Versiune Romana      Versiune Engleza     
SGA Alba
ABA Mures
Sediul Central al Apelor Romane
  
Se începe căutarea

 ContentEditorWebPart

Sistemul de Gospodarire a Apelor Alba
 
alba_sediu
 
Str:  Lalelelor  nr. 7A
Cod 510217 – Alba Iulia, jud. Alba
Tel: 0258/833356, Fax: 0258/834428
e-mail: dispecer@sgaab.dam.rowater.ro
 

PREZENTARE GENERALĂ

În calitate de subunitate a Administraţiei Naţionale "Apele Române" – Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba reprezintă autoritatea investită cu aplicarea unitară a strategiei naţionale în domeniul gospodăririi resurselor de apă, pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş în judeţele Alba şi Cluj, având următoarele atribuţii principale:

  • monitorizarea hidrologică şi de calitate a resurselor de apă;
  • administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor;
  • aplicarea programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei proprii armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a apelor;
  • asigurarea dezvoltării unitare a sistemului de gospodărire a apelor;
  • gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane cu potenţialele lor naturale şi fondul de date din domeniu;
  • reglementarea şi controlul folosinţelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele şi asigurarea activităţii de inspecţie;
  • avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba este organizat să funcţioneze cu două subunităţi teritoriale după cum urmează: Sistemul Hidrotehnic Alba şi Sistemul Hidrotehnic Turda.
    Afluenţii râului Mureş în zona de activitate sunt: Arieş, Fărău, Ciunga, Unirea, Pusta Bârgăului, Ciugud, Miraslău, Lopadea, Aiudul de Sus, Rât, Gârbova, Geoagiu, Târnave, Galda, Hăpria, Ampoi, Sebeş, Valea Vinţului, Pianul, Blandiana, Cioara, Stânişoara, Cugir, Băcăinţi. 
    Suprafaţa bazinului hidrografic al râului Mureş (inclusiv râul Arieş) din zona de activitate este de 8402 km2 în judeţele Alba şi Cluj la care se adaugă Bazinele hidrografice ale râurilor Secaşul Mare şi Secaşul Mic, din judeţul Sibiu
     Lungimea râului Mureş este de 141 Km în judeţul Alba.
S.G.A. Alba administrează 

  •  5 acumulări (Mihoieşti, Tureni, Fâneaţa Vacilor, Rediu şi Tăul Ceanului) cu un volum total de stocare de 33,32 mil. m3, toate acestea fiind localizate în bazinul hidrografic Arieş.
  • 112,59 km diguri pentru apărarea localităţilor şi terenurilor agricole.
  • 167,5 km lucrări de regularizare pe afluenţii râului Mureş. 
  • 74,3 km lucrări de apărare şi consolidare pe râul Mureş.

PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI DIN CADRUL SISTEMULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR ALBA

Dispecerat şi apărare împotriva inundaţiilor
Activitatea de dispecerat se desfăşoară în conformitate cu Instrucţiunile privind organizarea şi funcţionarea dispeceratelor de gospodărire a apelor din cadrul Administraţiei Naţionale "Apelor Romane", conform actelor şi normativelor în vigoare ce se referă la gospodărirea apelor:

laborator1_alba

  • Legea apelor Nr. 310/28.06.2004
  • Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 638/2005 şi al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 420/2005, art. 14 şi OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, art. 15, precum şi Ordinul comun al M.M.G.A. şi M.A.I. 823/1427/2006, H.G. Nr. 1286/2004 privind Planul general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor
  • H.G. Nr. 228/2004 privind Aprobarea repartiyării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organiyaţiile neguvernamentale, privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
  • Instrucţiuni privind elaborarea şi transmiterea avertizărilor privind fenomenele hidrologice şi meteorologice periculoase M.A.P.P.M. - I.N.M H./1995
  • Ordinul comun al M.M.G.A. şi M.A.I. 823/1427/2006

 

Dispeceratul actioneaza in vederea functionarii si dezvoltarii intr-o conceptie unitara a sistemului informational decizional in domeniul gospodaririi apelor. Asigura suportul logistic necesar colectarii, prelucrarii, validarii precum si a transmiterii automate a datelor si informatiilor de specialitate si constituie centrul de colectare si stocare a datelor hidro - meteorologice si de gospodatrire a apelor, in vederea constituirii bazei de date a S.G.A.Alba. Activitatea urmareste gospodarirea cantitativa si calitativa a resurselor de apa in bazinul hidrografic Mures si Aries (pentru situatii de aparare impotriva inundatiilor), asigurand si veghea hidro-meteorologica asupra evolutiei fenomenelor hidro-meteorologice,concretizata prin cunoasterea continua a elementelor furnizate de reteaua de monitorizare si compararea acestora cu parametrii si valorile considerate normale, in vederea evidentierii situatiilor potential periculoase si transmiterea informatiilor conform fluxului informational decizional in timp util, precum si valorificarea acestora in mod eficient prin actiuni de exploatare rationala, corespunzatoare a lacurilor de acumulare,actiuni complexe de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologioce periculoase si in actiuni de urmarire a calitatii apelor.

