoarele inafara tarii noastre , in Carpatii Padurosi din Ucraina, este un râu care curge prin România, Ucraina, Slovacia, Ungaria şi Serbia, apoi se varsă în Dunăre lîngă Belgrad. Este cel mai mare afluent al Dunării şi adună apele de pe o suprafaţă de 157.186 km˛.

§ Raul Crasna : 134 km/2 100kmp (pe teritoriul Romaniei), izvorăşte din Munţii Apuseni, străbate Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest din România, vărsându-se în Tisa, pe teritoriul Ungariei.

§ Raul Tur : 68 km/1114kmp (pe teritoriul Romaniei), isi are izvoarele in muntii  Gutinului, este un afluent al râului Tisa. Râul se formează în muntii Oaş la confluenţa braţelor Gorova şi Turişor. Râul Tur străbate Câmpia de Vest, curge pe linia frontierei dintre Ucraina şi România şi se varsă apoi în Tisa pe teritoriul Ungariei. Pe o porţiune de 1,1 km râul marchează frontiera româno-ungară; pe un segment de 5,2 km urmeaza cursul frontierei româno-ucrainene. Localitatea mai importantă prin care curge este comuna Turulung din judeţul Satu Mare.

§  Raul Lapus : 119 km/1875 kmp. Se formează în Munţii Ţibleşului la confluenţa braţelor           Izvorul Alb şi Izvorul Negru. Bazinul său hidrografic defineşte, în partea sa superio-ară,       limitele Ţării Lăpuşului, unitate etnografică vicinală Maramureşului istoric.Trece prin oraşul Târgu Lăpuş şi prin satele Lăpuş, Rogoz. Răzoare, Aspra, Remetea  Chioarului, Săcălăşeni. Formează chei în aval de satul Răzoare.

§ Raul Somesul Mic : 178 km/3773 kmp, izvoraste din muntii Apuseni, poarta numele de Somesul Cald pana la confluenta cu Somesul Rece in lacul Gilau . Se formează din unirea Someşului Rece cu Someşul Cald în dreptul localităţii Gilău. Traversează oraşul Cluj-Napoca şi se uneşte cu Someşul Mare la Dej pentru a forma râul Someş.

§ Raul Bistrita : 67 km/650 kmp izvorăşte din muntii Calimani ,  strabate depresiunea Colibita, Cheile Bistritei iar  din comuna Prundul Bargaului  strabate  de la est la vest depresiunea Livezile  si se varsa in r.Sieu

 

 

§  Raul Viseu:  82 km/ 1581 kmp , este un curs de apă, afluent de stanga  al raului  Tisa. Izvorăşte din Munţii Rodnei, sub pasul Prislop, la 1409 m altitudine. Are 77 km lungime şi se varsă în Tisa la 330 m altitudine în localitatea Valea Vişeului.

§   Raul Iza : 80 km/1293 kmp, este un afluent de stanga  al Tisei .Izvorăşte de sub vârful Bătrâna din Munţii Rodnei la altitudinea de 1380 m, străbate de-a lungul depresiunea Maramureşului şi se revarsă în Tisa la vest de Sighetu Marmaţiei, la 268 m altitudine.

Pentru   apararea  impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Somes-Tisa s-au executat un numar de  2972 lucrari hidrotehnice cu rol de protectie a albiilor si malurilor. Elementele caracteristice ale lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare sunt cuprinse in machetele anexa.

 

                       Situatia pe judete se prezinta astfel :

 

 

Nr.

Crt.

JUDETUL

Nr.lucrari

LUNGIME (km)

 

 

 

Lucrari de

aparare

Lucrari de          regularizare

1

BN

819

178.522

167.596

2

CJ

522

  98.606

239.801

3

SJ

193

  19.724

152.536

4

MM Somes

491

107.236

 59.475

5

MM Tisa

605

146.493

 56.896

6

SM Somes

102

  34.389

168.844

7

SM Tisa

240

  28.895

 62.642

                                TOTAL           2972                        613.865                      907.790

 

                       La nivelul anului 2009 lungimea digurilor de aparare impotriva inundatiilor este de 744,2 km, din care in b.h. Somes 489,5 km, iar in b.h.Tisa de 254,7 km.

             De asemenea in b.h. Somes-Tisa , rol de aparare impotriva inundatiilor il au cele 9 lacuri de acumulare permanente (Colibita, Fantanele,Tarnita, Somesul Cald, Gilau, Varsolt, Stramtori , Calinesti Oas si Salatig) , cele 3 lacuri nepermanente  din administrare proprie (Cuceu , Borlesti si Crucisor), cele 2 poldere din administrare proprie ( Moftin si  Supurul de Sus ) ,precum si cele 75 acumulari de categoria C si D . Elementele caracteristice ale acumularilor permanente sau nepermanente se gesesc in macheta anexata.

 

 

             Principalele  inundatii din bazinul hidrografic SomesTisa

 

                Regimul climatic bogat in precipitatii, mai ales in zonele superioare ale cursurilor de apa, pantele mari ale versantilor si gradul redus al acoperirii cu vegetatie in anumite zone produc inundatii grave , cu pagube insemnate , cat si efecte negative asupra solului prin fenomene de eroziune sau printr-un exces de umiditate.

           

      

 Din anul 1970 principalele viituri s-au produs in anii: 1970, 1974, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981, 1989, 1993, 1995, 1998, 2000 , 2001 si 2008.

          - 1970:  Prima jumatate a anului 1970 a fost caracterizata prin inundatii catastrofale, iar cea de a doua prin precipitatii reduse, cu mult sub media multianuala.

         Viiturile cele mai mari s-au produs pe raurile Somes, Tisa, Tur, Viseu, Iza, Lapus, Sieu, Crasna, Almas, Somesul Mic  si afluentii acestora. Debitele care au depasit asigurarea de 1% au fost inregistrate pe raurile Somes (Aval Dej) si Viseu, pe celelalte cursuri de apa au fost inregistrate debite cu asigurarea cuprinsa intre 5 – 10%.

        Au fost rupte digurile pe raurile Somes si Tur (jud.Satu Mare), fapt ce a produs inundarea a multor localitati urbane si rurale.

       Inundatiile  s-au datorat topirii bruste a zapezii in primavara acelui an, ploilor abundente si de durata, care au depasit pragurile critice, provocand revarsarea majoritatii raurilor din bazinul hidrografic Somes-Tisa. Au fost afectate localitati urbane importante, Nasaud, Beclean, Gherla, Dej, Zalau, Jibou, Simleu, Satu Mare, Viseu, Sighet,  precum si multe localitati rurale (peste 200).

      Viitura a produs inundarea a 202.478 ha teren, 36.859 case, 1049 km de sosele, 193 km de CF, 787 poduri si 278 obiective industriale.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de 931.697.100 lei. (44.366.500 $)

          - 1974: Inundatiile s-au produs datorita precipitatiilor care au depasit cu mult media precipitatiilor anuale. Au fost inundate 15 471 ha teren, 759 de case, 126 km sosele si drumuri, 55 km CF, 284 poduri si podete si 7 unitati industriale.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de 39.000.000 lei. (1.857.000 $).

            -1975: S-au produs inundatii doar in bazinul hidrografic Somes. Au fost afectate bazinele hidrografice mici: Lechinta, Meles, si Somesul Mic partea amonte. Au fost inundate 3318 ha teren, 179 de case, 1 km CF, 22 km sosele si drumuri, 66 de poduri.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de  19.828.000 lei. (950.000 $).

            -1978: Inundatiile s-au datorat precipitatiilor si topirii zapezilor, la inceputul anului si datorita precipitatiilor bogate in restul anului. Acest fapt a determinat cresterea nivelurilor, depasindu-se cotele de aparare  pe majoritatea cursurilor de apa din bazinul hidrografic.

            Au fost inundate 63.432 ha teren, 1376 de case, 286 km sosele si drumuri, 5 km CF, 375 poduri si podete, 23 de obiective industriale.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de 118.338.550 lei.(5.635.000 $).

            -1979: Cauzele care au generat inundatiile au fost precipitatiile mari cazute si generate de fronturi calde, care au condus la topirea zapezilor si depasirea cotelor de aparare pe raurile Tisa,

 

Viseu, Tur, Somesul Mare, Dipsa, Bistrita, Crasna. In restul anului viiturile s-au datorat averselor cazute pe un sol saturat cu apa.

            Pagubele produse au fost: 9252 ha teren inundat, 182 de case inundate, 30 km de sosele si drumuri afectate, 44 poduri afectate, 5 obiective industriale inundate.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de: 10.095.900 lei.(405.000 $).

            -1980: Inundatiile s-au datorat caderii repetate pe un sol saturat de apa  de precipitatii care au depasit pragurile critice, depasindu-se cotele de aparare pe majoritatea cursurilor de apa din bazinul hidrografic. Pe raurile Almas, Crasna, Agrij, Salaj, Budac, Zalau, Olpret, Iza si Batarci  s-au depasit de 2-3 ori intr-un an  cotele de pericol. Pe raul Tur cota de pericol a fost depasita de 4 ori in timpul anului. Cele mai importante viituri s-au produs in luna iulie cand la Statia meteo Sighet s-au inregistrat 178,6 l/mp,  la Ocna Sugatag 158,6 l/mp, 146,5 la p.p.Negresti Oas, 137,5 l/mp la p.p.Vama si 116,9 la p.p.Turulung. Pe cursurile  inferioare, datorita pantei mici viiturile au durat pana la 7 zile (r.Tur).

            Un rol deosebit in apararea impotriva inundatiilor l-au avut lacurile  de acumulare care au limitat producerea de pagube prin atenuarea undelor de viitura.

            Au fost afectate: 172.622 teren, 4839 de case, 305 km sosele si drumuri, 13 km CF, 335 poduri,  78 de obiective industriale.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de 438.856.000 lei. (14.628.500 $)

            -1981: Inundatiile s-au datorat precipitatiilor si topirii zapezilor (in trim. I) si scurgerilor de pe versanti,  provocand pe majoritatea cursurilor de apa din bazin cresteri de niveluri care au depasit cotele de aparare. Viiturile au avut urmatoarele asigurari: 4% la s.h.Beclean/r.Somesul Mare, 5% la s.h. Sintereag/r.Sieu, 7% la s.h. Rastoci/r.Somes, 8% la s.h. Bistra/ r.Viseu, 8% la s.h. Lapusel/r.Lapus, 10% la s.h. Hida/r.Almas, 11% la s.h. Salatiu/r.Somesul Mic.

            Au fost afectate: 65.643 ha teren, 1308 case, 187 km sosele si drumuri, 27  km CF, 172 poduri si podete.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de: 44.334.200 lei.(1.478.000 $)

            -1989: in bazinul hidrografic Tisa nu s-au produs inundatii. In bazinul hidrografic Somes s-au produs inundatii ca urmare a formarii zapoarelor (luna februarie) si datorita precipitatiilor ce au depasit pragurile critice in restul anului. S-au depasit cotele de aparare pe raurile Somesul Mare, Somes, Crasna, Zalau, Almas, Lapus, Ilva, Ilisua.

