Versiune Romana      Versiune Engleza     
ANAR
Acasă
Starea apelor
Dispecerat
Proiecte
Fazarea Proiectului WATMAN
PROIECT WATMAN
Contact
Anunturi
Informații utile
APEL 112 SMS 113
Anunț COVID-19
  
Se începe căutarea
 

DIRECTIVA CONSILIULUI din 22 martie 1982

Planuri de management a bazinului hidrografic
Licitații Închirieri
Galerie

http://wims-pe/Imagini/Icons/Acrobat_Reader.pngDescarca fisier

 

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 22 martie 1982

privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru emisiile de mercur din industria

electrolizei clor-alcanilor

(82/176/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 100 şi 235, având în vedere Directiva 76/464/CEE din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii1, în special art. 6, având în vedere propunerea Comisiei2, având în vedere avizul Parlamentului European3, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social4, întrucât, pentru a proteja mediul acvatic al Comunităţii împotriva poluării cu anumite substanţe periculoase, art. 3 din Directiva 76/464/CEE prevede un sistem de autorizare prealabilă prin care se stabilesc standardele de emisie pentru evacuarea substanţelor cuprinse  în Lista I din anexa la directiva menţionată; întrucât art. 6 din aceeaşi directivă prevede că trebuie stabilite valorile limită pentru astfel de standarde de emisie, precum şi obiectivele de calitate pentru mediul acvatic afectat de aceste substanţe; întrucât mercurul şi compuşii acestuia sunt cuprinşi în Lista I;  întrucât statele membre au obligaţia de a aplica valorile limită, cu excepţia cazurilor în care  aplică obiectivele de calitate; întrucât, deoarece poluarea provocată de evacuarea de mercur în apă se datorează, în mare  măsură, electrolizei clor-alcanilor, în prima etapă, valorile limită trebuie stabilite pentru această ramură industrială, iar obiectivele de calitate trebuie definite pentru mediul acvatic în care se evacuează mercurul în cadrul acestui proces industrial; întrucât, de aceea, pentru astfel de evacuări trebuie să se solicite o autorizaţie prealabilă; întrucât scopul acestor obiective de calitate trebuie să fie eliminarea poluării cu mercur a diferitelor părţi ale mediului acvatic care pot fi afectate de evacuările cu conţinut de mercur din industria electrolizei clor-alcanilor;

1 JO L 129, 18.05.1976, p. 23.

2 JO C 169, 06.07.1979, p. 2.

3 JO C 341, 31.12.1980, p. 24.

4 JO C 83, 02.04.1980, p. 16.

întrucât astfel de obiective de calitate trebuie stabilite în mod expres în acest scop şi nu cu

intenţia de a stabili reguli referitoare la protecţia consumatorului sau la comercializarea

produselor din mediul acvatic;

întrucât trebuie instituită o procedură specială de monitorizare pentru a le permite statelor

membre să demonstreze că obiectivele de calitate sunt îndeplinite;

întrucât trebuie să se prevadă monitorizarea de către statele membre a mediului acvatic afectat

de evacuările de mercur menţionate anterior în vederea punerii în aplicare eficiente a

prezentei directive; întrucât art. 6 din Directiva 76/464/CEE nu prevede autoritatea care

trebuie să efectueze o astfel de monitorizare; întrucât, deoarece autoritatea de acţiune necesară

nu a fost prevăzută în Tratat, trebuie invocat art. 235;

întrucât Comisia trebuie să înainteze Consiliului, la intervale de cinci ani, o evaluare

comparativă a punerii în aplicare a prezentei directive de către statele membre;

întrucât prezenta directivă nu se aplică apelor subterane, care fac obiectul unei directive

speciale,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

1. Prezenta directivă:

- în temeiul art. 6 alin. (1) din Directiva 76/464/CEE, stabileşte valorile limită pentru

standardele de emisie de mercur din evacuările de la instalaţiile industriale, definite la art. 2

lit. (d) din prezenta directivă,

- în temeiul art. 6 alin. (2) din Directiva 76/464/CEE, stabileşte obiectivele de calitate

pentru mercur în mediul acvatic,

- în temeiul art. 6 alin. (4) din Directiva 76/464/CEE, stabileşte termenele limită pentru

îndeplinirea condiţiilor de acordare a autorizaţiilor de către autorităţile competente din statele

membre în cazul evacuărilor existente,

- în temeiul art. 12 alin. (1) din Directiva 76/464/CEE, stabileşte metodele de referinţă

pentru măsurări în vederea determinării conţinutului de mercur din evacuări şi din mediul

acvatic,

- în temeiul art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, instituie o procedură de

monitorizare,

- solicită statelor membre să coopereze în cazul evacuărilor care afectează apele mai

multor state membre.