Acest lucru este posibil prin receptionarea, prelucrarea, validarea, interpretarea si transmiterea datelor referitoare la:

  • Depasirea pragurilor critice privind precipitatiile si alte fenomene meteorologice periculoase (grindina, furtuna, viscol, polei etc.);
  • Depasirea cotelor de aparare (praguri critice:CA, CI, CP);
  • Concentrarea informatiilor referitoare la inundatii; 
  • Aglomerari de gheturi;
  • Poluari accidentale, sau de alta natura; intocmirea fiselor de preavertizare, comunicare,caracterizare si transmitere pe flux la D.A.Mures, Agentii regionale si locale de mediu, Institutiilor locale(Prefectura si I.S.U.); 
  • Date referitoare la constructii hidrotehnice si exploatarea acestora ,accidente la constructii hidrotehnice sau orice alt eveniment major cu implicatii asupra apelor ; 
  • Aplicarea programelor referitoare la seceta si restrictii;
  • Manevre de pregolire a lacurilor de acumulare executate in vederea atenuarii undelor de viitura, sau de descarcare a  unor volume de apa din acumulari in vederea remedierii unor avarii aparute la lucrarile hidrotehnice;
  • Luarea deciziilor optime impreuna cu autoritatea administrativa si functionala reprezentata de S.G.A.Alba, precum si cu alte compertimente de specialitate din cadrul S.G.A.Alba, in vederea limitarii sau eliminarii efectelor fenomenelor periculoase si a pagubelor ce s-ar putea produce;
  • Informarea diferitelor structuri privind evolutia fenomenelor hidro-meteo periculoase prin diferite tipuri de mesaje: telegrame de avertizare, rapoarte informative, buletine hidrologice(emise de D.A.Mures), comunicate de presa in colaborare cu Purtatorul de cuvant al S.G.A.Alba;
  • Transmiterea avertizarilor hidro - primite de la I.N.H.G.A –C.N.P.H., A.N.M. , C.M.R.Sibiu sau I.N.M.H.Bucuresti, conform fluxului informational, catre Prefectura, C.J.S.U.Alba, I.J.S.U.Alba, , precum si altor factori implicati in gestionarea situatiilor de urgenta, pe baza protocoalelor .
  • Colectivul Dispeceratului Alba, primeste date cu transmisie zilnica si extraordinara de la un numar de 3 statii hidrologice(Alba Iulia, Sighisoara si Campeni) cu un numar total de 41 statii hidrometrice, din care un numar de 30 sunt cu transmisie zilnica iar restul de 11 sunt cu transmisie extraordinara. Ori de cate ori este necesar si fenomenele o impun, se instituie de catre D.A.Mures intrarea in dispozitiv de alerta, Dispeceratul S.G.A.Alba are ca sarcina de baza asigurarea fluxului informational decizional in timp util, operativ, intre D.A.Mures si A.N. APELE ROMANE, sistemele din subordinea S.G.A.Alba, S.G.A.-urile limitrofe, precum si cu ceilalti factori direct implicati in managementul si gestionarea situatiilor de urgenta. In cazul prognozarii, sau producerii fenomenelor hidro-meteorologice periculoase, se impune urmarirea cu atentie a evolutiei situatiei hidro-meteorologice, cu transmiterea de niveluri si debite suplimentare, in conformitate cu Regulamentului 638/420/2005 precum si pregatirea lacurilor de acumulare pentru atenuarea si tranzitarea viiturilor. FLUXUL RAPID (in dispozitivul de alerta hidrologica), este caracterizat prin faptul ca transmisiile se fac in ritm intensiv, impus de insemnatatea evenimentului prognozat sau produs, de amploaraea acestuia, de arealul care se estimeaza a fi afectat si de deciziile, implicatiile, masurile, ce se impun in privinta actiunilor de prevenire si interventie,de aparare impotriva inundatiilor,in scopul diminuarii sau reducerii efectelor nedorite provocate de acestea si care pot avea impact negativ asupra populatiei, obiectivelor socio-economice. Fluxul Rapid de diseminare a informatiilor presupune transmiterea avertizarilor hidrologice la atingerea si depasirea pragurilor critice, efectuand observatii si masuratori in conformitate cu regulamentul in vigoare,astfel:
      1. din 4 in 4 ore la atingerea si depasirea cotei de atentie (CA); Cod Galben,
      2. din 2in 2 ore la atingerea si depasirea cotei de inundatie (CI);Cod Portocaliu, 
      3. din ora in ora la atingerea si depasirea cotei de pericol (CP)Cod Rosu

