Versiune Romana      Versiune Engleza     
Acasă
Starea Apelor
Dispecerat
Proiecte
Protectie Reabilitare Costiera etI
Reducerea eroziunii costiere -faza II (2014-2020)
Proiectul WATMAN
Fazarea Proiectului WATMAN
Aparare Inundatii Babadag
Anunturi
Comunicate de presa
Beneficiari inchiriere sectoare de plaja
Contact
Sediul Central al Apelor Romane
  
Se începe căutarea
 

PLAN DE IMPLEMENTARE privind epurarea apelor uzate orasenesti

Societati certificate ptr elaborarea documentatiilor de GA
Aria protejata Lacul Techirghiol
Consultarea publicului


http://wims-pe/Imagini/Icons/Acrobat_Reader.pngDescarca fisier

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 1

PLAN DE IMPLEMENTARE

pentru

DIRECTIVA 91/271/CEE

privind epurarea apelor uzate orasenesti

modificata prin Directiva 98/15/CE

Octombrie 2004

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 2

CUPRINS

ABREVIERI

1. INTRODUCERE

1.1. Principiile si prevederile Directivei

1.1.1. Proiectarea

1.1.2. Reglementarea

1.1.3. Monitorizarea

1.1.4. Informarea si Raportarea

1.2. Acte comunitare si legaturi cu alte sectoare

1.3. Surse de date

2. SITUATIA ACTUALA

2.1. Transpunere

2.2. Implementare

2.2.1.Autoritati competente

2.2.2.Autorizarea in domeniul gospodaririi apelor

2.2.3.Gospodarirea namolului

2.3. Conformare tehnica

2.3.1.Utilitati in domeniul apei

2.3.2.Gospodarirea apelor uzate provenite din industria alimentara

2.3.3.Sistemul de monitorizare a apelor uzate

3. PLAN DE IMPLEMENTARE

3.1. Modul de abordare si obiective

3.2 Perioada de tranzitie

4. COSTURI

4.1. Costuri administrative

4.2. Costuri privind conformarea tehnica

4.3 Resurse financiare

4.4. Rezumat si concluzii

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 3

ABREVIERI

MMGA Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor

MFP Ministerul Finantelor Publice

MAI Ministerul Administratiei si Internelor

MTCT Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

ANAR Administratia Nationala “Apele Romane”

DA Directii de Ape (unitati subordonate ANAR la nivel bazinal)

ANRSC Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de

Gospodărie Comunală

APL Administratia Publica Locala

l.e. locuitori echivalenti

ICIM-Bucuresti Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia

Mediului – ICIM Bucuresti

EMB Epurare mecanico-biologica

EAUU Epurarea apelor uzate orasenesti

SEAU Statie de epurare a apelor uzate

CBO5 Consum Biochimic de Oxigen

CCO Consum Chimic de Oxigen

HG Hotararea Guvernului

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 4

1. INTRODUCERE

Acest document prezinta etapele pe care Romania isi propune sa le urmeze pentru

implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti, graficul de

realizare in timp si costurile.

Directiva 91/271/CEE are ca obiectiv protectia mediului de efectele negative ale evacuarilor

de ape uzate orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industriale

(in principal, din prelucrarea si fabricarea produselor din industria alimentara).

Directiva stabileste o serie de cerinte referitoare la sistemele de colectare, epurarea si

evacuarea apelor uzate din aglomerarile urbane, precum si a celor biodegradabile provenite

de la anumite sectoare industriale.

Statele Membre trebuie sa asigure ca apele uzate provenite de la aglomerarile umane cu mai

mult de 2000 l.e. sunt colectate si epurate inainte de evacuare, conform standardelor si

termenelor limita specifice.

In ceea ce priveste obiectivele de epurare, epurarea secundara (treapta biologica) este o regula

generala pentru aglomerarile mai mici de 10 000 l.e., cu indepartarea suplimentara a

nutrientilor in zonele desemnate sensibile (treapta de epurare tertiara) si pentru aglomerarile

mai mari de 10 000 l.e.; iar pentru anumite zone marine, treapta de epurarea primara poate fi

suficienta.

Termenele limita pentru implementarea Directivei variaza in functie de marimea

aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali.