            Au fost afectate: 22.392 ha terenuri, 731 case, 50 obiective economice, 11 km drumuri judetene si comunale, 1 km cale ferata si 17 podete.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de: 69.919.000 lei. (1.400.000 $).

            -1993: in cursul anului s-au produs inundatii datorita caderilor abundente de precipitatii, blocajelor de gheata (luna ianuarie), scurgerilor de pe versanti. Au fost depasite cotele de aparare pe cursurile de apa Somesul Mare, Cormaia, Ilva, Salauta, Tibles, Somesul Mic, Lapus, Cavnic, Sasar.

            Au fost afectate: 1.859,07 ha terenuri, 175 case, 11 obiective industriale, 98 alte obiective, 39 km sosele, 27 poduri,. 1 km cale ferata, 52,2 km linii electrice.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de: 14.707.978 lei.(10.000 $).

            -1995 : : Inundatiile s-au datorat precipitatiilor  lichide importante cantitativ , care cazand pe un sol inghetat si pe un strat de zapada consistent a dus la topirea brusca a  zapezii.

 

 Viitura din luna decembrie 1995, comparabila pe unele cursuri de apa cu cea din 1970, a avut urmatoarele efecte: 131 localitati afectate, 2218 gospodarii si anexe inundate, 25 gospodarii avariate, 8926 ha teren arabil inundat, 720 km drumuri afectate, 364 poduri si podete afectate, 22 obiective inundate. Pagubele au fost diminuate fata de cele din 1970 datorita  dezvoltarii schemelor de amenajare din bazinul hidrografic si executiei lucrarilor cu rol de aparare.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de: 72.871 mil lei.(4 mil $).

            -1998: Inundatiile s-au produs in luna iunie si in semestrul II al anului si s-au datorat precipitatiilor care au depasit pragurile de avertizare, si scurgerilor de pe versanti. Viiturile au cuprins intregul teritoriu al bazinului hidrografic, exceptie facand bazinul raului Somesul Mic. Pe raul Crasna au fost depasite cotele de pericol.

            Au fost afectate: 3.570 case, 52.692 ha terenuri, 115 obiective economice, 465 km  drumuri, 495 poduri, 17 km retele electrice, 20 km retele telefonice, 12 km cai ferate, si 3 victime.

            Valoarea totala a pagubelor a fost de : 476 187 mil  lei. (5.5 mil $).

 

            -2000: Inundatiile s-au produs datorita precipitatiilor sub forma de ploaie,  topirii rapide a zapezii, precum si a scurgerilor de pe versanti, favorizand aparitia undelor de viitura.

            Au fost afectate: 88 localitati, case 705, obiective industriale 17, poduri 74, sosele 62 km, lini electrice 1 km. S-a inregistrat o victima.

            Valoarea totala a pagubelor a fost: 351 116,2 mil lei. (15,8 mil  $).

 

        -2001: In bazinul hidrografic Somes-Tisa, in anul 2001 s-au produs  inundatii in lunile  martie , aprilie, iunie , iulie, septembrie si decembrie, in judetele Bistrita Nasaud, Salaj, Cluj, Maramures si Satu Mare, datorate precipitatiilor abundente sub forma de ploaie,  topirii rapide a zapezii, precum si a scurgerilor de pe versanti, elemente care au favorizat aparitia undelor de viitura.

            Viiturile maxime au avut loc in bazinele hidrografice Tur, Crasna, Salatruc, Somes Mic,

Capus, Nadas, Somes,  Bistrita, Sieu Ruscova  si Tisa.

            Au fost afectate: 11.858 terenuri ha, 819 case, 459 km sosele, 13 km cai ferate , 53 obiective socio-economice, 473 poduri si 1 victima.

            Valoarea totala a pagubelor a fost: 1 167 070 mil lei.(40,25 mil $).

Debitul raului Tisa a atins nivelul maxim istoric. Debitul cu asigurarea de 0,4%: cca.2500 mc/s (debite reconstituite).

 

            -2004: Anul 2004, din punct de vedere meteorologic, in bazinul hidrografic Somes Tisa, s-a caracterizat printr-un an cu evolutie normala a fenomenelor meteorologice.

Fenomenele  meteorologice  care au generat pe cursurile de apa cresteri de niveluri, ce au depasit cote de aparare, s-au produs in lunile aprilie si august. Pagubele s-au produs datorita caderilor  mari de precipitatii, intensificari ale vantului cu aspect de vijelie , averse de ploaie si oraje.Nu s-au produs  pagube din revarsari de ape.

      Au fost afectate : 41495 terenuri ha, 30 case, 1,6 km sosele, 3 obiective socio-economice, 5 poduri.   In jud. Satu Mare au fost afectate urmatoarele lucrari hidrotehnice din administrare :

        -  r.Somes – s-a reactivat o eroziune de  mal drept intre  bornele CSA 27-28, in localitatea Berindan

                   

    - a fost distrusa  250 m consolidare mal stang in localitatea Valea Vinului intre  bornele CSA 41-42, 250 m alunecare de versant mal drept,

        - pr.Talna au fost distruse  250 m consolidare din gabioane, rizbermele de  la 4  praguri de fund,

         -pe v. Rea au fost afectate : 6 praguri de fund, 3 rizberme de la praguri de fund,80 m zid sprijin.

Valoarea totala a pagubelor a fost:  204 955 mil lei.

 

            -2005 : Anul 2005, din punct de vedere meteorologic, in bazinul hidrografic Somes Tisa, s-a caracterizat printr-un an cu evolutie normala a fenomenelor meteorologice.Fenomenele meteorolo-gice  care au generat pe cursurile de apa cresteri de niveluri, ce au depasit cote de aparare, s-au produs in lunile martie,mai, iunie , iulie si august.

             In primavara , pe un fond de vreme calda s-au produs topiri de zapada in zonele montane, care au generat cresteri de niveluri pe  cursurile de apa , in judetele : Bistrita Nasaud, Cluj, Salaj , Maramures si Satu Mare.Inundatiile s-au produs datorita precipitatiilor lichide si topirea rapida a zapezii, precum si a scurgerilor de pe versanti. Cursurile de apa pe care s-au inregistrat depasiri ale cotelor de aparare au fost in  bazinele hidrografice Tur, Crasna si afluentii Somesului in jus.Satu Mare.

            Au fost afectate: 1922 terenuri ha, 57 case, 8.1 km sosele, 8 obiective socio-economice, 10 poduri.

             Valoarea totala a pagubelor a fost:  455 356 mil lei.

S-au inregistrat urmatoarele pagube la constructiile hidrotehnice din adminiatrare:

Bh. Crasna : eroziuni  la km.42.25-42.35; dig mal stang.

Bh. Somes : eroziune mal la CSA 59-61, dig mal stang.

Bh. Tur :-Valea Rea ; 6 praguri de fund, 4 caderi,15 m zid de sprijin, la Certeze si Bixad; 

              -r.Talna :      6 caderi distruse integral  in com Vama.   

 

            - 2008 : Luna aprilie  2008 a debutat cu ploi slabe cantitativ care au dus la topirea zăpezii, au fost importante scurgeri de pe versanţi care au dus la creşteri importante ale nivelurilor râurilor din judetul Maramures  depăşindu-se cotele de atenţie şi cele de inundaţie în intervalul 13-14 aprilie. 

Unitaţi administrative afectate- 3;  străzi- 1 km; poduri afectate -15

            În cursul zilei de 20 mai 2008, pe raza judeţului Maramureş au căzut  precipitaţii sub formă de ploaie însoţite în unele zone de căderi de grindină de mărime mică şi fenomenul de oraj.

Nu a  fost atinsă şi nici depăşită cota de atenţie pe nici un râu. Datorită ploii şi scurgerilor de pe versanţi nivelul lacului de agrement Lighet situat în partea de  S-E a oraşului Târgu Lăpuş a crescut considerabil ducând la deversarea prin gurile de evacuare a unor mari cantităţi de apă care nu a putut fi preluată în totalitate de Valea Lighetului.

          Au fost inregistrate urmatoarele pagube: unităţi administrative afectate- 4, locuinţe -3, anexe gospodăreşti -34, drumuri comunale- 1,2 km, drum forestier- 3,5 km, animale moarte -16, eroziuni de mal , curţi/construcţii- 0,18 ha, teren agricol 31,03 ha                                                                                                                                                                                                                                                                                                

            Datorită precipitaţiilor căzute  în perioada 24-27 iulie 2008  nivelurile râurilor din Maramureş au început să crească depăşind cotele de atenţie, inundaţie şi pericol pe principalele râuri: Tisa,Vişeu, Iza, Mara.

 

              Au fost inregistrate urmatoarele pagube:unităţi administrative afectate  - 33, victime omeneşti- 5 , locuinţe: distruse- 56 , grav avariate-15, afectate- 669, DN- 4 km, DJ- 24,35 km, DC: 18,2 km, străzi – 77,5 km,drumuri săteşti (uliţe): -93,450 km, drumuri forestiere: 89,8 km, apărări de mal- 43910 ml, poduri- 48 buc, punţi pietonale- 37 buc, podeţe- 241 buc, biserici- 2, casă parohială: 1, scoli/grădiniţe-7, cămine culturale- 2 , terenuri agricole- 2843,5 (culturi: 2334,5 ha, fâneţe: 509 ha), praguri de fund- 6 buc, reţele electrice: 16.4 km.

            In judetul Satu Mare in perioada 18.06.2008 – 22.06.2008 datorită precipitaţiilor torenţiale inregistrate  pe valea Bârloagele şi pe valea Lechincioara, s-a produs o  viitura de amploare mare, care a afectat 4 localitati atat din revarsarea vaii Barloagele, din ape interne precum si din scurgeri de pe versanti.

Au fost inregistrate urmatoarele pagube : 79 locuinţe afectate, 101 gospodării şi anexe (inundată curtea), 435 ha teren arabil, 570 ha păşuni şi fâneţe, 493 fântâni afectate, 26 km DC

 13 poduri afectate, 8 podeţe afectate, 8 animale moarte, 260 păsări moarte, 450 ml ziduri de sprijin,

 7,7 km colmatări de albii, 1150 ml eroziuni de maluri.

 

 

5.  HARTA  SISTEMULUI   INFORMATIONAL  HIDROMETOROLOGIC

 

Harta sistemului informational hidrometeorologic a fost intocmita la scara 1/200.000 si cuprinde amplasarea statiilor hidrometrice si posturile pluviometrice din reteaua A.N.Apele Romane  precum si statiile meteorologice din reteaua CMR. –Transilvania Nord. De asemenea cuprinde toate amenajarile ce  pot produce inundatii sau care au rol de aparare.