Nivelul decizional teritorial corespunzator dispeceratului  S.G.A.Alba:

  • Dispeceratul, asigura permanenta la nivelul S.G.A, colecteaza zilnic si in cazuri exceptionale din teritoriul administrat, toate informatiile din intreaga retea de monitorizare hidro - meteorologica si de gospodarire a apelor, a parametrilor ce caracterizeaza sistemul de ape la un anumit moment dat, de la statiile hidrologice, respectiv statiile hidrometrice si posturile pluvio. Dupa preluare, validare, prelucrare, interpretare,corectare daca este cazul, aceste date se transmit catre dispeceratul bazinal.
  • In calitate de Centru Operativ pentru gestionarea situatiilor de urgenta la nivel de judet, dispeceratului  S.G.A. Alba ii revin sarcini importante in colectarea informatiilor referitoare la evolutia si efectele fenomenelor hidro-meteo, a evenimentelor produse, inregistrarea si evaluarea preliminara si evaluarea finala a pagubelor comunicate din teritoriul arondat, precum si direct de la Comitetele locale pentru situatii de urgenta, de transmisie a dispozitiilor privind modul de actionare, de informare prin Rapoarte Informative Operative zilnice si de Sinteza, a autoritatilor administratiei locale judetene, cat si a forurilor ierarhic superioare.
  • In cazul semnalarii fenomenelor hidro-meteo periculoase, poluari accidentale, accidente la constructii hidrotehnice, in teritoriul administrat, de la acest nivel se transmit avertizari asupra cantitatilor de precipitatii ce depasesc pragurile critice, depasiri ale cotelor de aparare, si/sau fise de avertizare, comunicare si caracterizare a unei poluari validate, conform fluxului informational. Pe baza interpretarii datelor colectate, a coroborarii informatiilor din teritoriul arondat, la acest nivel se iau decizii referitoare la efectuarea anumitor manevre de exploatare de comun acord cu conducerea administrativa si compartimentele de specialitate , se intervine concret atat in cazul inundatiilor cat si in cazul unor poluari pe rauri.
  • Toate  informatiile se disemineaza in teritoriu conform fluxului informational decizional atat in interiorul sistemului de ape, cat si in afara acestuia, catre toti factorii interesati si implicati in gestionarea situatiilor de urgenta.

Nivelul decizional local corespunyător întregii reţele de staţii hidrometrice şi posturi de monitoriyare hidro-meteorologice şi de gospodărire a apelor.
       Datele privind parametrii ce caracterizeaza sistemul de ape din punct de vedere hidro-meteo cat si din punct de vedere al gospodaririi apelor se colecteaza zilnic precum si in cazuri extraordinare si se transmit catre  dispeceratul S.G.A.Alba, care la randul lui transmite toate aceste informatii catre Dispeceratul Bazinal. Transferul informational al datelor este asigurat de reteaua de telefonie fixa si mobila, de reteaua de statii Kenwood,  de reteaua de calculatoare conectate la internet. Pentru a se asigura o buna operativitate si eficienta in diseminarea informatiilor la nivel S.G.A. este imperios necesar ca toate  nivelele decizionale sa functioneze eficient privind:

  • Colectarea datelor din teritoriu;
  • Relationarea informatiilor si selectarea deciziilor optime;
  • Transmiterea datelor;
  • Informarea conducerii S.G.A.Alba;
  • Rapiditatea diseminarii informatiilor potential periculoase si fidelitatea acestora conduc la luarea deciziilor corecte, rapide si eficiente, anticiparea posibilelor evolutii cu impact negativ asupra populatiei si activitatilor economice in vederea eliminarii sau diminuarii pagubelor care pot aparea,in caz de inundatii, gheturi, accidente sau avarii la constructii hidrotehnice, poluari accidentale, fenomene meteo periculoase (precipitatii sub forma de ninsoare sau ploi,grindina,polei, vant,temperaturi sub -4 OC in perioade bine stabilite, canicula etc.)sau perioada de seceta.