2. Prezenta directivă se aplică apelor menţionate la art. 1 din Directiva 76/464/CEE, cu

excepţia apelor subterane.

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

(a) „mercur” reprezintă:

- elementul chimic mercur,

- mercurul conţinut de oricare dintre compuşii elementului mercur;

(b) „valori limită” reprezintă:

valorile precizate în anexa I;

(c) „obiective de calitate” reprezintă:

condiţiile precizate în anexa II;

(d) „instalaţie industrială” reprezintă:

o instalaţie în care are loc electroliza clor-alcanilor prin celule cu catod de mercur;

(e) „instalaţie existentă” reprezintă:

o instalaţie industrială care este în funcţiune la data notificării prezentei directive;

(f) „instalaţie nouă” reprezintă:

- o instalaţie industrială care a intrat în funcţiune după data notificării prezentei

directive,

- o instalaţie industrială existentă a cărei capacitate pentru electroliza clor-alcanilor prin

celule cu catod de mercur a fost mărită semnificativ după data de notificare a prezentei

directive.

Articolul 3

1. Valorile limită, termenele limită până la care acestea trebuie atinse şi procedura de

monitorizare pentru evacuări sunt stabilite în anexa I.

2. Autorizaţiile prevăzute la art. 3 din Directiva 76/464/CEE trebuie să cuprindă dispoziţii cel

puţin la fel de stricte ca şi cele din anexa I la prezenta directivă, cu excepţia cazurilor în care

un stat membru respectă prevederile art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE pe baza

anexelor II şi IV la prezenta directivă.

Autorizaţiile trebuie revizuite cel puţin la intervale de patru ani.

3. Fără a se aduce atingere obligaţiilor care decurg din alin. (1) şi (2) şi din prevederile

Directivei 76/464/CEE, statele membre pot acorda autorizaţii instalaţiilor noi numai dacă

aceste autorizaţii conţin o trimitere la standardele care corespund celor mai bune mijloace

tehnice disponibile pentru prevenirea evacuărilor de mercur.

În cazurile în care, din motive tehnice, măsurile preconizate nu sunt conforme cu cele mai

bune mijloace tehnice disponibile, oricare ar fi metoda pe care o adoptă, statul membru

furnizează Comisiei, înainte de acordarea oricărei autorizaţii, o justificare a acestor motive.

În termen de trei luni, Comisia transmite un raport statului membru, precizându-şi opinia

asupra derogării menţionate la al doilea paragraf.

4. Metoda de referinţă de analiză pentru determinarea prezenţei mercurului este precizată în

anexa III.1. Pot fi utilizate şi alte metode, cu condiţia ca limitele de detecţie, precizia şi

acurateţea acestor metode să fie cel puţin la fel de riguroase ca şi cele stabilite în anexa III.1.

În anexa III. 2 se precizează acurateţea obligatorie la măsurarea debitului de efluenţi.

Articolul 4

Statele membre au responsabilitatea de a monitoriza mediul acvatic afectat de evacuările

industriale.

În cazul evacuărilor care afectează apele mai multor state membre, statele membre afectate

cooperează în vederea armonizării procedurilor de monitorizare.

Articolul 5

1. Pe baza informaţiilor furnizate de către statele membre în temeiul art. 13 din Directiva

76/464/CEE, la primirea unei cereri pe care trebuie să o depună în fiecare caz, în special

pentru:

- detalii privind autorizaţiile care stabilesc standardele de emisie pentru evacuările de mercur,

- rezultatele măsurărilor efectuate de reţeaua naţională instituită pentru a determina

concentraţiile de mercur,

Comisia efectuează o evaluare comparativă a punerii în aplicare a prezentei directive de către

statele membre.

2. La intervale de cinci ani, Comisia înaintează Consiliului evaluarea comparativă menţionată

la alin. (1).

În cazul în care survine o modificare a cunoştinţelor ştiinţifice referitoare în special la

toxicitatea, persistenţa şi acumularea mercurului în organismele vii şi sedimente sau dacă are

loc un progres al celor mai bune mijloace tehnice disponibile, Comisia înaintează Consiliului

propunerile adecvate în vederea punerii în aplicare, dacă este necesar, a valorilor limită şi a

obiectivelor de calitate.

Articolul 6

1. Statele membre pun în aplicare măsurile necesare, în conformitate cu prezenta directivă,

înainte de 1 iulie 1983. Statele membre informează imediat Comisia în această privinţă.

2. Statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei textul prevederilor de drept intern pe care le

adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 7

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 martie 1982.

