Versiune Romana      Versiune Engleza     
ANAR
Acasă
Starea apelor
Dispecerat
Proiecte
Fazarea Proiectului WATMAN
PROIECT WATMAN
Contact
Anunturi
Informații utile
APEL 112 SMS 113
Anunț COVID-19
  
Se începe căutarea
 

Istoric

Planuri de management a bazinului hidrografic
Licitații Închirieri
Galerie

 ISTORIC BH OLT

 

{n spa\iul hidrografic Olt , contactele cu apa au fost permanente [nc` din perioadele preistorice. Omul s-a a]ezat cu prec`dere [n apropierea cursului râului Olt sau a afluen\ilor s`i pentru a [nlesni accesul la resursele de ap`. Exemplu  gr`itor avem urmele culturii neolitice Ariu]d (cca.4500-3700 î.Cr. ) din jude\ul Covasna. Apropierea de ap` a [nsemnat ]i expunerea la riscul de inunda\ii.

Cele mai vechi informa\ii privind consemnarea unor calamit`ti produse de inunda\iile râului Olt  se [ntâlnesc [n operele unor cronicari, dar ele sunt extrem de lacunare. Atanase Mustățea  [n ,,Viituri excep\ionale pe teritoriul Romaniei.Geneza ]i efecte.” citeaz`  cele mai mari viituri din spa\iul hidrografic Olt. In vara anului 1508 [n |ara Bârsei inunda\iile au provocat pagube mari determinând foametea ce s-a resim\it [n anul urm`tor. Inunda\iile s-au repetat ]i [n anul 1509. In anul 1526, luna august a fost ploioas`. S-au produs inunda\ii mari care ,,spal` zidurile Bra]ovului, rup hele]teiele, d`ram` poarta cet`\ii, iar peștele s-a prins ]i [n biserica mare”.

O mare calamitate descris` [n Analele Bra]ovului a constituit-o foametea prelungit` din anii 1534-1536, dup` anul ploios 1533, cu c`deri de grindin` ]i inunda\ii. ,,In iunie au fost asemenea inunda\ii [n |ara Bârsei c` de la Biserica Sf.Bartolomeu, peste câmpuri [nspre Olt se vedea numai ap`”.

In 1593 ,, [n tot acest an au fost multe inunda\ii ]i ploi continue peste m`sura. La 20 august inunda\ia a fost a]a de mare c` la multe cur\i din Târgul Cailor apa a ajuns la jum`tatea în`l\imii unui om. In Bra]ovul vechi s-a inundat atelierul fierarilor. Zidurile cet`\ii au fost sp`late. La 29 august rupere de nori cu furtun` grozavă, noaptea, timp de doua ore. Pagube foarte mari.”

In 1605 [n |ara Barsei, câmpia a fost complet inundat` de râurile Ghimbă]el ]i Bârsa. In anii 1613-1614 inunda\iile au produs din nou pagube  [n |ara Bârsei.

In 1619 la [nceputul lunii septembrie s-au produs inunda\ii [n urma unor ploi excesive [n p`r\ile sudice ale |`rii Bârsei, fâne\ele ]i ar`turile fiind acoperite de ape. In 1670 din pricina ploilor abundente, [n luna iunie s-a [nregistrat  o cre]tere a nivelului apelor  râurilor din |ara Bârsei. La Bra]ov s-au produs mari inuda\ii [n zilele de 12 ]i 13 august .

In anul 1699, [ntre 4 ]i 6 iulie, [n sudul Transilvaniei au avut loc mari inunda\ii.