1.1 Principiile si prevederile Directivei

1.1.1. Proiectarea

􀂉 Identificarea zonelor sensibile si mai putin sensibile, in concordanta cu criteriile

specifice si revizuirea identificarii acestor arii la fiecare patru ani (art.5 si 6, Anexa II)

􀂉 Stabilirea unui program tehnic si financiar pentru implementarea directivei (art.17)

1.1.2. Reglementarea

• Asigurarea reglementarii initiale si/sau autorizarea specifica de catre o autoritate

competenta a unui anumit corp pentru toate evacuarile de ape uzate

orasenesti(art.12.Anexa IB) si industriale din anumite sectoare mentionate in

Directiva(art.13,Anexa III), precum si pentru toate evacuarile de ape uzate industriale in

sistemele orasenesti de canalizare, care trebuie sa indeplineasca conditiile specifice

identificate in Anexa IC din Directiva (art.11). Aceste reglementari si/sau autorizatii

trebuie sa fie revizuite si daca este necesar, adaptate la intervale regulate de timp.

• Asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti pentru toate aglomerarile cu

peste 2000l.e.(art.3 si Anexa IA);

• Asigurarea ca pentru toate aceste aglomerari se prevad statii de epurare a apelor uzate,la

un nivel de epurare specific si pentru conformare la acesta se stabileste un termen limita:

-epurare secundara,ca regula de baza,spre ex. epurarea

biologica (art.4 si Anexa IB, tabel 1) ;

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 5

Tabelul 1.Conditiile de evacuare a apelor uzate din statiile de epurare a apelor uzate

orasenesti

Parametri Concentratie Procentul minim de

reducere1

Metode de determinare de referinta

Consum biochimic

de oxigen(CBO5 la

20º C) fara

nitrificare2

25 mg/l O2 70 – 90 Proba omogenizata, nefiltrata,

nedecantata.

Determinarea oxigenului dizolvat dupa o

perioada de incubare de 5 zile la 20º ±1º in

conditii de intuneric complet.

Adaugare de inhibitor de nitrificare

Consum chimic de

oxigen(CCO)

125 mg/l O2 75 Proba omogenizata, nefiltrata,

nedecantata.Se utilizeaza metoda cu

dicromat de potasiu.

Materiilor solide

totale in suspensie

(SS)

35 mg/l3

35 potrivit art. 4

(2) – mai mult

de 10000 l.e.

60 potrivit art.

4(2) – intre

2000 si 10000

l.e.

903

90 potrivit art. 4(2)

– mai mult de

10000 e. l.

70 potrivit art. 4(2)

– intre 2000 si

10000 l.e.

Filtrarea probei reprezentative printr-o

membrana de filtru de 0,45 m. Uscare la

105º C si cantarire.

Centrifugarea probei reprezentative (cel

putin 5 minute cu o acceleratie medie de

2800 - 3200 g), uscarea la 105º C si

cantarirea.

-epurare mult mai severa, spre ex. epurare tertiara in zonele sensibile: in

aceste cazuri, suplimentar fata de epurarea secundara se prevede eliminarea azotului si

fosforului si/sau a altui poluant care afecteaza calitatea sau utilizarea specifica a apei (art.5 si

Anexa IB, tabel 2) ;

1 Reducerea in raport cu incarcarea influentului

2 Parametrul poate fi inlocuit de un alt parametru: TOC (Carbon Organic Total) sau TOD (Consum Total de

Oxigen) daca se poate stabili o relatie intre CBO5 si parametrul inlocuitor.

3 Aceasta cerinta este facultativa

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 6

Tabelul 2.Conditiile de descarcare din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti in

zonele sensibile, supuse eutrofizarii.

In functie de conditiile locale se vor aplica unul sau ambii indicatori. Se vor aplica

valorile pentru concentratie sau procentele de reducere

Parametri Concentratie1 Procentul minim

de reducere2

Metode de

determinare de

referinta

Fosfor total 2 mg/l P

(10.000 – 100.000 p.e.)

1 mg/l P

(mai mari de 100.000 p.e.)

80 Spectrofotometrie cu

absorbtie moleculara

Azot total3 15 mg/l N

(10.000 – 100.000 p.e.)

10 mg/l N

(mai mari de 100.000 p.e.)

70-80 Spectrofotometrie cu

absorbtie moleculara

-epurare mai putin severa pentru anumite descarcari in apele costiere.