Pentru Consiliu

Preşedintele

L. TINDEMANS

ANEXA I

Valori limită, termenele limită până când acestea trebuie atinse şi procedura de

monitorizare a evacuărilor

1. Tabelul de mai jos conţine valorile limită, exprimate în concentraţii, care în principiu nu

trebuie depăşite.

Unitatea de măsură

Valori limită medii lunare care

nu trebuie depăşite începând cu

1 iulie

Observaţii

1983 1986

Soluţie de sare reciclată şi soluţie

de sare pierdută

Micrograme de mercur pe litru

75

50

Aplicabilă cantităţii totale de mercur prezent

în totalitatea apei care conţine mercur

evacuată din amplasamentul instalaţiei

industriale

În toate cazurile, valorile limită exprimate prin concentraţii maxime nu pot fi mai mari decât

cele exprimate prin cantităţi maxime de împărţit la limitele referitoare la apă pe tonă de

capacitate instalată de producţie de clor.

2. Cu toate acestea, deoarece concentraţia de mercur din efluenţi depinde de volumul de apă

existent, care diferă de la un proces la altul sau de la o instalaţie la alta, trebuie monitorizate în

toate cazurile valorile limită exprimate prin cantitatea de mercur evacuată în raport cu

capacitatea instalată de producţie de clor, după cum se arată în tabelul de mai jos.

Unitatea de măsură

Valori limită medii lunare care

nu trebuie depăşite începând cu

1 iulie

Observaţii

1983 1986

Soluţie de sare reciclată

Grame de mercur pe tona de

capacitate instalată de producţie

de clor

0,5

1,5

0,5

1,0

Aplicabilă cantităţii de mercur prezent în

efluentul evacuat de unitatea de producţie

de clor

Aplicabilă cantităţii totale de mercur prezent

în totalitatea apei care conţine mercur

evacuată din amplasamentul instalaţiei

industriale

Soluţie de sare pierdută

Grame de mercur pe tona de

capacitate instalată de producţie

de clor

8,0

5,0

Aplicabilă cantităţii totale de mercur prezent

în totalitatea apei care conţine mercur

evacuată din amplasamentul instalaţiei

industriale

3. Valorile limită medii pe zi sunt de patru ori mai mari decât valorile limită medii

corespunzătoare pe lună precizate la pct. 1 şi 2.

4. Pentru a verifica dacă evacuările respectă standardele de emisie care au fost stabilite

conform valorilor limită stabilite în prezenta anexă, trebuie instituită o procedură de

monitorizare. Procedura trebuie să prevadă următoarele:

- prelevarea zilnică a unei probe reprezentative din evacuare pe o perioadă de 24 de ore şi

măsurarea concentraţiei de mercur din acea probă şi

- măsurarea debitului total evacuat pe perioada respectivă.

Cantitatea de mercur evacuat într-o lună trebuie calculată prin însumarea cantităţilor de

mercur evacuate în fiecare zi din luna respectivă. Această sumă se împarte apoi la capacitatea

instalată de producţie de clor.

ANEXA II

Obiectivele de calitate

Pentru statele membre care pun în aplicare excepţia prevăzută la art. 6 alin. (3) din Directiva

76/464/CEE, standardele de emisie pe care statele membre trebuie să le stabilească şi să se

asigure că sunt aplicate, în temeiul art. 5 din respectiva directivă, trebuie precizate astfel încât

să se respecte obiectivele de calitate corespunzătoare sau unele obiective dintre cele

enumerate mai jos în zona afectată de evacuările de mercur din industria electrolizei cloralcanilor.

Autoritatea competentă determină zona afectată în fiecare caz şi selectează dintre

obiectivele de calitate enumerate la alin. (1) acel obiectiv sau acele obiective pe care le

consideră adecvate pentru aplicare în zona afectată, ţinând cont de faptul că scopul prezentei

directive este de a elimina complet poluarea.

1. Pentru a elimina poluarea, definită în Directiva 76/464/CEE şi în temeiul art. 2 din

respectiva directivă, se stabilesc următoarele obiective de calitate:

1.1. Concentraţia de mercur dintr-o probă reprezentativă de carne de peşte aleasă ca indicator

nu trebuie să depăşească 0,3 mg/kg de carne proaspătă.

1.2. Concentraţia totală de mercur din apele continentale afectate de evacuări nu trebuie să

depăşească 1 μg/l, ca medie aritmetică a rezultatelor obţinute pe parcursul unui an.

1.3. Concentraţia de mercur în soluţie în apele de estuar afectate de evacuări nu trebuie să

depăşească 0,5 μg/l, ca medie aritmetică a rezultatelor obţinute pe parcursul unui an.