 

 

harta sistemului informational

 

 

Harta  se regaseste in format GIS pe CD si in plansa  anexa.

 

 

 

6. LISTA STATIILOR  HIDROMETRICE DIN RETEAUA NATIONALA

 

 

 

IND

STATIA HIDRO

  RAUL

STATIA

JUDET

CA

CI

   CP

100

VALEA VISEULUI

TISA

SIGHET

MARAMURES

150

200

260

102

SIGHETUL MARMATIEI

TISA

SIGHET

MARAMURES

230

280

350

108

POIANA BORSA

VISEU

SIGHET

MARAMURES

60

100

150

112

MOISEI

VISEU

SIGHET

MARAMURES

80

140

220

116

LEORDINA

VISEU

SIGHET

MARAMURES

130

220

320

119

BISTRA

VISEU

SIGHET

MARAMURES

220

300

370

123

BAIA BORSA

TISLA

SIGHET

MARAMURES

80

130

190

130

VISEU DE SUS

VASER

SIGHET

MARAMURES

100

150

220

134

LUHEI

RUSCOVA

SIGHET

MARAMURES

90

140

180

138

RUSCOVA

RUSCOVA

SIGHET

MARAMURES

140

190

240

142

SACEL

IZA

SIGHET

MARAMURES

80

120

160

146

STRAMTURA

IZA

SIGHET

MARAMURES

200

280

380

149

VADU IZEI

IZA

SIGHET

MARAMURES

300

390

520

152

DRAGOMIRESTI

BOICU

SIGHET

MARAMURES

80

130

180

155

SIEU

BOTIZA

SIGHET

MARAMURES

150

180

240

161

MARA

MARA

SIGHET

MARAMURES

120

200

290

164

VADU IZEI

MARA

SIGHET

MARAMURES

180

260

360

172

FERESTI

COSEU

SIGHET

MARAMURES

140

200

250

183

NEGRESTI

TUR

SATUMARE

SATU MARE

170

210

250

185

CALINESTI OAS

TUR

SATUMARE

SATU MARE

350

420

510

188

TURULUNG

TUR

SATUMARE

SATU MARE

360

420

540

193

HUTA CERTEZE

VALEA REA

SATUMARE

SATU MARE

170

200

240

194

MAGURICEA

VALEA REA

SATUMARE

SATU MARE

250

350

450

195

BOINESTI SUD

VALEA ALBA

SATUMARE

SATU MARE

250

300

350

196

BOINESTI

LECHINCIOARA

SATUMARE

SATU MARE

320

400

450

197

VAMA

TALNA

SATUMARE

SATU MARE

200

250

300

199

PASUNEA MARE

TALNA

SATUMARE

SATU MARE

270

360

450

201

GHERTA MARE

TURT

SATUMARE

SATU MARE

250

310

370

204

VALEA MARE

SOMES MARE

BISTRITA

BISTRITAN.

110

140

190

206

RODNA

SOMES MARE

BISTRITA

BISTRITA N.

120

170

240

208

NEPOS

SOMES MARE

BISTRITA

BISTRITA N.

180

260

320

210

BECLEAN

SOMES MARE

BISTRITA

BISTRITA N.

180

250

300

212

DEJ

SOMES

CLUJ

CLUJ

450

550

620

214

RASTOCI

SOMES

ZALAU

SALAJ

380

500

600

216

ULMENI

SOMES

BAIAMARE

MARAMURES

330

450

550

218

CICARLAU

SOMES

BAIAMARE

MARAMURES

450

500

600

219

ACIUA

SOMES

SATUMARE

SATU MARE

730

830

900

220

SATU MARE

SOMES

SATUMARE

SATU MARE

500

600

900

230

RODNA

BAILOR

BISTRITA

BISTRITA N.

110

170

250

234

ANIES

ANIES

BISTRITA

BISTRITA N.

120

170

230

237

SANGEORZ BAI

CORMAIA

BISTRITA

BISTRITA N.

110

150

230

241

POIANA ILVEI

ILVA

BISTRITA

BISTRITA N.

150

200

250

242

LESU

LESU

BISTRITA

BISTRITA.N

80

130

180

244

REBRISOARA

REBRA

BISTRITA

BISTRITA N.

100

150

250

248

ROMULI

SALAUTA

BISTRITA

BISTRITA N.

80

130

180

251

TELCIU

TELCISOR

BISTRITA

BISTRITAN.

100

130

160

252

SALVA

SALAUTA

BISTRITA

BISTRITA N.

120

180

250

255

MOCOD

TIBLES

BISTRITA

BISTRITA N.

90

140

220

258

DOMNESTI

SIEU

BISTRITA

BISTRITA N.

210

300

400

266

SINTEREAG

SIEU

BISTRITA

BISTRITA N.

200

350

450

273

MITA

BISTRITA

BISTRITA

BISTRITA N.

100

130

170

277

BISTRITA BARGAULUI

BISTRITA

BISTRITA

BISTRITA N.

150

200

260

278

BUDACU DE JOS

BUDAC

BISTRITA

BISTRITAN.

130

190

250

281

BISTRITA

BISTRITA

BISTRITA

BISTRITA N.

150

250

350

288

MURESENII BARGAULUI

BARGAU

BISTRITA

BISTRITA N.

110

160

230

290

VIILE TECII

DIPSA

BISTRITA

BISTRITAN.

230

290

360

291

CHIRALES

DIPSA

BISTRITA

BISTRITA N.

250

350

450

294

STRAJA

STRAJA

BISTRITA

BISTRITA N.

100

140

180

295

BECLEAN

MELES

BISTRITA

BISTRITA N.

250

300

380

298

CRISTESTII CICEU

ILISUA

BISTRITA

BISTRITA N.

220

270

350

301

SMIDA

SOMESU CALD

CLUJ

CLUJ

100

150

200

309

CLUJ

SOMESU MIC

CLUJ

CLUJ

200

280

320

311

APAHIDA

SOMESU MIC

CLUJ

CLUJ

110

150

200

313

SALATIU

SOMESU MIC

CLUJ

CLUJ

200

300

400

317

POIANA HOREA

BELIS

CLUJ

CLUJ

80

120

150

319

LUNCA DIACULUI

SOMES RECE

CLUJ

CLUJ

150

180

220

320

SOMES RECE SAT

SOMES RECE

CLUJ

CLUJ

130

180

200

321

RACATAU

RACATAU

CLUJ

CLUJ

180

200

250

322

RACATAU

SOMES RECE

CLUJ

CLUJ

100

150

200

323

CAPUS

CAPUS

CLUJ

CLUJ

280

320

370

326

AGHIRES

NADAS

CLUJ

CLUJ

100

200

300

328

RADAIA

NADAS

CLUJ

CLUJ

370

420

480

331

BORSA

BORSA

CLUJ

CLUJ

200

300

340

333

BONTIDA

GADALIN

CLUJ

CLUJ

300

350

400

335

LUNA DE JOS

LONEA

CLUJ

CLUJ

270

320

370

338

MINTIU GHERLII

FIZES

CLUJ

CLUJ

250

300

350

340

MAIA

OLPRET

CLUJ

CLUJ

350

450

500

343

CASEIU

SALATRUC

CLUJ

CLUJ

200

250

300

345

POIANA BLENCHII

POIANA

ZALAU

SALAJ

200

250

320

347

ALMASU

ALMAS

ZALAU

SALAJ

160

220

290

349

HIDA

ALMAS

ZALAU

SALAJ

200

250

300

351

ROMANASI

AGRIJ

ZALAU

SALAJ

50

100

240

353

SALSIG

SALAJ

BAIA MARE

MARAMURES

300

350

400

355

BUCIUMI

BARSAU

BAIA MARE

MARAMURES

80

130

200

358

RAZOARE

LAPUS

BAIA MARE

MARAMURES

150

220

320

360

LAPUSEL

LAPUS

BAIA MARE

MARAMURES

350

410

500

363

SUCIU DE JOS

SUCIU

BAIA MARE

MARAMURES

150

200

250

367

CAVNIC

CAVNIC

BAIA MARE

MARAMURES

60

80

120

369

COPALNIC

CAVNIC

BAIA MARE

MARAMURES

120

180

250

371

BAIA SPRIE

SASAR

BAIA MARE

MARAMURES

200

250

300

373

BAIA MARE

SASAR

BAIA MARE

MARAMURES

250

300

350

376

BLIDARI

FIRIZA

BAIA MARE

MARAMURES

100

160

200

378

FIRIZA

FIRIZA

BAIA MARE

MARAMURES

100

150

200

380

BUSAG

NISTRU

BAIA MARE

MARAMURES

200

250

300

382

VALEA VINULUI

VALEA VINULUI

SATUMARE

SATU MARE

200

250

300

386

CRASNA

CRASNA

ZALAU

SALAJ

200

300

400

388

SIMLEUL SILVANIEI

CRASNA

ZALAU

SALAJ

300

400

450

390

SUPURU DE JOS

CRASNA

SATUMARE

SATU MARE

300

400

500

391

CRAIDOROLT

CRASNA

SATUMARE

SATU MARE

350

450

550

392

DOMANESTI

CRASNA

SATUMARE

SATU MARE

400

500

550

393

BERVENI

CRASNA

SATUMARE

SATU MARE

490

590

700

394

BORLA

ZALAU

ZALAU

SALAJ

250

280

330

396

CORUND

MAJA

SATUMARE

SATU MARE

350

400

500

397

RATESTI

MAJA

SATUMARE

SATU MARE

250

300

340

 

 

            Statia hidrometrica  transmite zilnic datele referitoare la niveluri , debite, precipitatii , temperaturi, fenomene de iarna , poluari conform programului stabilit pentru fiecare.

            La depasirea cotelor de atentie , precum si in cazul aparitiei unor fenomene  hidrologice  periculoase atat statiile hidrometrice cu transmisie zilnica  cat si cele cu transmisie  extraordinara transmit mesaje speciale pentru fenomenele observate sub forma  de informatii hidrometrice avertizoare sau avetizari hidrologice –conform “ Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 823/1427 din  2006  privind procedura de codificare a atentionarilor si avertizarilor meteorologice si a avertizarilor si alertelor hidrologice.

            Transmisia datelor referitoare  la evolutia nivelurilor dupa atingerea cotelor de aparare se face la intervalele prestabilite ( din 3 in 3 ore pana la atingerea CI si din ora in ora in continuare), respectandu-se schema fluxului informational.

            Statiile hidrometrice nu avertizeaza direct obiectivele din aval, cu exceptia:

            -s.h. Mita avertizeaza direct acumularea Colibita;

            -s.h. Blidari si s.h. Firiza avertizeaza direct acumularea Stramtori;

            -s.h. Crasna avertizeaza direct acumularea Varsolt;

            -s.h. Smida si Poiana Horea avertizeaza direct acumularea Fantanele.