Prin intermediul dispeceratelor se informeaza si previn folosintele situate aval, SGA-urile din aval in caz de inundatii, poluarea resurselor de apa sau a insuficientelor de debite (seceta hidrologica), se dispune modul de actionare, masurile si interventiile ce se impun in diferite zone critice din spatiul administrat de S.G.A.Alba.
 Urmarirea evolutiei vremii pe baza buletinelor informative, a diagnozelor, prognozelor, precum si a avertizarilor hidro - meteo., a hartilor receptionate pe terminalul S.I.M.I.N., relationate cu datele primite din reteaua proprie de monitorizare aflate pe teritoriul administrat de S.G.A.Alba , permit efectuarea unei analize concrete, juste a situatiei existente la un anumit moment dat in sistemul de ape, receptionarea informatiilor potential periculoase, prelucrarea concreta a acestora si anticiparea posibilelor evolutii ale fenomenelor cu impact negativ asupra populatiei si obiectivelor socioeconomice in caz de inundatii, poluari accidentale a resurselor de ape,accidentelor la constructiile hidrotehnice, si diseminarea acestor informatii catre toti factorii implicati in managementul situatiilor de risc.
 Fluxul informational decizional se desfasoara multifunctional (RETEA de moinitorizare, SISTEM INFORMATIONAL care sa asigure tranzitarea rapida a informatiilor in interiorul SISTEMULUI DE APE , intre principalele verigi) astfel incat rapiditatea diseminarii informatiilor si fidelitatea acestora sa conduca la decizii rapide,eficiente si corecte.

ACTIVITATEA DE APĂRARE IMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

Activitatea de aparare impotriva inundatiilor este reglementata prin Legea apelor 107/1996,Legea 310/2004, O.U.G.R.21/2002 aprobata prin Legea 15/2005, Ordinul M.M.G.A. /1997 si Ordinul comun al M.A. I. si M.M.G.A. 638/420/2005,Ordinul comun al M.M.G.A. si M.A.I. 823/1427/2006.
Gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale este o activitate de interes national avand in vedere frecventa de producere si dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc. Prin gestionarea acestor factori de risc se intelege identificarea, monitorizarea, insiintarea factorilor interesati, avertizarea populatiei, evaluarea, limitarea, inlaturarea sau contracararea factorilor de risc. Scopul principalelor activitati ale managementului inundatiilor fiind reducerea riscului, pentru prevenirea protectia si diminuarea efectelor negative asupra populatiei (pierderilor de vieti omenesti si pagubelor materiale) si obiectivelor socioeconomice. Potrivit Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii, gestionarea acestor fenomene trebuie sa se faca intr-o maniera integrata, printr-un management al inundatiilor,care include atat managementul riscului la inundatii,cat si managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii. Managementul riscului la inundatii este o noua abordare in care constientizarea si implicarea comunitatilor umane au un rol esential in evitarea pierderilor de vieti omenesti. Diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii intre:

  • masurile si actiunile premergatoare, producerii fenomenelor,
  • cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor,
  • cele intreprinse post inundatii.

Apararea impotriva inundatiilor se face prin lucrarile de gospodarire a apelor aflate in administrare cu rol de aparare impotriva inundatiilor,cu precadere a zonelor extrem de vulnerabile,( cu risc sporit de inundabilitate),prin constituirea stocului de materiale si mijloace specifice de aparare, precum si prin abordarea bazinala a inundatiilor prin planurile de gestionare a riscului la inundatii la nivel de bazin hidrografic,la nivel judetean, si local ,elaborate in conformitate cu prevederile legislatiei existente in domeniul managementului situatiilor de urgenta - “Planuri operative de interventie”-in stransa interactiune cu urmatoarele masuri :