1) Desemnarea zonelor sensibile se va realiza potrivit unuia sau mai multor criterii:

• corpurile de apa care se dovedesc a fi eutrofizate sau care intr-un viitor apropiat

pot deveni eutrofizate, daca nu se iau masuri de protectie;

• apele dulci de suprafata destinate alimentarii cu apa potabila, care contin mai mult

de 50 mg/l nitrati, daca nu sunt luate masuri;

• zonele unde pentru indeplinirea prevederilor celorlalte Directive ale Consiliului

este necesara o epurare avansata.

Lista zonelor sensibile si mai putin sensibile trebuie sa fie revizuita la fiecare 4 ani.

2)

• Sa asigure ca apele industriale biodegradabile provenite de la anumite sectoare

industriale (prezentate in Anexa III a Directivei) trebuie sa respecte, inainte de

evacuare, conditiile stabilite pentru toate descarcarile din unitati industriale a caror

incarcare in poluanti este echivalenta cu sau mai mult de 4000 l.e;

1 Reducerea in raport cu valorile de incarcare a influentului;

2 Azot total (NT) inseamna: suma Azotului Kjeldahl (N organic + NH3), azot din nitrati (NO3) si azot din nitriti

(NO2);

3 Altă posibilitate: media zilnică nu trebuie să depăşească 20 mg/l N. Această cerinţă se referă la o temperatură a

apei de cel putin 12oC pe timpul funcţionării reactorului biologic al staţiei de epurare. Condiţia privind

temperatura ar putea fi înlocuită printr-un timp limitat de funcţionare, ţinându-se cont de condiţiile climatice

regionale.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 7

3)

• Sa asigure ca evacuarile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti satisfac

urmatoarele conditii:

• Statiile de epurare sunt astfel proiectate sau modificate incat sa se poata preleva

probe reprezentative ale influentului si ale efluentului epurat inainte de a se

descarca in receptorii naturali;

• Evacuarile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sa indeplineasca

conditiile stabilite in Tabelul 1(Anexa I a Directivei)

1.1.3. Monitorizarea

• Sa se asigure capacitatea corespunzatoare pentru :

- monitorizarea descarcarilor provenite din statiile de epurare orasenesti, si

- monitorizarea apelor receptoare pentru descarcarile de ape uzate care fac

obiectul Directivei (art.15 si Anexa ID)

1.1.4. Informarea si Raportarea

• Sa se asigure ca autoritatile implicate publica rapoarte pentru informarea

publicului, la fiecare doi ani, referitoare la stocarile de ape uzate si namol din

zonele lor de competenta (art.16);

• Sa raporteze Comisiei Europene referitor la :

- transpunerea Directivei in legislatia nationala,

- programele de implementare (art.17) si asupra Deciziei Comisiei

93/481/EEC ;

- situatia privind stocarile de ape uzate orasenesti si namol din statiile de

epurare (art.16) ;

- anumite solicitari ale Comisiei (art.15).

Pentru implementarea Directivei 91/271/CEE in Romania, au fost identificate in faza

preliminara urmatoarele prioritati :

1.

􀂃 identificarea aglomerarilor umane care au mai mult de 2000 l.e. si a celor mai

mari de 10.000 l.e., care necesita extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate.

De asemenea vor fi identificate aglomerarile cu mai mult de 2.000 l.e.sau /si a

celor cu mai mult de 10.000 l.e., care necesita imbunatatirea epurarii apelor uzate;

􀂃 identificarea zonelor sensibile (in faza preliminara a elaborarii Planului de

Implementare);

􀂃 identificarea infrastructurii (retelele de canalizare si statiile de epurare) si

evaluarea necesarului pentru imbunatatatirea acestora;

􀂃 evaluarea sistemului de monitorizare existent si a sistemului de inspectie.

2.

􀂃 stabilirea programelor de realizare a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare

conform Planului de actiune pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate

orăşeneşti in care sunt prevazute termene pentru fiecare din activitatile de

implementare;

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 8

􀂃 pregatirea planurilor de investitii;

􀂃 asigurarea unui sistem de recuperare a costurilor.

3.

􀂃 continuarea construirii unor noi statii de epurare a apelor uzate orasenesti in

aglomerarile umane; modernizarea statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti;

modernizarea statiilor de epurare a apelor uzate din industria agroalimentara;

reabilitarea sistemelor de canalizare existente; construirea si/sau extinderea

sistemelor de canalizare urbana.