Intre 2 ]i 5 iulie a plouat din abunden\` [n [ntreaga provincie, mai cu seam` ruperi de nori [n mun\ii situa\i [ntre |ara Bârsei ]i Or`]tie. Râul Cibin s-a umflat a]a de tare ,,cum nu s-a mai pomenit vreodat`”. Dup` cum povestesc cronicarii, ,, iazurile umflate  [n jurul zidului de incint` al cet`\ii Sibiului s-au umplut cu ap` până la refuz. Râurile ce izvorau din mun\i au c`p`tat m`rimea Mure]ului ]i au c`rat cu ele mori ]i alte cl`diri. In jurul Sibiului s-a strâns o cantitate uria]` de ap`, [ncat [ntreaga câmpie situat` [ntre zidurile cet`\ii ]i Dealul Furcii se [nf`\i]a ca o adevarat` mare.Uli\ele ora]ului au fost inundate de puhoaie, apa p`trunzând [n case prin u]i ]i ferestre. Locuitorii surprin]i [n ora] sau pe câmp de n`vala apelor au petrecut noaptea de 4 spre 5 iulie c`\`ra\i pe acoperi]urile cl`dirilor mai [nalte sau [n vârful copacilor. A doua zi ei ]i-au me]terit plute pentru a se putea [ntoarce [n ora] ]i a circula pe str`zile lui. Apele au dezr`d`cinat ]i târât cu ele numero]i copaci.”

In anul 1779 o rupere de nori, [ntre 29 ]i 30 iulie, a produs viituri ]i pierderi mari [n |ara Bârsei, unde câmpurile din jurul localit`\ilor Cristian ]i Ghimbav au fost acoperite de ape. Aceast` furtuna a provocat ]i rev`rsarea Oltului, apele sale inundând str`zile ora]ului Rm.Vâlcea.

In anul 1895, [n noaptea de 5/6 iulie, la Ol`nesti și pe versantul sudic al munților C`p`\anii a c`zut o ploaie a]a de intens`, [ncat [n scurt timp râul Ol`ne]ti a dep`]it malurile, inundând satul ]i luând tot ce [ntâlnea [n cale. Mai mul\i oameni s-au [necat.

In anul 1897, la Ocnele Mari, [n ziua de 24 iunie a plouat toren\ial, [n mai pu\in de doua ore m`surându-se 41 mm. Furia apelor a distrus sem`n`turile, a rupt garduri ]i pomi, a dislocat ]i  rupt poduri ]i pode\e, a erodat pe ambele maluri ale  pârâului S`rat. Ploaia s-a format la poalele Mun\ilor C`p`\anii ]i s-a deplasat  de la nord-vest c`tre sud-est.

{n anul 1912 [n luna septembrie, cu ploi foarte abundente ]i de lung` durat` s-au produs inunda\ii de-a lungul râului Olt cu debite maxim` cu o frecven\` de o dat` la 30-35 ani. Astfel, la Hoghiz s-a [nregistrat un debit de 680 mc/s, la F`g`ra] 985 mc/s, iar la Sebe] Olt 1235 mc/s.

{n anul 1924  debitul maxim al râului Olt  la Rm.Vâlcea  a fost de 1900 mc/s. 

{n anul 1932 [n intervalul 1-16 aprilie s-a produs o viitur` puternic`, pluvio-nival`  [n bazinul râului Olt. Debitul maxim [nregistrat la F`g`ra] a fost de 1150 mc/s, la la Sebes Olt de 1550 mc/s, iar la Rm.Vâlcea de 1280 mc/s.

In anul 1933 s-au produs viituri pe cursul superior al Oltului. Anul 1941 a fost excesiv de ploios. In luna iunie Oltul s-a rev`rsat la Izbiceni inundând lunca pe o l`\ime de 6 km.

Anul 1948 a fost de asemenea bogat [n precipita\ii. In a treia decad` a lunii iunie [n bazinul  râului Olt urmare precipita\iilor deosebit de intense s-au produs niveluri ]i debite exceptionale cu o frecven\` rar` de producere. Având [n vedere dotarea tehnic` precar` a re\elei hidrometrice, dispunem de o singur` valoare a debitelor maxime ]i anume la Rm.Vâlcea s-a apreciat c` debitul maxim a [nregistrat valoarea de 2580 mc/s.