 

            Listele cu posturile hidrometrice locale (mirele locale), acolo unde exista,  se regasesc in planurile de aparare judetene .

            Lista posturilor pluviometrice din reteaua DAST , altele decat cele care se gasesc la statiile hidrometrice se gaseste in macheta anexa, in care sunt prevazute  si mijloacele de comunicare.

          Statiile meteorologice au program permanent de transmitere a datelor . Pragurile caracteristice de avertizare sunt cele aprobate de Ministerul Mediului  si Ministerul Administratiei si Internelor in Ordinul comun 823/1427 din 2006 privind” procedura de codificare  atentionarilor si avertizarilor meteorologice si alertelor hidrologice.

 

 

 

7. REGULI DE EXPLOATARE COORDONATA PE TIMP DE APE MARI CU INDICAREA RESTRICTIILOR IN EXPLOATAREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE

 

a. Parametrii generali definitori ai regimului

¨      prognozele hidrometeorologice cu depasirea pragurilor critice la posturile pluviometrice si atingerea cotelor de atentie la posturile hidrometrice

¨      depasirirea pragurilor critice a precipitatiilor (peste 25 l/mp pe ora sau cel putin 45 l/mp in 3 ore) – cod galben

¨      atingerea cotelor de aparare la posturile hidrometrice din reteaua nationala

¨      tendinte de crestere a nivelurilor in lacurile de acumulare

 

b. Domeniile de gospodarire a apelor in care se aplica exploatarea

              coordonata  

¨      sistemul informational de gospodarire a apelor

¨      gestionarea situatiilor de urgenta generata de inundatii

¨      starea si exploatarea sistemelor si a lucrarilor hidrotehnice

¨      controlul viiturilor si regularizarea de debite din bazin

¨      alimentarea cu apa  a populatiei

¨      alimentarea cu apa industriala

¨      monitoringul calitatii apelor

¨      producerea de energie electrica

¨      piscicultura

¨      desecari

¨      derivatii

c. Unitatile implicate in exploatarea coordonata

1.      de decizie :

MM

CJSU

                        ANAR- DA ST

                        Hidroelectrica S.A.- Dispeceratul Energetic National

                       

     2. executive:

                        ANAR -  DA ST

                        SGA

                        IJSU

                        Hidroelectrica S.A.

                        ANIF

                        S.C. Piscicola S.A.

 

 3. de validare a deciziilor:

                     MM

                     ANAR – DA ST

                     CJSU                    

 

d. Activitatile ce se desfasoara in cadrul exploatarii coordonate

-          monitorizarea cursurilor de apa

-          prognozarea evenimentelor hidrometeorologice

-          avertizarea  prin Centrul operational al IJSU a Comitetelor  Locale pentru Situatii de urgenta

-          asigurarea Grupului de Suport Tehnic pentru gestionarea situatiile de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale

-          asistenta tehnica la  Comisiilor Locale pentru situatii de urgenta

e. Modul de conlucrare cu unitatile implicate in actiunile de aparare

¨      conform planurilor de aparare bazinale, judetene si locale si a planurilor de alarmare-avertizare aprobate

¨      conform regulamentelor  exploatare aprobate

¨      conform conventiilor hidrotehnice privind apele de frontiera

¨       Deciziile de exploatare coordonata  sunt luate la nivel bazinal astfel  incat sa se evite suprapunerea undelor de viitura la principalele confluente controlate prin constructii hidrotehnice,  in vederea evitarii inundarii obiectivelor aval si sa se realizeze eficienta maxima in actiunile de aparare impotriva inundatiilor

 

Masuri ce se iau la atingerea cotelor de aparare

a)    actiuni premergatoare

¨      verificarea mijloacelor si materialelor necesare in timpul interventiilor, asigurarea cu stoc suficient de carburanti si deserventi;

¨      verificarea capacitatii de scurgere a gheturilor si a corpurilor plutitoare pe sub podurile si podetele CF,  rutiere, forestiere si luarea de urgenta a masurilor de catre proprietari pentru asigurarea sectiunii normale de scurgere;

¨      asigurarea transmiterii informatiilor, prognozelor si avertizarilor hidrometeorologice la CJSU, IJSU si CLSU;

¨      asigurarea permanentei la unitatile implicate in gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, accidente la c.h. si poluari accidentale;

¨      stabilirea punctelor critice si sectiunilor pentru interventie la poluari accidentale;

¨      urmarirea realizarii lucrarilor de intretinere si reparatii la constructiile hidrotehnice;

¨      urmarirea evolutiei parametrilor UCC la constructiile hidrotehnice;

¨      urmarirea si actualizarea planurilor de aparare;

b) la atingerea cotei de atentie CA           

¨      efectuarea de pregoliri in acumularile din administrarea proprie, in cazul prognozarii de precipitatii care depasesc pragurile critice  avertizarii  in bazinele de receptie ale acestora;

¨      asigurarea serviciului de permanenta la Dispeceratul bazinal;

¨      declansarea starii de aparare pentru zonele afectate din bazinul hidrografic

¨      primirea si transmiterea de avertizari hidrometeorologice ;

¨      transmiterea prognozei hidrologice ;

¨      colectarea datelor primite prin Dispeceratele S.G.A sau direct de la observatori, cu periodicitatea  stabilita  in pragurile de aparare pentru ape mari. Aceste  date vor fi  prelucrate, validate si transmise conform fluxului aprobat ;

¨      asigura elaborarea , prognozelor si avertizarilor privitoare la inundatii , gheturi , seceta hidrologica  si poluari accidentale pentru arealul bazinului hidrografic ;

¨      comunicarea acestor prognoze la Dispeceratele SGA, operativ ;

¨      informarea conducerii DAST, asupra situatiei din bazin, comunicand  marimile  de debite inregistrate, cotele atinse cat si cele posibile de atins, conform prognozelor elaborate ;

¨      informarea  COSU - ANAR., asupra nivelurilor ce depasesc cotele de aparare ;

¨      exploatarea acumularilor de gradul C si D in conformitate cu prevederile legale (Legea nr.13/ 2005 art.3);

 

c) la atingerea cotei de inundatie CI

¨      primirea si transmiterea de avertizari hidrometeorologice ;

¨      efectuarea observatiilor la mirele hidrometrice si transmiterea datelor cu frecventa conform fazei de aparare;

¨      transmiterea prognozei hidrologice ;

¨      actiuni operative de interventie la lucrarile hidrotehnice din administrare ;

¨      monitorizarea datelor primite din teren si transmiterea lor conform schemei sinoptice a fluxului informational ;

¨      transmiterea de date hidrometeorologice cu partile ungara si ucraineana, conform conventiilor hidrotehnice , in vigoare ;

¨      monitorizarea punctelor critice de pe cursurile de apa ;

 

d) atingerea cotei de pericol CP

¨      primirea si transmiterea de avertizari hidrometeorologice ;

¨      monitorizarea cursurilor de apa cu frecventa sporita ;

¨      asugura Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea  situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale a   CJSU ;

¨       elaborarea si transmiterea prognozei hidrologice pentru bazinele hidrografice din directia de ape ;

¨      monitorizarea datelor primite din teren si transmiterea lor conform schemei sinoptice a fluxului informational ;

¨      transmiterea de date hidrometeorologice cu partile ungara si ucraineana, conform conventiilor hidrotehnice , in vigoare ;

¨       propune Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgenta , impreuna cu Comitetele Judetene pentru Situatii de urgenta masuri de inundare dirijata luarea si a terenurilor

dinainte stabilite in planurile de aparare sau introducerea unor masuri speciale in functionarea sistemelor de evacuare a apelor mari conform Ordinului comun 420/638 din 2005;                  


 

            Masuri ce se iau in cazul aparitiei de fenomene in timpul apelor mari, lucrari de interventie , mijloace si materiale in stoc pentru coimbaterea lor.

 

Fenomenele ce pot aparea in timpul apelor mari sunt: 

                       - curenti in lungul taluzului exterior al digurilor si anafoare (curenti verticali ) ce se formeaza in preajma acestora;

                       - batai de valuri – care destrama si spala taluzul exterior al digului;  

                       - infiltratii, inmuieri si alunecari ale digurilor;                          

                       - scurgeri prin corpul digurilor;                                      

                       - infiltratii prin fundatii, scurgeri pe sub dig, aparitia grifoanelor si prabusirea solului; 

                       - depasirea coronamentului;

                       - infiltratii pe langa si prin lucrari de arta (subtraversari,podete ,etc) si prabusirea acestora;

                       - defectiuni in corpul digurilor: brese, sei;  

                       - ingramadiri sau poduri de gheata in zona podurilor sau coturilor albiilor. Acestea se pot evita prin spargerea ghetii cu greutati si dirijarea gheturilor in zonele strangulate.               

Toate aceste actiuni distructive ale apei, daca nu sunt combatute la timp, pot provoca ruperea digurilor.

Pentru a impiedica producerea degradarilor la lucrarile de aparare sau a opri desfasurarea progresiva a procesului de distrugere a apei este necesar sa se execute lucrari de interventie.

 

1. Lucrari de interventie impotriva curentilor longitudinali si anafoarelor

 

Daca eroziunea provocata de curenti a ajuns aproape de piciorul digului ( 5 – 10 m ) si are tendinta de avansare inainte de scaderea nivelurilor apelor mari se executa  consolidarea bazei malului cu :

                           - cilindri din nuiele umpluti cu piatra;

                           - piatra bruta;

                           - dig potcoava de siguranta la interior pe toata lungimea afectata                       

                                             

2. Lucrari de interventie pentru aparare impotriva batailor de valuri a taluzelor de pamant

 

a). cu caracter permanent:

- inierbarea digurilor;  

- pereerea taluzelor;

- perdele de protectie executate in fata digului in albia majora:

b). cu caracter provizoriu:

- saltele de fascine plutitoare;

- carnat plutitor de fascine;

- gunoaie fixate cu grinda plutitoare

- captusirea taluzului exterior cu nuiele ;

- sir de fascine longitud. fixat cu un rand de pari batuti in snopi;

- carnat fixat cu unul sau doi pari legati in foarfeca si ancorati;

- carnat de fascine plutitor, lestat.

 

3. Lucrari de interventie pentru apararea impotriva infiltratiilor

 

Presiunea apelor mari asupra digurilor produce in interiorul acestora schimbari care pot deveni periculoase.

Apa care strabate corpul digului si izbucneste pe taluzul interior se mai numeste siroire. Scurgerea nu este periculoasa atata timp cat apa este limpede, dar devine periculoasa cand este tulbure, aceasta dovedind ca ea a inceput sa produca eroziuni in corpul digului.