Romania a realizat o serie de actiuni prevazute pentru implementarea Directivei 91/271/CEE:

􀂃 Identificarea apelor naturale (lacuri sau sectoare de cursuri de apa) afectate de

concentratii mari de azot;

􀂃 Metodologie pentru identificarea zonelor sensibile;

􀂃 Identificarea zonelor sensibile;

􀂃 Situatia canalizarii si epurarii apelor uzate in localitatile Romaniei ;

􀂃 Evaluarea lucrarilor necesare pentru implementarea Directivei.

1.2. Acte comunitare si legaturi cu alte sectoare

Doua directive ale UE sunt legate direct de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor

uzate orasenesti prin faptul ca au scopuri similare, si anume:

􀂃 Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de

nitratii proveniti din surse agricole

􀂃 Directiva 76/464/CEE si cele 7 directive fiice privind poluarea cauzata de anumite

substante periculoase descarcate in mediul acvatic al Comunitatii.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti sustine cinci directive in care

sunt prevazute conditii privind calitatea apelor de suprafata:

􀂃 Directiva Cadru privind Apa nr. 2000/60/CE;

􀂃 Directiva nr. 76/160/CEE privind calitatea apelor de imbaiere;

􀂃 Directiva nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;

􀂃 Directiva nr. 75/440/CEE privind calitatea apelor de suprafata destinate prelevarii

de apa potabila;

􀂃 Directiva nr. 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci care necesita protectie sau

imbunatatire in scopul sustinerii vietii piscicole.

Trei directive controleaza depozitarea si gospodarirea namolurilor produse in statiile de

epurare, ca urmare a implementarii acestei directive:

􀂃 Directiva nr. 86/278/CEE privind protectia mediului si, in particular, a solului,

cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura;

􀂃 Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deseurilor;

􀂃 Directiva nr. 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati

proveniti din surse agricole.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in intregime in

legislatia romaneasca prin HG nr.188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 9

descarcare ale apelor uzate in mediul acvatic – prezentata in Anexa 6 a Planului de

Implementare a Directivei.

Au fost de asemenea transpuse directivele strans legate de prevederile Directivei 91/271/CEE

privind epurarea apelor uzate:

􀂃 Directiva nr. 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati

proveniti din surse agricole a fost transpusa prin HG nr. 964/2000 privind aprobarea

Planului de Actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati

proveniti din surse agricole;

􀂃 Directiva nr. 76/464/CEE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase

descarcate in mediul acvatic al Comunitatii a fost transpusa prin HG nr. 118/2002

privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic

si a apelor subterane, cauzate de evacuarea unor substante periculoase.

􀂃 Directiva nr. 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci care necesita protectie sau

imbunatatire in scopul sustinerii vietii piscicole a fost transpusa prin HG nr. 202/2002

pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita

protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole.

􀂃 Directiva nr. 76/160/CEE privind calitatea apelor de imbaiere este transpusa prin HG

nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale

amenajate pentru imbaiere.

􀂃 Directiva nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman a fost

transpusa prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin

Legea nr. 311/2004.

􀂃 Directiva 75/440/CEE privind calitatea apelor de suprafata folosita pentru alimentarea

cu apa a fost transpusa prin HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor privind

metodele de masurare, prelevare a probelor si frecventa de analiza a apelor de

suprafata destinata potabilizarii si, de asemenea, prin Ordinul ministrului apelor si

protectiei mediului nr.377/2001 pentru aprobarea obiectivelor de referinta pentru

calitatea apelor de suprafata.

􀂃 Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa prin HG

nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor.

A fost adoptata Legea nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107

/1996(M.O.nr.584/30.06.2004) care transpune prevederile Directivei Cadru privind Apa nr.

2000/60/CE.

A fost promovat Ordinul de ministru nr.49/2004 (M.Of. nr. 66/27.01.2004) privind aprobarea

normelor tehnice pentru protectia mediului si in special a solurilor, atunci cand se folosesc

namoluri de la statii de epurare in agricultura, care transpune prevederile Directivei nr.

86/278/CEE privind protectia mediului si, in special, a solului, atunci cand se utilizeaza

namoluri de epurare in agricultura.

1.3. Surse de date

In scopul transpunerii si implementarii Directivei 91/271/CEE, s-au realizat si utilizat o serie

de documentatii tehnico-stiintifice suport, elaborate de Institutul National de Cercetare-

Dezvoltare pentru Protectia Mediului-ICIM Bucuresti in colaborare cu Administratia

Nationala “Apele Romane”.