  • masuri de prevenire, protectie si de pregatire pentru interventie, concretizate in prognozarea, avertizarea si alarmarea factorilor interesati,care se face prin intermediul fluxului informational decizional.Aceste actiuni sunt concretizate spre prevenirea /diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii;
  • masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari grave ( in cazul prognozarii atingerii pragurilor critice sau la atingerea intenpestiva a acestora) pe perioada apelor mari;
  • masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare (dupa trecerea perioadelor de inundatii, fenomenelor meteorologice periculoase si accidente la constructiile hidrotehnice, poluari accidentale sau de alta natura ). Colectivul din cadrul Dispeceratului, care se ocupa cu apararea impotriva inundatiilor pe S.G.A.Alba, primeste date din teritoriu de la aceleasi structuri, cele 3 statii hidrologice, cat si de la Comitetele operative locale impreuna cu I.S.U.Alba si ia deciziile cele mai potrivite impreuna cu sefii celorlalte compartimente de specialitate implicate in gestionarea situatiilor de risc,  in concordanta cu hotararile si deciziile conducerii administrative, in vederea diminuarii si combaterii efectelor distructive in timpul viiturilor.
    Colectivul din cadrul Dispeceratului, care se ocupa cu apararea impotriva inundatiilor pe S.G.A.Alba, primeste date din teritoriu de la aceleasi structuri, cele 3 statii hidrologice, cat si de la Comitetele operative locale impreuna cu I.S.U.Alba si ia deciziile cele mai potrivite impreuna cu sefii celorlalte compartimente de specialitate implicate in gestionarea situatiilor de risc, in concordanta cu hotararile si deciziile conducerii , in vederea diminuarii si combaterii efectelor distructive in timpul viiturilor. Organizeaza periodic exercitii de simulare in vederea pregatirii populatiei pentru aparare impotriva inundatiilor Intocmeste Rapoarte operative zilnice , evaluari preliminare si finale a distrugerilor cauzate de apele mari, a pagubelor produse la constructiile hidrotehnice, etc. prin colaborare cu responsabilii de la subunitatile din subordine, prin deplasarea in teritoriu atat in timpul viiturilor cat si dupa acestea. Elaboreaza o data la 4 ani planul de aparare impotiva inundatiilor
    In scopul realizarii unui sistem informational decizional intergrat la nivelul intregii tari pentru prevenirea, diminuarea riscului, reducerea efectelor dezastrelor, si calamitatilor naturale si pregatirea interventiilor rapide in situatii de urgenta a aparut necesitatea de modernizare a sistemului de comunicatii si informatizare in domeniul apelor, precum si o serie de proiecte deosebit de importante pentru imbunatatirea managementului inundatiilor,a poluarilor accidentale sau accidente la constructii hidrotehnice, care sa permita anticiparea evolutiei fenomenelor hidro- meteorologice cu impact negativ asupra populatiei si obiectivelor socio-economice in caz de inundatii, precum si diseminarea acestor informatii catre toti factorii direct interesati si implicati in gestionarea situatiilor de urgenta, si avertizarea in timp real, ca de exemplu :
  • Proiectul S.I.M.I.N. Sistemul National Integrat Meteorologic (deja implementat),
  • Proiectul DESWAT, in curs de implementare,referitor la activitatea de hidrologie, si gospodarire a apelor, cu ajutorul caruia se face monitorizarea raurilor prin amplasarea unor  statii automate cu senzori de masurare a principalilor parametrii ce caracterizeaza apele din punct de vedere hidrologic, cat si al calitatii acestora.
  • Proiectul WATMAN. Acest proiect va integra datele rezultate din proiectele SIMIN si DESWAT, in vederea optimizarii sistemului de management al apelor.

In vederea optimizarii si fluidizarii fluxului informational, a fost implementata aplicatia “ Dispecer Ape” in retea VPN, care permite replicarea si transmiterea datetelor si informatiilor in mod automat pana la nivelul national ierhic superior catre Dispeceratul National al A.N.”Apele Romane, conform fluxului informational intern: SH – SGA – DA – A.N. APELE ROMANE – MMGA

LABORATOR DE CALITATE A APELOR

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba dispune de un laborator acreditat pentru efectuarea analizelor de apă.

laborator_alba

In cadrul Laboratorului de calitatea apelor al SGA Alba Iulia se realizează determinări fizico-chimice, biologice şi bacteriologice în cadrul a 4 subsisteme:
ape de suprafaţă - râuri, lacuri, ape subterane şi surse de poluare.

laborator2_alba

a) subsistemul ape de suprafaţă - râuri, cuprinde:

        *  1 secţiune de monitorizare în flux rapid zilnic pentru care până la finele trim. II
            s-au realizat un număr de 106 determinări
        *  2 secţiuni de monitorizare în flux rapid săptămânal pentru care până la finele   
            trim. II s-au realizat un număr de 308 determinări
        * 43 secţiuni de monitorizare în flux lent, pentru care până la finele trim. II s-au      
           realizat un număr de 4314 determinări
Secţiunile subsistemului ape de suprafaţă – râuri sunt monitorizate în cadrul a unui sau mai multe programe după cum urmează:

- 12  în cadrul a 3 programe de monitoring: S – de supraveghere, O – operaţional şi
      IH pentru ihtiofaună.
- 2  în cadrul a 4 programe de monitoring: S – de supraveghere, O – operaţional,
      IH pentru ihtiofaună şi ZV – zone vulnerabile.
- 1  în cadrul a 3 programe de monitoring: S – de supraveghere, IH pentru ihtiofaună şi HS – pentru protecţie habitate şi specii.
- 7 în cadrul unui singur program de monitoring: P – de potabilizare.
- 4 în cadrul a 2 programe de monitoring: S – de supraveghere şi IH pentru ihtiofaună.
- 1 în cadrul unui singur program de monitoring: ZV – zone vulnerabile.
- 3 în cadrul unui singur program de monitoring: IH – pentru ihtiofaună.
- 2 în cadrul unui singur program de monitoring: HS – pentru protecţie habitate şi specii.
- 3 în cadrul a 2 programe de monitoring: S – de supraveghere, şi O – operaţional       -     2 în cadrul a 2 programe de monitoring: IH – pentru ihtiofaună şi HS – pentru    
       protecţie habitate şi specii.   
- 1 în cadrul a 4 programe de monitoring: S – de supraveghere, ZV – zone vulnerabile, IH
pentru ihtiofaună şi HS – pentru protecţie habitate şi specii.
- 1 în cadrul a 4 programe de monitoring: S – de supraveghere, O – operaţional,
      IH pentru ihtiofaună şi HS – pentru protecţie habitate şi specii.
- 1 în cadrul a 3 programe de monitoring: P – de potabilizare, IH pentru ihtiofaună şi HS – pentru protecţie habitate şi specii.
- 3 în cadrul unui singur program de monitoring: CAMP – pentru corpuri de apă puternic modificate.

b) subsistemul  lacuri - este monitorizat în cadrul a unui sau mai multe programe după cum urmează:

- 1 în cadrul a 2 programe de monitoring: S – de supraveghere şi IH pentru ihtiofaună.
- în cadrul unui singur program de monitoring: HS – pentru protecţie habitate şi specii.

Pentru acest subsistem, până la finele trim. II s-au realizat un număr de 139 determinări

laborator3_alba

c) subsistemul ape subterane este monitorizat în cadrul a unui sau mai multe programe  
    după cum urmează:  

- 7 foraje hidrogeologice în cadrul unui singur program de monitoring:
        O – operaţional      
- 2 foraje hidrogeologice în cadrul unui singur program de monitoring:
        ZV – zone vulnerabile.
- 4 foraje hidrogeologice în cadrul unui singur program de monitoring:
        S – de supraveghere.
- 1 foraje hidrogeologic în cadrul a 2 programe de monitoring: S – de supraveghere şi ZV – zone vulnerabile
- 2 foraje potabilizare în cadrul unui singur program de monitoring:
      P – de potabilizare
- 2 foraje de control în cadrul unui singur program de monitoring:
      O – operaţional      

Pentru acest subsistem, până la finele trim. II s-au realizat un număr de 336 determinări

d) subsistemul surse de poluare  - 56 surse de poluare

Pentru acest subsistem, până la finele trim. II s-au realizat un număr de 1925 determinări Pe lângă determinările sus menţionate, laboratorul mai efectuează analize pentru diferiţi agenţi economici, pe bază de comandă precum şi pentru cazurile de poluări accidentale. 

recoltare_jpg
Recoltare ihtiofaună

Laboratorul S.G.A. Alba  mai efectuează şi analizarea probelor de la diferiţi agenţi economici pe bază de comandă.

Implementarea directivei cadru a U.E.
Prin această activitate se urmăreşte în principal:

  • implementarea prevederilor Directivei cadru a U.E.;
  • realizarea obiectivelor care revin din Planul de management al bazinului hidrografic Mureş în vederea atingerii obiectivului de mediu pentru ape care este "o stare ecologică" bună;
  • recuperarea cheltuielilor pentru serviciile de apă, în concordanţă cu principiul "poluatorul plăteşte";
  • participarea la coordonarea organizării administrative în cadrul zonei de activitate;
  • participarea la realizarea registrului ariilor protejate;
  • informarea şi consultarea publicului;
  • participarea la elaborarea strategiilor de prevenire şi control a poluării apelor subterane.

