Versiune Romana      Versiune Engleza     
ANAR
Acasă
Starea apelor
Dispecerat
Proiecte
Fazarea Proiectului WATMAN
PROIECT WATMAN
Contact
Anunturi
Informații utile
APEL 112 SMS 113
Anunț COVID-19
  
Se începe căutarea
 

Sinteza de calitate a raurilor

Planuri de management a bazinului hidrografic
Licitații Închirieri
Galerie
Sinteza de calitate a râurilor

   SINTEZA PCA B.H. OLT 

Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.) , restructurat în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene.

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare şi completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi un monitoring operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.

Funcţie de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring, în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru a Apei: Programul de Supraveghere (S), Programul Operaţional (O), Programul de Investigare (I), Programul de Referinţă (R) şi Programul Cea mai Bună Secţiune Disponibilă (CBSD), Programul de Potabilizare (P), Programul de InterCalibrare (IC), Programul de monitorizare pentru Zonele Vulnerabile la poluarea cu nitraţi, Programul de monitoring pentru Ihtiofauna (IH), Programul pentru protecţie Habitate şi Specii (HS), Programul pentru Convenţii Internaţionale (CI) şi Programul Corpuri de Apă Puternic Modificate (CAPM).

S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se referă la sursele naturale:

Ø ape curgătoare de suprafaţă;

Ø lacuri (naturale şi de acumulare);

Ø ape tranzitorii (fluviale şi lacustre);

Ø ape costiere;

Ø ape subterane,

Ø iar ultimul, la sursele de poluare: ape uzate.

Elaborarea sintezei calităţii apelor din România se bazează pe prelucrarea unui volum mare de informaţii - date analitice primare, obţinute în activitatea de cunoaştere a calităţii apelor desfăşurate, în raport cu specificul fiecărui subsistem, de unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale APELE ROMÂNE.

Lucrarea anuala de sinteza cuprinde, în primul rând, o caracterizare a calităţii apelor, care se efectuează în funcţie de specificul fiecărei formaţii hidrologice.

Activitatea de gospodărire a apelor în România se conformează cerinţelor Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celorlalte Directive UE în domeniul apelor: Directiva 75/440/EEC - apa de suprafaţă destinată potabilizării; Directiva 76/464/EEC- eliminarea treptată a substanţelor prioritare/prioritar periculoase, Directiva 91/676/EEC – poluarea cu azotaţi din surse agricole, Directiva 78/659/EEC - calitatea apelor dulci ce necesită protecţie sau îmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor, Directiva 91/271/EEC a Tratării Apelor Uzate Orăşeneşti , etc.

Directiva Cadru a Apei - 2000/60EC constituie o abordare nouă în domeniul gospodăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru realizarea programului de măsuri. Ea stabileşte mai multe principii integratoare în domeniul gospodăririi apelor, incluzând printre altele participarea publicului în managementul apelor şi integrarea aspectelor economice. Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeană trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor apelor de suprafaţă până în anul 2015.

Referitor la implementarea Directivei 91/271/EEC a Tratării Apelor Uzate Orăşeneşti, întreg teritoriul României este o zonă sensibilă necesitând o lungă perioadă de tranziţie, respectiv 12 ani. Situaţia existentă a lucrărilor de infrastructură a sistemelor de colectare şi tratare (epurare) a apelor uzate, în special în zonele rurale, necesită un volum mare de investiţii în asemenea lucrări, implicând costuri foarte ridicate.

Documentul legal în România incluzând toate cerinţele Directivei 91/676/EEC, este Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. În privinţa agriculturii, România se află încă într-o situaţie de declin determinată de fragmentarea excesiă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice (la ¼ faţă de 1989) şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit agricol.

Îngrăşămintele naturale (bălegarul de la animale) au devenit principalele îngrăşăminte folosite.

Resursele de apă ale României sunt constituite din:

Ø apele de suprafaţă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea,

Ø ape subterane.

  

  
Vizualizare: 
Folder: 2010
2010Utilizați SHIFT+ENTER pentru a deschide meniul (fereastră nouă).
Folder: 2011
2011Utilizați SHIFT+ENTER pentru a deschide meniul (fereastră nouă).
Folder: 2013
2013Utilizați SHIFT+ENTER pentru a deschide meniul (fereastră nouă).
Folder: 2017
2017Utilizați SHIFT+ENTER pentru a deschide meniul (fereastră nouă).
Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01