1.4. Concentraţia de mercur în soluţie în apele maritime teritoriale şi în apele costiere interne,

altele decât apele de estuar, afectate de evacuări nu trebuie să depăşească 0,3 μg/l, ca medie

aritmetică a rezultatelor obţinute pe parcursul unui an.

1.5. Calitatea apelor trebuie să fie suficient de bună pentru a îndeplini cerinţele oricărei alte

directive a Consiliului care se aplică acestor ape în privinţa prezenţei mercurului.

2. Concentraţia de mercur din sedimente sau din moluşte şi crustacee nu trebuie să crească

semnificativ în timp.

3. Dacă se aplică mai multe obiective de calitate asupra apelor dintr-o zonă, calitatea apelor

trebuie să fie suficient de bună pentru a îndeplini fiecare dintre aceste obiective.

4. Valorile numerice ale obiectivelor de calitate menţionate la pct. 1.2, 1.3 şi 1.4 pot, în mod

excepţional şi dacă este necesar din motive tehnice, să fie înmulţite cu 1,5 până la data de 30

iunie 1986, cu condiţia notificării prealabile a Comisiei.

ANEXA III

Metoda de referinţă pentru măsurări

1. Metoda analitică de referinţă pentru determinarea conţinutului de mercur din apă, carnea de

peşte, sedimente, moluşte şi crustacee este spectrofotometria de absorbţie atomică fără flacără

după pretratarea adecvată a probei, ţinându-se cont în special de pre-oxidarea mercurului şi de

reducerea succesivă a ionilor de mercur Hg (II).

Limitele de detecţie1 trebuie să fie astfel încât concentraţia de mercur să poată fi măsurată cu

o acurateţe1 de ± 30% şi cu o precizie1 de ± 30% la următoarele concentraţii:

- în cazul evacuărilor, 1/10 din concentraţia de mercur maximă admisă menţionată în

autorizaţie,

- în cazul apei de suprafaţă, 1/10 din concentraţia de mercur menţionată în obiectivul de

calitate,

- în cazul cărnii de peşte sau de moluşte şi crustacee, 1/10 din concentraţia de mercur

menţionată în obiectivul de calitate,

- în cazul sedimentelor, 1/10 din concentraţia de mercur din probă sau 0,05 mg/kg materie

uscată, depinde care dintre aceste valori este mai mare.

2. Măsurarea debitului trebuie efectuată cu o acurateţe de ± 20%.

ANEXA IV

Procedura de monitorizare a obiectivelor de calitate

1. Pentru fiecare autorizaţie acordată în temeiul prezentei directive, autoritatea competentă

precizează restricţiile, procedura de monitorizare şi termenele limită pentru a garanta

respectarea obiectivului sau a obiectivelor vizate.

2. Conform art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, statul membru raportează Comisiei,

pentru fiecare obiectiv de calitate selectat şi aplicat, următoarele informaţii:

- punctele de evacuare şi mijloacele de dispersie,

- zona în care se aplică obiectivul de calitate,

- amplasarea punctelor de prelevare,

- frecvenţa de prelevare,

- metodele de prelevare şi de măsurare,

- rezultatele obţinute.

3. Probele trebuie să fie reprezentative pentru calitatea mediului acvatic în zona afectată de

evacuări, iar frecvenţa de prelevare trebuie să fie suficientă pentru a indica orice modificare

1 Definiţiile acestor termeni sunt cele din Directiva Consiliului 79/869/CEE din 9 octombrie 1979 privind

metodele de măsurare şi frecvenţa prelevării de probe şi a analizei apei de suprafaţă destinate obţinerii de apă

potabilă în statele membre (JO L 271, 29.10.1979, p. 44).

din mediul acvatic, ţinând cont în special de variaţiile naturale ale regimului hidrologic.

Analiza peştilor de apă sărată trebuie efectuată pe un număr suficient de reprezentativ de

probe şi de specii.

4. În privinţa obiectivului de calitate de la pct. 1.1 din anexa II, autoritatea competentă

selectează speciile de peşti care trebuie alese ca indicatori pentru analiză. Pentru apele sărate,

speciile selectate dintre cele care trăiesc în ape costiere şi care sunt capturate local pot

cuprinde codul, merlanul, plătica, macroul, egrefinul şi cambula.

Declaraţie privind art. 3 alin. (3)

Consiliul şi Comisia declară că punerea în aplicare a celor mai bune mijloace disponibile

permite limitarea evacuărilor de mercur pe amplasamentul unei instalaţii industriale noi,

utilizându-se procesul de reciclare a soluţiei de sare la mai puţin de 0,5 g/tonă din capacitatea

instalată de producţie de clor.

 

Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01