{n prim`vara anului 1970 s-au produs debite importante ]i pe râul Olt. La sta\ia hidrometric` Rm.Vâlcea [n data de 25 mai s-a [nregistrat debitul maxim de 1715 mc/s.

Anul 1972 s-a remarcat prin viitura produs` pe cursul inferior al Oltului [n perioada 11-12 octombrie. Debitele maxime au [nregistrat urm`toarele valori:  la Stoenesti 2570 mc/s (2-5%), la Izbiceni 2900 mc/s, iar pe Olte\ la Bal] 802 mc/s.

Anul 1975 s-a [nscris [n analele hidrologice prin viiturile excep\ionale produse pe majoritatea râurilor. In bazinul hidrografic Olt luna iunie s-a caracterizat ca o lun` excesiv de ploioas` cu valori maxime [nregistrate de 150-200 mm [n intervalul 1-3 iulie.Ca urmare ]i debitele maxime [nregistrate au fost deosebite: la Hoghiz 803 mc/s, la F`g`ra] 1376 mc/s, la Sebes Olt 1801 mc/s, la Rm.Valcea 2134 mc/s, la Dr`g`]ani 2400 mc/s, la Slatina 2440 mc/s.

 

Din timpurile cele mai vechi râurile mari precum Oltul au fost folosite pentru transportul anumitor produse  deficitare în unele zone, cum au fost sarea sau lemnul, şi mai greu de  cărat cu căruţe, care sau alte mijloace de transport în unele zone cu căi de acces terestre greu  practicabile şi mai costisitoare.

Vechimea transportului sării pe Olt  este atestată în perioada medievală de documentele cancelariei regilor maghiari.

Din ,,Diploma andreană’’ sau Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen (Hrisovul de aur al saşilor transilvăneni), un document de concesiune, emis în anul 1224 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, prin care reconfirma coloniştilor germani o serie de privilegii, aflăm că regele Andrei al II-lea a reglementat astfel transportul sării: “… Andrei, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei...am mai îngăduit zişilor fraţi [cavalerilor teutoni] să ţină liber pe râul Olt şase năvi, pe râul Mureş alte şase, care să ducă sare prin tot regatul nostru la mers în jos, iar la venit în sus să aducă alte lucruri”.

Alte mărfuri s-au transportat prin plut`rit. Plutăritul ca sistem şi soluţie tehnică de transport este cel mai vechi mijloc de transport pe ape pentru toate categoriile de produse economice şi s-a practicat în unele zone până la mijlocul sec. XX.

Un alt drum al sării a fost cel de la Ocnele Mari (jude\ul Vâlcea) spre porturile dunărene Corabia ]i Turnu Măgurele. Aceast` cale de transport a s`rii probabil s-a utilizat din vremuri str`vechi dar consemn`ri recente avem numai din partea a doua a secolului al XIX-lea ]i se leag` de numele antreprenorului austriac Carol Novak.  Acesta a facut mai multe investi\ii [n zona localit`\ii Brezoi.

Un argument al notorietăţii  inginerului Carol Novak este vizita prinţului Carol, în aprilie 1867, la fierăstraiele de pe Lotru, moment în care antreprenorul îi cere prinţului în limba germană, printr-un memoriu, dreptul de a transporta pe Olt  sarea de la Ocnele Mari. Proiectul a fost pus în practică prin semnarea contractului cu Ministerul Finanţelor la 4 iunie 1868, moment în care Novak începe să construiască bărci mari pe care le duce la Râureni, de unde încarcă sare şi o transportă la Turnu Măgurele, până la acea dată transportul sării făcându-se cu cai.