Au fost elaborate si se aplica o serie de studii pentru implementarea Directivei 91/271/CEE:

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 10

􀂃 “Propuneri de criterii si metodologie pentru identificarea zonelor sensibile”si

studiu de caz pentru bazinul hidrografic Ialomita, care au fost transmise in luna

octombrie 2002 Comisiei Europene pentru observatii;

􀂃 Evaluarea cantitatilor de namol provenite din statiile de epurare a apelor uzate

orasenesti. Evaluarea s-a realizat pe baza datelor raportate, completate cu date

obtinute prin calcul;

􀂃 Sistematizarea datelor colectate din teritoriu in perioada 2001-2003 privind

epurarea apelor uzate si alimentarea cu apa potabila pe judete si la nivelul intregii

tari. S-au stabilit numarul aglomerarilor umane, situatia alimentarii cu apa pe

tipuri de aglomerari, numarul de locuitori racordati la reteaua de canalizare si la

statia de epurare, pentru fiecare aglomerare; tipurile de statii de epurare si

eficienta acestora; costurile necesare pentru reabilitarea si extinderea sau

construirea de noi sisteme de alimentare cu apa si epurare;

􀂃 Studiu privind pregatirea programelor de implementare a prevederilor Directivei

91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti (aglomerari umane, zone

sensibile, inventare, etc.);

􀂃 Elaborarea, la nivel local, a programelor de implementare privind apele uzate

orasenesti;

􀂃 Sistematizarea datelor privind epurarea apelor uzate si alimentarea cu apa potabila

pe judete, transmise din teritoriu in 2002-2003, pentru conformarea cu prevederile

Ordinului comun al ministrului administratici publice, ministrului apelor si

protectiei mediului si ministrului integrarii europene, nr. 4324/OC/783/ACI

/2487/HP/2001.

Urmatoarele elemente au stat la baza intocmirii acestui plan de implementare:

􀂃 Planul detaliat de actiune pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind

epurarea apelor uzate orasenesti;

􀂃 Identificarea zonelor sensibile pe bazine hidrografice ( in prima faza)

􀂃 Identificarea si clasificarea aglomerararilor umane in functie de numarul de

locuitori echivalenti, inclusiv harta in format GIS;

􀂃 Stabilirea aglomerarilor umane cu mai mult de 10.000 l.e., situate in zonele

sensibile;

􀂃 Planul de actiune pentru aglomerarile umane cu peste 2000 l.e. in vederea

identificarii starii infrastructurii existente si necesare pentru reabilitarea si

extinderea sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare, pe bazinele

hidrografice;

􀂃 Evaluarea fondurilor necesare pentru implementarea Directivei 91/271/CEE;

􀂃 Situatia epurarii apelor uzate, pe bazine hidrografice;

􀂃 Aglomerari umane cu mai mult de 2000 l.e., unde nu exista posibilitatea executarii

retelelor de canalizare si a statiilor de epurare (pe bazine hidrografice).

De asemenea, au fost utilizate date din Anuarul Statistic al Romaniei, Anuarul activitatilor

privind utilitatea publica de interes local, Rapoartele privind sintezele de calitate a apelor

elaborate de Administratia Nationala “Apele Romane”.

2. SITUATIA ACTUALA

Din punct de vedere administrativ, Romania este impartita in 41 judete si municipiul

Bucuresti. Teritoriul Romaniei are o suprafata de 238391 km2, avand 265 municipii si orase,

2686 comune si 13092 sate. Populatia totala a Romaniei totalizeaza, conform datelor

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 11

preliminare ale recensamantului din martie 2002, 21.698.181 locuitori, din care 11.436.736

locuitori in mediul urban (52,7 %) si 10.261.445 locuitori in mediul rural, adica 47,3 %.

Conform aceluiasi recensamant, s-au inregistrat 7.392.131 gospodarii ale populatiei,

constituite din 21384,1 mii persoane si 3521 gospodarii institutionale constituite din 314,1

mii persoane. Marimea medie a unei gospodarii este de 2,89 persoane, la nivelul anului 2002.

Din totalul de 7.392.131 gospodarii, 3.995.239 sunt in municipii si orase, iar 3.396.892 in

comune.