Oprirea infiltratiilor se face prin executia unor lucrari de interventie in timpul apelor mari:

-          Impanarea digurilor cu pamant argilos

-          zid din palplanse din lemn sau metalice;

-          zid din scanduri cu piloti.

 

 

 

4. Lucrari pentru apararea impotriva alunecarii digurilor se executa:

a ). dinspre apa:

                                  - zid din saci de pamant;

                                  - zid de piloti;

b ). in partea dinspre uscat:

                                       - filtre pentru colectarea apelor de infiltratie prin dig

 - ingreuierea taluzului interior cu saci umpluti cu pamant

Fig1

 

-          construirea banchetei a doua:

Fig2

             

 

 

  5. Lucrari de interventie impotriva scurgerilor

 

-          indesarea taluzului – se face cand orificiul de intrare se afla aproape de suprafata apei:

Fig3

-          astuparea intrarii cu saci cu pamant. Se foloseste cand gurile de                                                  

                                      intrare se gasesc la 0,5-1,0m sub nivelul apei

Fig4

                                 -  zid de palplanse:

Fig5                                               

 

 

6. Lucrari de aparare impotriva infiltratiilor prin fundatie,scurgerilor pe sub dig, grifoanelor si prabusirii solului

 

Pericolul eruptiilor si a surparilor de sol poate avea loc numai acolo unde sub diguri exista straturi permeabile care la suprafata sunt acoperite cu un strat subtire impermeabil.

Fenomenul de eruptie si scurgere a solului se explica astfel: apele mari aflandu-se la piciorul digului, chiar numai la nivele medii, prin infiltratii descendente strapung usor stratul impermeabil subtire de la suprafata din exteriorul digului si ajung la stratul permeabil de adancime. Daca nivelul apei la exterior opreste, satureaza stratul permeabil, care ajunge sub presiune,inmoaie stratul impermeabil superficial de la interior intr-o masura mai mare si mai repede in apropierea piciorului taluzului. Cu cat creste nivelul la exterior, in aceeasi masura sporeste subpresiunea la interior, apa continuand sa iasa la suprafata. Datorita presiunii de jos in sus, stratul acoperitor isi pierde rezistenta, presiunea apei invinge rezistentele de frecare ale solului si apa iese la suprafata.

 

Fig6

Daca stratul acoperitor este omogen, apa care ajunge la suprafata, cu aceeasi presiune, de obicei nu erupe in locuri singuratice ci se prezinta in acelasi timp pe o suprafata mare si deci viteza apei nu conduce la descompunerea structurii solului, spalarea si aducerea la suprafata a materialului fin. Aceste ape care apar pe suprafete mari se numesc ape de scurgere pe sub dig.

Situatia este insa grava atunci cand apele, datorita subpresiunii, ajung la suprafata in cate un loc izolat si in mod concentrat si care datorita vitezei mari aduce la suprafata material din stratul permeabil – acest fenomen purtand numele de grifon.

In functie de marimea si puterea eruptiei, pentru interventie impotriva grifoanelor se poate aplica una din metodele urmatoare:

            - in cazul grifoanelor mici (20-30 cm la gura de iesire) se poate incerca aplicarea unor tuburi de beton sau chiar butoaie deschise la ambele capete, cu diametru de peste 1m. Apa care iese cu presiune din pamant se va ridica in tub si prin greutate proprie va inabusi grifonul.

            - la grifoane mai mari se va folosi zidul format din saci umpluti cu pamant, asezati circular in jurul orificiului de iesire. Zidul de saci la interior are un diametru de 1,5-2,0m iar inaltimea lui se realizeaza astfel ca apa care deverseaza peste saci sa nu mai curga tulbure. Nu trebuie oprita deversarea apei peste zid ci trebuie sa se realizeze o contrapresiune, astfel incat viteza de scurgere sa nu antreneze materialul din stratul de fundatie. Inchiderea completa a grifonului poate provoca izbucnirea unui nou grifon.

In cazul grifoanelor mai mari, sacii se aseaza pe doua randuri.

                           

7. Lucrari de aparare impotriva pericolului de depasire a  coronamentului digurilor           

                                      

Indiferent de principiul care a stat la baza stabilirii cotei digurilor, este posibil sa vina viituri ale caror cote sa depaseasca pe cele ale digurilor existente.

Apa deversand un timp mai indelungat peste coronamentul digului poate provoca erodarea acestuia si chiar ruperea lui.

Depasirea digurilor si deci ruperea acestora se poate apara in general cu lucrari simple, deoarece presiunea apei asupra lucrarilor provizorii de suprainaltare este functie de inaltimea coloanei de apa si a puterii valurilor care actioneaza asupra digului ajutator.

Tipuri de lucrari de interventie sunt:

 

 

-          dig iepuresc din pamant:

Fig7

Pamantul se ia de la 10m distanta de la piciorul digului, iar daca stratul argilos de la suprafata este subtire se ia de la cel putin 100m de la baza taluzului sau daca nu este timp suficient, pamantul se poate lua prin tesirea coltului coronamentului sau a banchetei dinspre partea aparata.

 

-          dig iepuresc cu pari frontali

Fig8

                              

 

- dig iepuresc cu perete din scandura:

Fig9

                              

- dig iepuresc din saci de pamant:

Fig10

 

 

 

 

-          dig iesle:

fig11

 

 

8. Lucrari de interventie in cazul unor defectiuni frecvente la lucrarile din corpul digurilor ( subtraversari ).

 

Cauzele defectiunilor care se ivesc la stavilele de descarcare a apelor interne pot fi:

- din cauza intretinerii necorespunzatoare;

            - ca urmare a fundatiilor slabe si a conditiilor de sol care nu au fost luate in considerare la proiectare in suficienta masura;

- lasarea de goluri pe unde apa poate sa-si faca loc pe sub fundatie.

 

Oprirea scurgerilor datorita unor inchideri defectuoase sau a unor crapaturi in timpanul exterior se actioneaza numai catre exterior.

La stavilarele cu clapeti, scurgerea se poate opri cu ajutorul sacilor de pamant lasati in lungul clapetului, pana se formeaza o inchidere buna.

Oprirea scurgerilor datorita unor crapaturi in conducta sau infiltratiilor pe sub fundatia conductei se poate face prin executarea unui dig la interior pe canalul ce duce la stavilar, pe coronamentul caruia se amenajeaza un deversor pentru ca apa ce trece peste el sa nu-l rupa.

 

                            Lucrari pentru inchiderea rupturilor din diguri

 

Cu toate ca pe timpul apelor mari se iau toate masurile de paza si supraveghere, precum si de interventie posibile in unele cazuri se poate produce ruperea digurilor.

In cazul cand ruptura nu a avansat mult ca inaltime, se poate folosi metoda gardului cu pari frontali. Parii sau pilotii se bat putin inclinati spre corpul digului la 30-40cm distanta, in spatele lor se pun fascine si apoi pana la dig se umple cu paie. La baza parilor se aseaza saci cu pamant sau cilindrii umpluti cu piatra.

Lucrari pentru consolidarea fundului se pot face daca latimea rupturii nu este prea mare.

Cea mai buna metoda este lestarea unei saltele de 30-50cm grosime cu piatra sau saci cu pamant legati intre ei si ancorati pe dig.

 

 

             

              Materiale, unelte si mijloace pentru aparare

 

Materialele, uneltele si mijloacele procurate pentru aparare trebuie sa fie de buna calitate, de dimensiuni corespunzatoare si in cantitati suficiente. Acestea sunt depozitate in magazii si depozite de materiale.

Ca materiale pentru interventii in caz de aparare se folosesc:                 

            - pamantul, care este folosit aproape la fiecare lucrare, pus direct in opera sau in combinatie cu alte materiale;                     

- piatra bruta, folosita in special pentru consolidarea taluzelor sau pentru lestarea unor lucrari din nuiele;

                        - nuiele,din care se confectioneaza saltele de fascine, carnati sau cilindrii de fascine;

- pari si piloti de aparare;

- grinzi;

- dulapi si scandura;

- palplanse;

- sarma pentru fascine;

- saci de aparare.

Mijloacele de aparare, functie de scopul in care se folosesc, pot fi:

- pentru iluminat: felinare, faclii,lampi, lanterne;

                        - pentru baterea parilor, pilotilor si palplanselor: maiuri, berbeci, sonete, etc.

            - pentru lucrari de terasamente si fascine: casmale, lopeti, sape, tarnacoape, roabe,etc;

- utilaje pentru sapat, transportat, imprastiat si tasat.

  

Pe timpul apelor mari, asigurarea la timp a materialelor, uneltelor si mijloacelor pentru interventie, sub aspectul sortimentelor, cantitatii si calitatii, constituie unul din factorii cei mai importanti care contribuie la reusita actiunilor de aparare.

Asigurarea la timp se realizeaza fie prin crearea unor stocuri minime, dispersate in depozite intermediare – magazii de aparare – fie, pe timpul apelor mari, de la depozitele cele mai apropiate din administrarea altor unitati, cu aprobarea si ca urmare a dispozitiilor date de comisiile de aparare.

Stocul de nuiele pentru fascine se inlocuieste in mare parte in fiecare an cu nuiele recoltate de agentii de pe cursurile de apa din administrare.Parii pentru aparare sunt confecionati in mare majoritate din lenm recoltat de pe cursurile de apa.

O parte din materialele din stocul de aparare si in special cele perisabile, periodic pot fi folosite in cadrul lucrarilor de intretinere, dar numai dupa ce au fost aduse in stoc aceleasi cantitati.

                            

Potrivit legislatiei in vigoare, este interzis a se folosi materialele de aparare in alte scopuri decat cel pentru care au fost destinate. 

 

 

                  Actiunile intreprinse în caz de rupere a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor

 

 

În timpul apelor mari apărarea împotriva inundaţiilor constau din următoarele acţuini :

-          paza şi supravegherea lucrărilor de apărare

-          ezecutarea lucrărilor de intervenţie în punctele sau zonele devenite periculoase.

Pentru zona îndiguită mărimile caracteristice ale apărării împotriva inundaţiilor constau din               Până la atingerea fazei a III-a de apărare este mai puţin probabil să apară situaţii în care să se producă ruperea digului.

În momentul în care pe cursurile de apă îndiguite se atinge nivelul fazei a III-a de apărare se I-au următoarele măsuri :

-          se supraveghează continuu digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor şi alte lucrări hidrotehnice care pot fi afectate de viituri, de către agenţii hidrotehnici ajutaţi de personal de la comisia locală instruit de formaţie pe raza căreia se afla sau de înlocuitorul acestuia ;

-          citirile la mire se fac de către agenţii hidrotehnici din oră în oră şi se transmit imediat la sistem şi de aici la dispeceratul SGA  sau agentul poate transmite şi direct la dispeceratul  în situaţii deosebite ;

-          daca prognoza hidrologică prevede depăşirea coronamentului digurilor se execută lucrări de supraînălţare a acestora ( cu saci umpluţi cu nisip sau pământ, diguri iepureşti, etc.)