Carol Novak a fost preocupat de amenajarea şi dezvoltarea infrastructurii. Din 1865 s-a ocupat de regularizarea Lotrului, iar în dreptul Brezoiului, până la vărsarea lui în Olt, deviază apa spre Deluşel, în vederea  săpării unor canale pentru buşteni şi amenajarea unor lacuri pentru plute, fapt  ce arată cunoştinţele lui hidrotehnice. După ce obţine dreptul de a transporta sarea la Dunăre este preocupat de luarea unor măsuri de curăţire a Oltului. În  corespondenţa dintre Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice,  Prefectura judeţului Romanaţi şi Primăria Râmnicu Vâlcea din anul 1869, se precizează faptul că lucrările de curăţire a Oltului în vederea transformării sale  în cale navigabilă sunt realizate de către Carol Novak, proprietarul joagărelor de  la Brezoi.

 

            Datorită faptului că din cele mai vechi timpuri apa, ca sursă a vieții i-a preocupat pe oameni putem spune că și istoria hidrologiei începe înca din antichitate. Despre începuturile hidrologiei în Romania putem spune că  se plasează la începutul secolului al XIX –lea când oamenii de știință au considerat că este foarte important să se cunoască unele aspecte legate de cantitatea de apă ce se scurgea pe râuri în diferitele anotimpuri ale anului în vederea utilizării ei cât mai rational. In bazinul hidrografic Olt prima stație hidrometrică înființată a fost Feldioara în 1898, după care a urmat cea de la Micfalău, tot pe Olt în 1918.

Intre cele două războaie mondiale rețeaua hidrometrică s-a dezvoltat foarte lent.

După 1945  reteaua hidrometrica ramasă s-a refăcut treptat și s-a extins. Inundațiile catastrofale din anul 1970 au determinat înființarea în 1971  a Consiliului Național al Apelor (CNA) care începând cu anul 1976 a avut în subordine Direcțiile de Ape. Din anul 2002 ca urmare a reorganizării structurii administrative de gestionare a apelor, sub autoritatea Administratiei Nationale ,,Apele Române  își desfășoară activitatea și Administrația Bazinală de Apă Olt. In prezent rețeaua hidrometrică din bazinul hidrografic Olt cuprinde 103 stații hidrometrice pe râu.

  

Este greu de precizat când au ap`rut primele lucr`ri hidrotehnice pe teritoriul bazinului hidrografic Olt. Ins`, putem afirma c` realizarea lor a fost impus` de cerin\e economice ]i sociale.

Incepând cu anul 1890, lucrările hidrotehnice nu se mai concentrează doar pe

apărarea împotriva inundațiilor și asigurarea apei pentru nevoile populației.

O nouă activitate legată de utilizarea apei devine operatională, producerea energiei hidroelectrice. Primele uzine hidroelectrice în bazinul hidrografic Olt au fost Sadu I (1896) si Sadu II (1907).

Apariția unei noi folosințe de apă cu impact economic important, hidroenergia, aduce importante schimbări în concepția abia formată a amenajărilor hidrotehnice. Se pune problema unor utilizări complexe a resurselor de apă: alimentări cu apă, combaterea inundațiilor, irigații, producerea de energie. Ca urmare apar și primele propuneri și chiar proiecte de amenajări complexe a apelor sau cum erau numite la acea vreme, proiectele generale.

Imediat după primul război mondial s-au elaborat propuneri și proiecte generale

privind amenajarea râurilor din România. Al doilea război mondial a întrerupt procesul de realizare a acestor proiecte care vor fi reluate după anul 1950 într-o nouă concepție în cadrul planului de electrificare a României. In acest sens pe râul Olt și afluenți au fost proiectate numeroase hidrocentrale. Astfel între anii 1949-1955 s-a construit pe râul Sadu centrala   hidroelectrică Sadu V, apoi după anul 1971 s-a pus în funcțiune salba de hidrocentrale de pe râul Olt și Lotru.

         Ulterior planurile de amenajare au devenit scheme-cadru de amenajare și gospodărirea apelor, revizuite periodic.

 

Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01