Infrastructura pentru colectarea si epurarea apei uzate in Romania

Situatia prezenta releva faptul ca 644 localitati (265 municipii si orase si 378 sate) au sisteme

de colectare publice.

Lungimea totala a retelei de colectare este de 16.812 km, din care 15.738 km sunt in zona

urbana. De asemenea, in zona urbana retele de colectare a apei uzate reprezinta 51,8% din

lungimea totala a strazilor.

O comparatie intre strazile cu sisteme de alimentare cu apa si acelea cu retele de colectare a

apei uzate arata ca doar 73% din prima categorie beneficiaza si de sisteme de colectare a apei

uzate.

In ceea ce priveste alimentarea cu apa a locuintelor, aceasta este asigurata pentru 4.313.803

locuinte (ceea ce reprezinta 53,2 %), iar retelele de canalizare in sistem public sau propriu

sunt asigurate pentru 4.146.814 locuinte (51,1 %).

Alimentarea cu apa este asigurata in locuinte in proportie de 87,6 % in mediul urban si de

15,1 % in mediul rural, in timp ce canalizarea este asigurata in proportie de 85,6 % in mediul

urban si de 12,9 % in mediul rural.

In Romania, in statiile de epurare a apei uzate existente, doar 77% din debitul de ape uzate

evacuate sunt tratate in sistemele orasenesti de colectare; in 47 de localitati din mediul urban,

cu mai mult de 150000 locuitori, apele uzate sunt evacuate fara o epurare preliminara.

In 2003, volumul total de apa uzata evacuat in receptori era de 4494, 47 milioane m3/an.

Accesibilitatea serviciilor de colectare si epurare a apelor uzate

In Romania, din aproximativ 21,7 milioane de locuitori, aproximativ 11,5 milioane de

locuitori au acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate. Populatia care

beneficiaza de serviciile publice de canalizare este mai numeroasa in mediul urban – 10,3

milioane locuitori (90% din populatia totala), decat in mediul rural, si anume, 1,15 milioane

de locuitori (10% din populatia totala).

Fata de situatia din anul 1976, evolutia acestui indice este prezentata in Figura 1.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 12

Figura 1

Legenda :

1 – in 1976

2 – in 2002

Calitatea apelor dulci este influentata de apele uzate evacuate, care nu sunt pre-epurate sau

sunt insuficient epurate inaintea evacuarii in receptori. Cel mai mare volum de apa netratata

provine de la sistemele de canalizare ale localitatilor (peste 89%) si din sectoarele industriale

(industria chimica si petrochimica – 3%, sectorul energetic – 8%). Aglomerarile mai mari de

150000 l.e. sunt responsabile de poluarea semnificativa cu substante organice. Alti poluatori

importanti ai apelor dulci sunt activitatile industriale (industria chimica si petrochimica,

activitatile miniere, industria metalurgica, industria alimentara si fermele de animale).

In functie de accesibilitatea populatiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apa si

statii de epurare), populatia este impartita in urmatoarele categorii :

Figura 2

Legenda :

52% - Populatie deservita de sisteme de alimentare cu apa si de statii

de epurare

16% - Populatie deservita doar de sisteme de alimentare cu apa

potabila

32% - Populatie nedeservita de nici un serviciu public

Populatia deservita de serviciul public

de canalizare

69

48

31

52

0 20 40 60 80 100 120

1

2

Populatie neconectata la servicii publice de canalizare

Populatie conectata la servicii publice de canalizare

A cces ib ilitatea p op ula tiei la servic iile

p ub lice

52%

32%

16%

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 13

Autoritati competente

Din punctul de vedere al activitatii de reglementare in domeniul protectiei mediului, la

nivelul fiecarui judet sunt stabilite Agentii de Protectia Mediului, iar la nivel regional sunt

stabilite Agentii Regionale de Protectia Mediului, subordonate Ministerului Mediului si

Gospodaririi Apelor.

Totodata, la nivelul judetean, exista Comisariate judetene ale Garzii Nationale de Mediu care

au responsabilitati de inspectie si control al aplicarii legislatiei de mediu, in cola borare cu

APM-urile.

In fiecare bazin hidrografic, exista Directii de Ape, subordonate Administratiei Nationale

Apele Romane, care au responsabilitatile descrise in detaliu in planul de actiune pentru

implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti.

2.1. Transpunere

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti a fost transpusa in

totalitate in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind

conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (MO 187/20.03.2002).