Exploatare lucrări

  • Realizarea programului anual de gospodărire a apelor la nivel de S.G.A.
  • Urmărirea realiyării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a lucrărilor hidrotehnice din administrare şi de igienizare a cursurilor de apă
  • Urmărirea comportării construcţiilor în timp
  • Urmărirea respectării programelor lunare de exploatare a principalelor lacuri de acumulare
  • Monitorizarea programelor de exploatare a lacurilor pe timp friguros şi în perioade de restricţii
  • Urmărirea întocmirii de către deţinători de acumulări a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă
  • Apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare
  • Limitarea efectelor şi pagubelor produse de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale şi de secetă prin corecta exploatare a lucrărilor hidrotehnice
  • Elaborarea planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, acordare asistenţă tehnică a comitetelor locale de apărare
  • Verificarea lucrărilor hidrotehnice din administrarea şi a altor deţinători
  • Actualizarea bazei de date de cadastrul apelor
  • Promovarea de noi lucrări de investiţii prin elaborarea notelor de fundamentare
  • Identificarea construcţiilor în execuţie sau executate în albia cursurilor de apă
  • Monitorizarea activităţii conform normelor ISO 9001 - documentele calităţii

BIROUL GESTIUNEA RESURSELOR DE APĂ

•  răspunde de modul de folosire şi protecţie a apelor în porţiunea de bazin aferentă Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba;
•  emiterea actelor de reglementare din punct de vedere a gospodăririi apelor în funcţie de competenţe şi de legislaţia în vigoare;
In prima jumătate a anului 2007 s-au emis un număr de 8 notificări de începere a execuţiei şi 11 notificări de punere în funcţiune.
•  constatarea mărimii serviciilor de gospodărire a apelor;
•  elaborarea diverselor situaţii solicitate;
•  participă la acţiuni privind protecţia calităţii apelor;
•  coordonează activitatea de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi participă la înlăturarea efectelor acestora;
•  urmăreşte îmbunătăţirea continuă a calităţii apei în sursă prin:
    - încurajarea conservării acestei surse naturale
    - reglementarea din punct de vedere a gospodăririi apelor;
    - efectuarea controalelor pe linia gospodăririi apelor;
            Până la sfârşitul primului semestru al anului 2007 s-au efectuat un număr de 114 controale de fond din punct de vedere a gospodăririi apelor la unităţile consumatoare şi 32 de controale la balastiere. De asemenea s-au efectuat 22 controale tematice la balastiere şi un număr de 275 controale de urmărire producţie la unităţi. Au fost aplicate un număr de 14 avertismente şi un număr de 5 amenzi contravenţionale.
    - urmărirea şi penalizarea (dacă este cazul) reprezentanţilor juridici ai folosinţelor de apă care au impact negativ asupra mediului după principiul „poluatorul plăteşte”;
           Au fost penalizate pentru depăşiri ale cantităţilor de poluanţi evacuaţi în cursurile de apă 37 unităţi în valoare de 181397,93 RON.
•  contribuie la elaborarea planul de gospodărire integrată cantitativă şi cantitativă a apelor;

STAŢIA HIDROLOGICĂ ALBA IULIA

Efectuează  observaţii hidrometrice şi calcule hidrologice de specialitate la:

-3 staţii  hidrometrice pe Mureş: Ocna Mureş, Alba Iulia, Acmariu;
-3 staţii hidrometrice în bazinul hidrografic Târnave: Blaj - Târnava Mică, Colibi  pe  Secaş, Mihalţ  pe Târnava;
-7 staţii hidrometrice pe râurile afluente din Munţii Trascău: Aiud – pe Aiud, Mogoş, Valea Mănăstirii şi Teiuş pe Geoagiu, Benic pe Galda, Zlatna şi Bărăbanţ pe Ampoi;
-5 staţii hidrometrice în bazinul hidrografic Sebeş: Frumoasa şi Petreşti pe Sebeş, Curpăt  pe Curpăt, Oaşa Fetiţa pe Valea Mare, Cunţa pe Secaş;
-1 staţie hidrometrică pe Pian la Vinţu de Jos ;
-1 staţie hidrometrică pe Cugir la Cugir ; 
-15 secţiuni satelit ;
-10  izvoare ;
-5 folosinţe sistematice din sistemul hidroenergetic Sebeş;
-15 staţii hidrogeologice cu 43 foraje ;
    -2 platforme nivometrice pentru determinarea stratului de zăpadă şi echivalentului din stratul de zăpadă  la Mogoş (Munţii Trascău)  şi Curpăt (Munţii Sebeşului)  ;
-1 staţie evaporimetrică la Alba Iulia  (Oarda de Jos);
-17 staţii pluviometrice;
    -3 staţii  hidrometrice la baraje de stingere a torenţilor: Valea Mănăstirii, Iezerul Ighiu, Lunca Meteş – Ampoiţa ;
-1 parcelă de scurgere  la Mogoş ;
-2 secţiuni de studiu a mobilităţii albiei la Mogoş – pe Geoagiu şi Benic pe Galda;
-1 bazin  reprezentativ  Geoagiu  pentru studii speciale;
-8 staţii hidrometrice pentru bilanţ hidrologic;
Staţia Hidrologică Alba Iulia contribuie la elaborarea  sintezei  hidrologice anuale.
   