-          dacă au apărut infiltraţii prin sau pe sub diguri se intervine cu folie lestată cu saci de pământ sau se bat parplanşe pe partea exterioară a digului pentru oprirea infiltraţiilor ; dacă au apărut grifoane se intervine cu saci umpluţi cu pământ sau balast care se aşează în jurul locului unde apa iese la suprafaţă ;

-          dacă s-au creat breşe în lucrările de apărare se intervine pentru limitarea extinderilor cu saci umpluţi cu pămînt, cu parplanşe, piatra sau alte materiale ;

-          se iau măsuri de evitare a blocajelor cu flotori şi gheţuri în special în zonele podurilor, a gurilor de evacuare a apelor, prin îndepărtarea continuă a acestora s-au dirijarea şi antrenarea blocurilor de gheaţa pe cursurile de apa ;

-          în cazul în care s-au format blocaje de gheaţă şi zăpoare se intervine după caz cu exploziv care se execută numai de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă .

-          în timpul apelor mari, când situaţia creata impune inundarea dirijata a unor incinte în vederea evitării pierderilor de vieţi omeneşti şi producere de mari pagube materiale, prin Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenta  se cere aprobarea Comitetului Central pentru Situaţii de Urgenţă, singura în măsură să stabilească după caz şi să dispună în acest sens.

În cazul în care viitura depăşeşte nivelul de calcul al digurilor acţiunile de apărare din zonă se desfăşoară sub conducerea si aprobarea Preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă  care are ca sarcină imediată următoarele :

-          avertizarea comisiilor comunale locale dacă este necesară evacuarea oamenilor, animalelor şi bunurilor din zonele posibil a fi inundate ;

-          stabilirea zonelor unde se poate face evacuarea persoanelor, animalelor şi bunurilor ;

-          stabilirea necesarului de materiale, utilaje şi forţe de muncă şi locurile de dirijare ale acestora pentru intervenţii la puncte critice pentru supraînălţarea digurilor ;

-          măsuri de executare a unor diguri în jurul localităţilor sau obiectivelor economice pentru evitarea inundării acestora ;

-          măsuri de consolidare a liniilor de localizare (închideri de poduri, supraânălţări de ramblee, etc.) în cazul unor eventuale inundaţii ;

-          măsuri suplimentare peste prevederile regulamentelor de exploatare pentru atenuarea viiturilor prin folosirea la maxim a acumulărilor , sistarea pompărilor din reţeaua de desecare şi crearea de breşe în digurile de apărare în punctele stabilite dinainte, pentru dirijarea inundaţiilor (numai cu aprobarea comitetului central pentru situaţii de urgenţă în punctele stabilite dinainte) în scopul evitării unor calamităţi cu pagube foarte mari.

 

                                       Măsuri speciale

 

Când viitura continuă să crească depăşind substanţial nivelurile de calcul se iau măsuri speciale privind :

-          stabilirea efectivelor de forţe speciale (armata) inclusiv utilaje şi mijloace de transport pe apă şi pe uscat ;

-          crearea de breşe prin executarea de deschideri în digurile de apărare în diverse puncte fixate dinainte pentru dirijarea inundaţiei în scopul reducerii pagubei la minim.

 

Zonele stabilite pentru inundarea dirijată

 

Localizarea apelor revărsate în zonele apărate se poate face după caz prin :

-          închiderea subtraversărilor sau alte deschideri prin diguri ;

-          izolarea unor obiective prin construirea digurilor ciculare etc.

Pentru a evita inundarea unor localităţi sau obiective importante în perioadele de ape mari sau de accidente la construcţiile hidrotehnice se poate face inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare precum şi a incintelor îndiguite realizate lateral unui curs de apă (polderul Moftin pe r. Cresna).

Deschiderea digurilor în cazul inundării dirijate a unor terenuri se poate face numai cu aprobarea Comitetului central pentru situaţii de urgenţă la cererea Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă .

În cazul digurilor din zona de frontieră  de interes comun se aplică şi prevederile convenţiei hidrotehnice încheiate cu ţările vecine : R. Ungară şi Ucraina.

 Tronsoanele de diguri care pot fi tăiate în cazul inundării dirijate  au fost stabilite prin planurile de apărare judetene.

 

      Acţiunile întreprinse în caz de rupere a digurilor

 

        Rupturile de diguri se pot datora următoarelor cauze :

-            depăşirii coronamentului ;

-          scurgerilor, înmuierilor şi alunecărilor ;

-          subspălării bazei fundaţiei, formării de galerii, prăbuşirilor, infiltraţiilor pe sub dig şi apariţiei grifoanelor ;

-          subspălării şi formării de galerii în jurul lucrărilor de arta de diguri.

Împotriva rupturilor, datorită deplasării coronamentului se poate intervenii cu uşurinţă, deoarece deversarea digului prin ruptură nu se face de la început cu o coloană mare de apă. Spălarea are loc treptat de la coronament la coronament spre baza digului şi este întârziată în cazul în care corpul digului este executat din pământ argilos şi bine compactat.

În cazul ruperii datorită scurgerilor prin corpul digurilor, închiderea acestora este de asemeni uşor de realizatdacă galeria sau crăpătura prin care se face scurgerea se află la o adâncime mai mică sub coronament.

În restul cazurilor, în general, rupturile de dig ajung  foarte rapid la baza digului şi chiar sub acesta şi se dezvoltă foarte rapid în lungime. Se pot închide în timpul apelor mari dar cu eforturi foarte mari şi consum mare de materiale.

Dacă nu se intervine rapid şuvoiul de apă care trece prin rupturi atinge înălţimi şi viteze aşa de mari încât este imposibil de atacat ruptura pe aliniamentul digului ; lucrul ce face ca executarea lucrărilor de închidere să fie limitate.

 

Lucrări pentru închiderea rupturilor prin diguri

 

Acţiunea începe prin a analiza care este cauza rupturii, de a stabili lăţimea rupturii, înălţimea şi viteza coloanei de apă ce deversează, materialul din care este făcut digul, viteza cu care se lărgeşte ruptura. Deasemenea se va stabili ce materiale trebuie şi de unde se aduc. Materialele se depozitează la ambele capetepe taluzul dinspre uscat, dar nu chiar în aproprierea rupturii. În cazul în care transportul pe dig este foarte greu se recomandă transportul materialului pe apă.

Odată cu transportul materialelor se iau măsuri pentru :

-          asigurarea convorbirilor de la un capăt la altul al rupturii prin telefoane celulare ;

-          asigurarea iluminatului pe timpul nopţii prin făclii, grupuri electrogene, cu reflectoare, felinare, lanterne.

În toată această perioadă şeful de formaţie trebuie să acorde o atenţie deosebită măsurilor de protecţie a muncii. În cazul în care forţele de intervenţie de la SGA  sau de la Comitetul local pentru situaţii de urgenţă nu sunt suficiente se apelează la forţa militară.

Lucrarea de închidere propriu-zisă a rupturii digului întotdeauna este precedată de consolidarea capetelor rupturii, ca aceasta să nu mai avanseze.

 

Lucrări pentru consolidarea capetelor rupturii digurilor

 

În cazul în care ruptura nu a avansat mult ca înălţime se poate folosi metoda gardului cu pari frontali. Lucrarea începe concomitent la ambele capete ale rupturii. Parii sau piloţii se bat puţin înclinaţi spre corpul digului, la distanţa de 30 – 40 cm unul de altul.

Baterea parilor începe din marginea dinspre apă a capetelor rupturii deoarece aici curentul este mai mic. În spatele parilor bătuţi se pun fascine şi apoi până la dig se umple cu paie , gunoaie, etc. Împotriva subspălării parilor, spre apă, la baza lor se aşează saci cu pământ sau cilindrii lestaţi cu piatră. Sacii se leagă în lanţ unul de altul şi se ancorează tot dinspre apă.

Fig50

 

         Lucrări pentru consolidarea fundului

 

Se pot executa numai dacă lăţimea rupturii nu este prea mare.Cea mai bună metodă este lestarea unei saltele de nuiele. Se execută o saltea de 30 – 50 cm grosime, se lasă la apă, se ancorează şi se lestează cu piatră brută sau saci umpluţi cu pământ şi legaţi între ei, ancoraţi ca să nu fie duşi de apă. Lestarea începe dinspre partea de unde curge apa.

 

        Lucrări de închidere a lucrărilor

 

Lucrări de închidere până la 6 ml

La ambele capete ale rupturii, la cca 1,5 m de la marginea rupturii şi aproape de muchia coronamentului cu taluzul exterior se îngroapă în dig două bucăţi de grindă. Peste ruptură şi peste cele două bucăţi de grindă îngropate se aşează două trei grinzi lungi (min. 9 m). Pentru a nu aluneca grinzile se fixează pe ambele margini şi la ambele capete ale rupturii cu câte doi pari bine bătuţi în corpul digului. Deasemenea se fixează între ele cu scoabe.

Asigurându- se astfel legătura peste ruptură, se trece la închiderea propriu-zisă.

Sprijiniţi pe legătura de grinzi, spre apă, puţin înclinaţi spre exterior, se bat dulapi unul lângă altul până la închiderea completă. În spatele zidului de parplanşe se pun saci umpluţi cu pământ prin care se asigură peretele de parplanşe împotriva subspălării.

În continuare la adăpostul acestei lucrări provizorii se execută o umplutură de pământ sau de saci umpluţi cu pământ.

 

 

 

 

 

Fig 51

 

 

Lucrări de închidere a unor rupturi mai mari, intre 10 – 16 m

Această metodă se poate aplica dacă în dreptul rupturii, distanţa între piciorul taluzului exterior al digului şi malul albieiminore este suficient de mare (peste 30 m).

Închiderea se realizează în felul următor : spre exterior în formă de semicerc cu centrul în mijlocul rupturii şi cu un diametru de cca 3 ori lăţimea acesteia, se bate cu un rând de piloţi la distanţa de 20 - 30 cm. Împotriva subspălării piloţilor, la baza acestora, se aşează spre exterior saci cu pământ legaţi unul de altul şi ancoraţi. După închiderea semicercului de piloţi lipit de podul de piloţi si spre exterior se execută un dig de piatră brută sau saci de pământ, care are lăţimea bazei de 2 ori înălţimea coloanei de apă.

 

Fig 53

 

 

            Închiderea rupturilor foarte mari

            În general aceste închideri nu se pot face pe timpul viiturilor. Ele totuşi trebuiesc închise cât mai urgent, după ce apele nu mai pătrund în ruptură pentru a feri incintele de o nouă inundaţie la venirea unei alte viituri.