HG nr. 188/2002 cuprinde:

􀂃 Anexa 1 – NTPA 011/2002 “Norme tehnice privind colectarea si evacuarea apelor uzate

orasenesti” prin care se transpun cerintele directivei;

􀂃 Anexa la normele tehnice NTPA 011/2002 – “Planul de actiune privind colectarea,

epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti” in care sunt stabilite la modul general,

actiuni, termene si responsabilitati pentru activitatile de implementare a directivei;

􀂃 Anexa 2 – NTPA 002/2002 “Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in

retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare”;

􀂃 Anexa 3 – NTPA 001/2002 “Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu

poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali”.

Planul de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, prezentat

în anexa la normele tehnice NTPA 011/2002 privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor

uzate orasenesti, care face parte integrantă din HG nr. 188/2002, prevede termene pentru

fiecare dintre activitatile de implementare:

Obiectivele planului de acţiune sunt:

a. asigurarea protecţiei şi funcţionării normale a reţelelor de canalizare ale localităţilor şi

a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti;

b. protejarea populaţiei şi a mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape

uzate orăşeneşti şi industriale.

In functie de rezultatele negocierilor pe capitolul de mediu, HG nr. 188/2002 pentru

aprobarea normelor privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate va fi

modificata si completata, prin includerea prevederilor referitoare la decizia de declarare a

intregului teritoriu al Romaniei drept zona sensibila si a termenelor de conformare rezultate

din negocieri. Revizuirea HG nr. 188/2002 si a legislatiei relevante se va realiza pana in

Martie 2005.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 14

2.2. Implementare

2.2.1. Autoritati competente

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) este responsabil pentru:

􀂃 Stabilirea standardelor si obiectivelor de calitate a apelor;

􀂃 Reglementarea evacuarii apelor uzate provenite de la aglomerari umane sau de la

industria agro-alimentara asimilata, conform normativelor NTPA 001/2002 si

NTPA 002/2002;

􀂃 Stabilirea monitoringului apelor de suprafata, a receptorilor naturali in care se

evacueaza apele uzate orasenesti sau industriale;

􀂃 Controlul modului de conformare cu prevederile legislatiei in vigoare;

􀂃 Elaborarea unui Program de actiune pentru reabilitarea, modernizarea si

constructia sistemelor de colectare si epurare a apelor uzate orasenesti.

Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) este responsabil pentru elaborarea unui

program de actiune pentru reabilitarea, modernizarea si constructia sistemelor de colectare si

epurare a apelor uzate orasenesti in aglomerarile cu peste 2.000 l.e.

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) este responsabil pentru

promovarea standardelor si reglementarilor tehnice privind constructia si exploatarea

sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti.

Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie

Comunală (ANSRC) este responsabila pentru reglementarea si licentierea operatorilor de

servicii publice.

Administratia publica locala (APL) este responsabila pentru realizarea sistemelor de

canalizare si epurarea apelor uzate orasenesti

Garda Nationala de Mediu (GNM) este responsabila pentru inspectia si controlul aplicarii

legislatiei de mediu

Factorii de decizie si responsabilitatile acestora in ceea ce priveste implementarea Directivei

91/271/CEE sunt prezentate in tabelul 3.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 15

Tabelul 3

Factori de decizie Responsibilitate

MMGA (Ministerul Mediului

si Gospodaririi Apelor)

Stabileste standardele si obiectivele de calitate a apelor

Stabilirea zonelor sensibile

Reglementarea conditiilor de descarcare

Stabilirea sistemului de monitoring al descarcarilor

MAI (Ministerul

Administratiei si Internelor)

Elaborarea unui program de actiune pentru reabilitarea,

modernizarea si constructia sistemelor de colectare in

aglomerarile peste 2.000 l.e.