STAŢIA HIDROLOGICĂ CÂMPENI

    Efectuează observaţii hidrometrice în:
    •    7 staţii pe râul Arieş în localităţile Arieşeni,Scărişoara,Albac,Câmpeni,Baia de Arieş,Buru,Turda;
    •  14 staţii pe afluenţi în localităţile Albac(pr. Albac),Vadul Moţilor(pr. Neagra), Ponorel(r. Arieşul Mic), Abrud(pr. Abrud), Câmpeni(pr. Abrud),Bistra(pr. Valea Mare), Vl. Lupşii(pr. Valea Sesei), Poşaga(pr. Poşaga), Ocoliş(pr. Ocoliş), Bondureasa(pr. Iara), Vl.Ierii(pr. Iara),Iara(pr. Iara), Petreştii de jos(pr. Hăşdate), Viişoara(pr. Vl. Largă) ; 
    •    7 secţiuni satelit pe afluenţi:Gârda Seacă,Ghizghiţ, Sohodol, Bistra,Cerniţa, Huza,Rîmetea
    •    2 folosinţe expediţionare evacuări ape uzate: S.C. Cuprumin S.A. Abrud, S.C. Mechel S.A. Câmpia Turzii
    •  15 folosinţe care evacuează ape uzate;
    •    5 foraje hidrogeologice;
    •    2 staţii evaporimetrice: Arieşeni şi Băişoara;
    •    2 platforme reduse de zapadă: Scărişoara si Valea Lupşii;
    •    5 derivaţii în b.h. Someş: Bondureasa,Soimu, Calu, Ursu,Lindru;
    •    contribuie la elaborarea sintezei anuale;
    Efectueză observaţii zilnice privind calitatea apei:
    •    6 secţiuni: Câmpeni, Vl.Lupşii, Baia de Arieş, Iara, Buru, Turda;

SISTEM HIDROTEHNIC ALBA

    Administrează Bazinul Hidrografic al râului Mureş, cu o suprafaţă totală de 5.397 km2 şi o reţea hidrografică în lungime de 2.021 km, reprezentând cca 70 % din suprafaţa judeţului Alba (mai puţin Bazinul hidrografic Arieş) la care se adaugă Bazinele hidrografice ale râurilor Secaşul Mare şi Secaşul Mic, din judeţul Sibiu.
    Sistemul Hidrotehnic Alba Iulia are 5 formaţii de lucru cu sediile în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş şi Vinţu de Jos.
    •  lungimea râului Mureş în raza de activitate este de 141 Km
    •  89,09 km diguri pentru apărarea localităţilor şi terenurilor agricole.
    •  129,2 km lucrări de regularizare pe afluenţii râului Mureş
    •  54,6 km consolidări de mal

SISTEM HIDROTEHNIC ARIEŞ - TURDA

    •  îşi desfăşoară activitatea pe raza Bazinului Hidrografic Arieş (3005 km2), situat pe teritoriul judeţelor Alba, Cluj şi Mureş;
    •  principalele cursuri de apă ale bazinului - raul Arieş cu afluenţii săi : Gârda Seacă, Albac, Arieşul Mic, Valea Buciumanilor, Abrud, Bistra, Valea Mare, Cheia, Poşaga, Ocoliş, Ocolişel, Iara, Soimul, Rîmetea, Hăşdate, Micuş,Valea Racilor, Pîrîul Florilor, Valea Largă, Tritul, Valea Lată, etc.
    •  lungimea totală a reţelei hidrografice aferente este de 1158 km, din care a râului Arieş este de 166 km ;
    •  administrează 3 acumulări permanente cu nivel piscicol (Rediu, Tureni şi Fâneaţa Vacilor) cu un volum total de 17,67 mil. m3 şi 2 acumulări nepermanente (Mihoieşti,Tăul Ceanului) cu volum total de 14,4 mil. mc. Toate acumulările au ca rol principal atenuarea undelor de viitură in bazinele controlate de aceastea.
    •  23,5 km diguri pentru apărarea localităţilor şi terenurilor agricole.
    •  38,3  km lucrări de regularizare a cursurilor de apă
    •  19,7 km consolidări de mal
    Sistemul Hidrotehnic Turda cu 3 formaţii de lucru la Câmpeni, Baia de Arieş şi Turda.

mihoiesti_jpg

Sediul formaţiei de lucru Mihoieşti

acumulari

 

 
Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01