            Odată ce s-a format o ruptură în dig conducerea apărării, pe lângă măsurile ce le ia în vederea închiderii acesteia, trebuie să se preocupe şi de apărarea în continuare a porţiunilor de dig rămase intacte, organizarea apărării suprafeţei din incintă, care este ameninţată să fie inundată şi organizarea salvării populaţiei şi a bunurilor.

            După trecerea perioadei de inundaţii se trece la demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare şi refacerea imediată a terasamentelor degradate, închiderea rupturilor, remedierea avariilor la instalaţiile aferente, dacă este cazul.

 

 

7.1. REGULI  DE EXPLOATARE COORDONATA PE CURSURILE DE

      APA :

 

1.RAUL TISA SI AFLUENTI :

In subbazinul hidrografic al raului Tisa, aferent teritoriului romanesc  debitele scurse sunt in regim natural nu exista lucrari hidrotehnice ( acumulari ) care pot modifica regimul de scurgere a apei.

         Principalele cursuri de apa din bazin sunt: Tisa, Viseul, Iza si Mara, cu afluentii lor.

        Apărarea împotriva inundaţiilor a obiectivelor social-economice şi terenurilor din albia majoră de pe teritoriul judetului Maramures , se realizează prin lucrări de îndiguire din administrarea Directiei Apelor Somes-Tisa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures.

   Lunimea totala a lucrarilor de indiguire in b.h.Tisa este de 30,8 km

 Caracteristicile lucrarilor de indiguire se afla in anexa “  Caracteristicile tehnice ale lucrarilor  de indiguire “.

          Lucrarile de indiguire de pe Valea Viseului apara localitatile Viseul de Sus, Viseul de Jos, Leordina, Petrova, Valea Viseului, cele de pe Iza apara localitatile : municipiul Sighetul Marmatiei, Oncesti, Barsana, Bogdan Voda, Rozavlea. Toate digurile sunt dimensionate cu asigurarea de 5%.

 Indiguirea r.Tisa la Sighetu Marmatiei este dimensionata cu asigurarea de 1%.

         Urmărirea nivelurilor şi debitelor pe cursurile de apa  , se realizeaza la următoarele statii hidrometrice, ale caror date caracteristice  se gasesc in anexa“Statii hidrometrice”), iar in zona indiguita  prin statiile hidrometrice Valea Viseului, Vadu Izei, Stramtura, Sacel, Moisei si  Leordina.

 

COD

STATIA HIDRO

  RAUL

STATIA

JUDET.

JUDET

CA

CI

   CP

100

VALEA VISEULUI

TISA

SIGHET

MARAMURES

150

200

260

102

SIGHETUL MARMATIEI

TISA

SIGHET

MARAMURES

230

280

350

108

POIANA BORSA

VISEU

SIGHET

MARAMURES

60

100

150

112

MOISEI

VISEU

SIGHET

MARAMURES

80

140

220

116

LEORDINA

VISEU

SIGHET

MARAMURES

130

220

320

119

BISTRA

VISEU

SIGHET

MARAMURES

220

300

370

123

BAIA BORSA

TISLA

SIGHET

MARAMURES

80

130

190

130

VISEU DE SUS

VASER

SIGHET

MARAMURES

100

150

220

134

LUHEI

RUSCOVA

SIGHET

MARAMURES

90

140

180

138

RUSCOVA

RUSCOVA

SIGHET

MARAMURES

140

190

240

142

SACEL

IZA

SIGHET

MARAMURES

80

120

160

146

STRAMTURA

IZA

SIGHET

MARAMURES

200

280

380

149

VADU IZEI

IZA

SIGHET

MARAMURES

300

390

520

152

DRAGOMIRESTI

BOICU

SIGHET

MARAMURES

80

130

180

155

SIEU

BOTIZA

SIGHET

MARAMURES

150

180

240

161

MARA

MARA

SIGHET

MARAMURES

120

200

290

164

VADU IZEI

MARA

SIGHET

MARAMURES

180

260

360

172

FERESTI

COSEU

SIGHET

MARAMURES

140

200

250

 

  Pe raul Tisa la depasirea cotei de inundatie (200 cm) la statia hidrometrica Valea Viseului,  se inunda terenurile agricole riverane, iar la depasirea cotei de pericol (260 cm) se inunda primele locuinte din localitate. La atingerea cotei de 300 cm(+40 CP) se inunda Frontul de captare al apei de  la Craciunesti, situat amonte de Sighetu Marmatiei.

La atingerea cotei de inundatii (280 cm) la statia hidrometrica Sighetu Marmatiei se inunda  albia majora situata in zona localitatilor Remeti si Teceu .

            La atingerea pericol (350 cm) la Statia Hidrometrica Sighetu Marmatiei,  dispeceratul bazinal analizeaza debitele r. Tisa si afluenti , inclusiv al debitelor r.Tisa in Ucraina , solicita prognoze de la Serviciul  de Prognoze si Hidrologie din cadrul DAST.

 

          Timpii de propagare al undelor de viitura sunt urmatorii:

 

Nr.

Crt.

Curs de apa

Tronsonul

Statia hidro

Dist.

Km

Timp

Ore

0

1

2

3

4

1.

TISA

Valea Viseului – Sighetul Marmatiei

26

4

2

TISA

Sighetul  Marmatiei - frontiera Ucraina

34

5-6

3.

VISEU

Moisei – Leordina

36

3

4.

VISEU

Leordina – Bistra

15

1

5,

VISEU

Viseu de Sus – Leordina

16

2

6.

VISEU

Bistra – Valea Viseului

8

1

7.

IZA

Sacel – Stramtura

32

4

8.

IZA

Stramtura – Vadu Izei

22

3

9.

IZA

Dragomiresti – Stramtura

22

3

10.

IZA

Vadu Izei-Sighet Marmatiei-confluenta

10

1-2

11.

MARA

Mara  - Vadu Izei

19

3

12.

COSAU

Feresti – Vadu Izei

7

1

 

         SGA Maramures  monitorizează prin personalul propriu evoluţia situaţiei hidrologice la posturile hidrometrice din administrare şi informează dispeceratul bazinal asupra evoluţiei acestora, măsurilor luate şi eventualele pagube înregistrate.

           C.O.S.U. al SGA Maramures  va informa prin  IJSU comitetele locale interesate privind intrarea în stare de alerta pentru luarea măsurilor ce se impun conform planurilor de apărare proprii.

            In momentul intrarii in faza a II -a de aparare  se intensifica activitatea de paza , supraveghere si observare  a lucrarilor de aparare si a cursurilor de apa in special in punctele critice , se patruleaza pe coronamentul digurilor. Citirile la mire se fac din ora in ora si se transmit conform fluxului informational.

             La faza a -III-a de aparare se supravegheaza continuu de catre agentii hidrotehnici digurile si instalatiile de evecuare a apelor mari , se patruleaza pe   coronamentul digurilor, se verifica daca in zona exista pericol de deversare a digurilor, se verifica vizual infiltratiile prin corpul digurilor. Citirile la mira se fac din ora in ora.

          In situatia in care nivelurile continua sa creasca si exista pericol de deversare sau se constata ca s-a produs inmuierea digurilor se intervine de urgenta. Se vor execurta lucrari de aparare provizorii impotriva pericolului de depasire a coronamentului digurilor prin suprainaltari cu saci umpluti cu materiale locale, sau se executa diguri iepuresti din pamant, diguri iepuresti cu pari frontali, dig iepuresc cu perete de scandura etc.

            Daca debitele prognozate depasesc asigurarea de calcul al lucrarilor de indiguire , iar debitele pe r.Tisa si afluenti continua sa creasca , ca Secretariat tehnic al Grupului de Suport Tehnic al CJSU Maramures, propune IJSU prin CJSU masuri de interventie operativa pentru evacuarea populatiei din zona posibil a fi afectata

               

 

RAUL SOMESUL MIC SI AFLUENTI

 In partea superioara a b.h.Somesul Mic pe raurile Somesul Cald si Somesul Mic se gaseste

 Sistemul hidroenergetic  Somes    compus din: acumularile Fantanele, Tarnita Somesul Cald si   Floresti II apartinand  Hidroelectrica S.A – Sucursala Cluj si  acumularea Gilau  in administrarea  Sistemului de Gospodarire a Apelor  Cluj

 

Acumularea Fantanele cu urmatoarele caracteristici:

Caracteristici generale:

              Volum total            - 250,42 mil.mc la cota 995,5 mdM

  Volum de atenuare -   37,5 mil.mc intre cotele 991,00 - 995,5 mdM

  Volum util              - 202,19 mil.mc intre cotele 941,00- 991,00 mdM

 

 Parametrii definitori ai regimului de viitura :

¨      debitele afluente in acumularea Fantanele sunt > 60,0 mc/s

¨      nivelul apei in acumularea Fantanele peste 991  mdM

             Parametrii celor 3 faze de aparare sunt :

¨      faza    I       –nivelul apei in lac > 992,00 mDMN

                         -Q afl > 60,00 mc/s

¨      faza a-II-a  - nivelul apei in lac > 992,80 mDMN

¨      faza a-III-a   -nivelul apei in lac > 994,30 mDMN

Evacuarea debitelor mari din acumularea Fantanele se poate  face prin uzinare (Qinst-60.0mc./sec), golirea de fund (Q max. -113,00 mc/s) si prin descarcatorul de suprafata al barajului (Q max. - 750,0 mc/s) cand nivelul in acumulare incepe sa depaseasca cota 991,00 mdM.

 

Acumularea Tarnita  

Caracteristici generale:

                Volum total                                                -   77,38 mil.mc la cota 524.6 mdM 

    Volum de atenuare al undelor de viitura    -    7,1 mil.mc intre cotele 521,5-524,60 mdM

    Volum rezerva de fier                                -  52,6 mil.mc  intre cotele 464,92 - 514,50 mdM      

    Volum util                                                   - 14,6 mil.mc intre cotele 514,50-521,00 mdM

Parametrii definitori ai regimului de viitura :

-          nivel in acumulare mai mare de 521.50mdM

-          debit afluent in acumularea Tarnita mai mare de 66,0 mc/s

          Parametrii definitorii ai  celor 3 faze de aparare sunt:

¨      faza  I  - nivelul apei in acumulare > 522,30 mdM

                 -Q afl > 66,0 mc/s

¨      faza II  – nivelul apei in lac > 523,10 mDMN

¨      faza III – nivelul apei in lac > 524,50 mDMN

Evacuarea apelor din acumularea Tarnita se poate   face prin uzinare(Qinst-65.4 mc/s.), golirea de fund (Q max. 30,0 mc/s) prin golirea de semifund (2 descarcatori cu debit maxim de 2 x 82 mc/s) si prin descarcatorul de suprafata care are o capacitate maxima de evacuare la cota 524,60 mdM de 540,0 mc/s.

 

Acumularea Somesul Cald

Caracteristici generale:

              Volum total                                             -  9,53 mil.mc la cota 443,00 mdM

  Volum de atenuare al undelor de viitura -  2,06 mil.mc intre cotele 441,00 - 443,00 mdM

  Volum util                                                - 0,42 mil.mc intre cotele 440.00-441.00 mdM

  Volum rezerva de fier                               - 6,86 mil.mc intre cotele 425.00-440.50 mdM

      

  Parametrii definitori ai regimului de viitura :

-          debit afluent in acumulare  mai mare de 70,0 mc/s

-          nivelul apei in acumulare mai mare de 441.00 mdM

            Parametrii definitorii ai celor 3 faze de aparare sunt :

¨      faza I – nivelul apei in lac > 442,00 mDMN

                     -Q afl > 70,0 mc/s

¨      faza II – nivelul apei in lac >442,50 mDMN

¨      faza III - nivelul apei in lac >443,0 mDMN

            Evacuarea apelor mari se poate face prin uzinarea debitelor in centrala (Qi - 70 mc/s), prin barajul deversor care este echipat cu doua vane de fund (Qmax 2 x 260 mc/s) si printr-o clapeta de coronament         (Qmax.75 mc/s)

            In mod normal exploatarea celot trei acumulari de face in cascada fiind astfel  corelata astfel incat debitele ce se evacueaza din acumularea Fantanele (uzinare la CHE Mariselu) sunt uzinate si de CHE Tarnita si de CHE Somesul Cald, fara a fi necesara evacuarea de debite suplimentare prin celelalte echipamente hidromecanice.

           

Acumularea Gilau -  din administrarea ANAR prin   DAST  are urmatorii parametrii principali:

Caracteristici generale:

             Volum total                                                - 3,57 mil.mc. la cota 421.80 mdM

 Volum de atenuare al undelor de viitura   - 1,12 mil mc intre cota 420,10-421,80 mdM.

 Volum rezerva de fier                               -  1,4 mil.mc intre cotele 414.75-419.00 mdM

 Volum util                                                 - 0,61 mil.mc intre cotele 419.00-420.10 mdM

Parametrii definitori ai regimului de viitura :

-          nivelul apei in acumulare mai mare de 421.50 mdM si continua sa creasca

-          Debitul afluent in acumulare mai mare de 75,0 mc/s

 

           Parametrii definitorii ai celor trei faze de aparare sunt:

             ٠   faza I – nivelul apei in acumulare > 420,10 mDMN

                       -Q afl > 75 mc/s

 

¨      faza a–II-a – nivelul apei in acumulare > 420,80 mDMN

                           -Q afl > 105,0 mc/s

¨      faza a-III- a  -nivelul apei in acumulare > 421,80 mDM N 

                       -debit afluent in crestere

     

   In caz de ape mari evacuarea apelor din acumulare se poate face prin golirea de fund (Q max - 12,5 mc/s) prin conducta uzinare prin CHE  Gilau (Q max. - 60 mc/s) si prin descarcatorul de suprafata (Q max - 140 mc/s).

 

            Acumularea Floresti II este situata  la capatul aval al sistemului hidroenergetic Somes ,amonte de municipiul Cluj-Napoca. Are urmatoarele caracteristici:

Caracteristici generale:

           Volum total                                               -  1,97 mil.mc  la cota  376,25 mdM

           Volum de atenuare al undelor de viitura   -  1,08 mil mc. intre cotele 374.00-376.25 mdM

           Volum util                                                 -  0,28 mil.mc intre cotele 373.00-374.00 mdM  

           Parametrii definitori ai regimului de viitura :

 - nivelul apei in acumulare       mai mare de 374.00 mdM mc/s

-debitul afluent in acumulare mai mare de 60,0 mc/s

- debitul evacuat din acumulare mai mare de 60,0 mc/s

                             

            Parametrii definitorii ai celor trei faze de aparare sunt:

¨      faza I – nivelul apei in acumulare = 375,0 mDMN

Q afluent=80,0 mc/s

¨      faza a–II-a – nivelul apei in acumulare = 375,50 mDMN

¨      faza a-III- a  -nivelul apei in acumulare = 376,0mDMN 

Captarea Somes Rece I este realizata dintr-un baraj de beton in arc cu dubla curbura, amplasata pe Somesul Rece , la cca 3 km , amonte de confluenta cu p. Dumitreasa. Are rol de captare al apelor din b.h.Iara si transfer in b.h.Somesul Cald. Are urmatoarele caracteristici:

              Volum total                                    -  0,7 mil mc.

              Volum util                                     -  0,6 mil.mc.

            Tinand insa seama de faptul ca acumularea Gilau nu are transa de atenuare  si ca aval pot apare inundari de terenuri la debite evacuate mai mari de 80,0 mc/s din acumulare  se considera ca este necesar ca:

¨      in perioada de primavara cand exista posibilitatea producerii de viituri, exploatarea acumularilor Fantanele si Tarnita  se va incadra in mod obligatoriu in graficul dispecer, respectiv sa existe in permanenta o capacitate de stocare in acumulare (in  afara  de  capacitatea  de  atenuare) de  50 - 150 mil.mc;

¨      in perioada de ape mari din acumularea Tarnita, sa nu se evacueze debite mai mare decat capacitatea de uzinare a centralei (64,0 mc/s, astfel ca in aval de acumularea Somesu Cald, debitul maxim evacuat sa nu depaseasca 70,0 mc/s, iar debitele afluente din acumularea Gilau sa nu depaseasca 75,0 mc/s;

¨      In functie de prognoze si de situatia reala a cotelor in anumite tronsoane ale raului Somesului Mic, DAST dispune unitatii de administrare a lucrarilor hidroenergetice Cluj, debitele maxime admise a fi evacuate in aval de CHE Somesu Cald;

           

Exploatarea amenajarilor hidroenergetice de pe cursul superior al raului Somesul Mic se va face astfel incat undele de viitura de pe r.Somesul Mare si Somesul Mic sa nu se suprapuna la confluenta si in conformitate cu anexa de exploatare coordonata si gospodarirea apelor.In situatii defavorabile se analizeaza capacitatea de stocare a intregii salbe si se fac pregoliri Qdefl < Qinundat in aval.

Cand debitele evacuate din acumularile amonte pot depasi la  s.h. Apahida 133 mc/s, DAST dispune  reducerea  uzinarilor din amonte pana la nivelul la care sa nu se produca inundatii pe sectorul aval. La depasirea CA la s.h. Apahida se inunda terenul agricol din localitatea Mica,  situata amonte de Dej.

            In cazul cand prognoza hidrometeorologica continua sa fie defavorabila, iar   acumularile Fantanele si Tarnita nu mai au capacitati de atenuare a undelor de viitura, sau  in cazul producerii de accidente  la barajele acumularilor, exploatarea se va face conform prescriptiilor din regulamentele la exploatarea in regim de ape mari si a planurilor de avertizare – alarmare. Sucursala Hidrocentrale Cluj va avertiza in conformitate cu schema sinoptica a fluxului informational toate unitatile implicate in gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii (GST, IJSU, CJSU Cluj, S.G.A.Cluj).

            In acelasi timp Sucursala Hidrocentrale Cluj va lua masuri imediate de aplicare a prescriptiilor tehnice de inlaturare cat mai rapida a avariilor produse.

Totodata aportul de debite din captarile secundare din B.H. Aries  si Somesul Rece  va fi sistat.

Exista instalat si noul sistem de avertizare-alarmare cu sirene electronice

            Sistemul  de avertizare alarmare este in functiune , iar pentru  mentinerea parametrilor  functionali a intregului sistem, in baza protocolului nr. 1261/19.07.2001, avizat de presedintele C.J.A.I.D.Cluj-Prefectul Judetetului, se efectueaza verificari lunare a intregului sistem de avertizare-alarmare de catre o comisie formata din delegati ai Sucursalei Hidrocentrale Cluj, D.A.Somes-Tisa-S.G.A.Cluj, I.J.S.U. Cluj si Consiliile Locale  a comunelor Floresti si Gilau. In actele de verificare se specifica  constatarile , masurile de remediere , termenele pentru remediere si responsabilitatile in maniera ca sistemul  sa fie permanent functional.

 

Simbol

Locul de amplasare

( cota )

Tip sirena

Niv.pres.sunetului la 30 m

( dB)

Localitati alarmate

S1

Baraj Fantanele

( 1000 mdMN)

omnidirectional

109

Zona baraj,

statiunea Fatanele

S2

CHE Marisel

( castel de echilibru)

Bidirectional

115

Sat Rusesti,

Colonia Marisel

S3

Baraj Tarnita(pe ver- santul stang la statia trafo)( 525 mdMN )

Bidirectional

115

Colonia Tarnita, sat Somesul Cald

S4

Baraj Somesul Cald

( 416 mdMN)

Bidirectional

115

Sat Somesul Rece

S5

Baraj Gilau

( 425 mdMN)

omnidirectional

115

Comuna Gilau

S6

Sat Luna de Sus- Cami -nul Cultural(366mdMN)

omnidirectional

109

Sat Luna de Sus

S7

Baraj Floresti II

( 373 mdMN)

Bidirectional E/V

115

Com Floresti,zona Cluj

S8

Dispecer Hidroenergetic Cluj  ( 365 mdMN)

omnidirectional

118

Cluj Napoca

cart. Grigorescu

S9

Baraj Somes Rece I

( 1025 mdMN)

Bidirectional SE/NV

109

Aval baraj Somes Rece I

S 10

Comuna Maguri Racatau ( primarie)

Bidirectional E/V

109

Comuna Maguri Racatau

 

            Detaliile sistemului de alarmare-avertizare se afla in Planul de avertizare-alarmare al Sistemului Hidroenergetic, aprobat de CMSU-MMGA.

 

 

 

SCHEMA SUPORT A DECIZIEI PRIVIND GOSPODARIREA COORDONATA A LACURILOR DE ACUMULARE LA APE MARI IN B.H. SOMES MIC

 

 

                                                                                                                                                  B.H.Somes                           

 

 


                                                             Ph  SMIDA              Ph POIANA HOREA

                                                    

                                                    CA=  100                                                 CA= 80

                                                    CI =  150                                                 CI = 120

                                                    CP = 200                                                CP = 150                                                                

Ph. DEJ

H(Q)               CA – 450

Q < Qp =        CI  -  550

860 mc/s         CP -   620

 

 
                                                                                                                                                            

Ph BECLEAN

H (Q)             CA – 180

Q < Qp           CI –  250

                       CP – 300

 
 


.FANTANELE

Nivel > 992.00 mdM

Pp > 25 l/s in 1 ore pe bazin hidrografic

pp> 45l/mp in 3 ore

 Sh Smida> CA

 Sh Poiana Horea > CA

Q afl ≥60 mc/s

Transa atenuare