MTCT (Ministerul

Transporturilor, Constructiilor

si Turismului)

Promovarea standardelor si reglementarilor tehnice

privind constructia si exploatarea sistemelor de

colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate

orasenesti

Garda Nationala de Mediu Inspectia si controlul evacuarilor

Administratia Nationala

“Apele Romane” (Directiile de

apa)

Asigurarea avizarii/autorizarii evacuarii apelor uzate

provenite de la aglomerari umane sau de la industria

agro-alimentara asimilata, conform normativelor NTPA

001/2002 si NTPA 002/2002

Monitoringul apelor de suprafata, a receptorilor naturali

in care se evacueaza apele uzate orasenesti sau

industriale

Autoritatea Naţionala de

Reglementare pentru Serviciile

Publice de Gospodărie

Comunală (ANSRC)

Licentierea operatorilor statiilor de epurare a apelor

uzate

Administratia publica locala Realizarea sistemelor de canalizare si epurarea apelor

uzate

Regiile locale de Apa si

Canalizare (fie detinute de

municipalitati, sau regii de stat)

Exploatarea si intretinerea sistemelor de colectare si a

statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti

Automonitoringul si raportarea catre Directiile Apelor

din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane

Conformarea cu conditiile de evacuare

Gestionarea si indepartarea namolului

2.2.2 Autorizarea in domeniul gospodaririi apelor

In conformitate cu prevederile Legii apelor nr.107/1996 (modificata si completata prin Legea nr.

310/2004), Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor este autorizat să elaboreze strategia şi

politica naţională în domeniul gospodăririi apelor, să stabilească regimul de folosire a resurselor

de apă, indiferent de forma de proprietate, să organizeze şi să desfaşoare pe bazine hidrografice

activitatea de gospodărire unitara, raţională şi complexă a apelor şi să asigure coordonarea şi

controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu.

Legislatia curenta nu face referire la zonele sensibile, dar autoritatea a pentru apa poate impune

limite mai stricte, in cazul in care calitatea receptorilor o cere.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 16

In scopul gospodăririi raţionale a resurselor de apă şi protecţiei acestora împotriva epuizării şi

poluării, în interdependenta cu principiile gospodăririi apelor şi asigurării unei dezvoltări

durabile, Legea apelor nr.107/1996 (modificata si completata prin Legea nr. 310/2004) introduce

obligaţia utilizatorului de apă de a solicita şi obţine, la faza de proiectare, un “aviz de

gospodărire a apelor” ce reglementează atât regimul lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au

legătură cu apele, cât şi activităţile social-economice, cu efecte potenţial negative asupra

componentei hidraulice a mediului. Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face

numai în baza “autorizaţiei de gospodărire a apelor”.

Cadrul legal pentru autorizarea in domeniul gospodaririi si al protectiei apelor este reprezentat

de Legea Apelor nr. 107/1996 (modificata si completata prin Legea nr. 310/2004) si de Ordinul

Ministerial nr. 1141/2002, care prevede procedura de autorizare. Potrivit acestor norme,

Administratia Nationala “Apele Romane” (ANAR) si Directiile de Apa (DA) sunt autoritatile

reponsabile pentru emiterea avizelor si autorizatiilor de gospodarirea apelor, potrivit

competentelor lor.

Avizele si autorizatiile de gospodarirea apelor sunt acordate de catre ANAR prin departamentele

sale specializate, organizate in aces scop la nivel central si local, pe fiecare bazin hidrografic. In

aces scop, ANAR dispune de personal cu experienta in aceasta activitate.

Pentru evacuările de ape uzate de la aglomerări umane cu mai mult de 2.000 l.e.şi evacuările

de ape uzate industriale provenite din sectoarele industriale enumerate în tabelul nr. 4 din

anexa nr. 1 (Normativul tehnic NTPA-011) la HG nr. 188/2002 - în receptorii naturali,

avizele/autorizaţiile pentru evacuările din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

respective trebuie să cuprindă condiţiile de satisfacere a cerinţelor din anexele nr. 1 şi 3 la

aceasta HG, si anume, normativele NTPA-011 şi NTPA-001/2002.

Evacuarile de ape uzate din surse industriale sunt autorizate in Romania din anul 1974.

HG nr. 188/2002 – Anexa la Normativul Tehnic, art. 9 – Autorizarea - a transpus

prevederile Art. 11 al Directivei privind evacuarea apelor uzate industriale in sistemele de

colectare si in statiile de epurare orasenesti, care fac obiectul avizului/autorizatiei de

gospodarirea apelor.

Conform reglementarilor in vigoare, nici o evacuare de ape uzate in ecosistemele acvatice nu

trebuie sa deterioreze calitatea receptorilor naturali. Inainte de evacuarea apelor uzate in

receptorii naturali trebuie asigurata o epurare corespunzătoare - epurarea apelor uzate prin

orice procedeu şi/sau sistem prin care la evacuare caracteristicile apelor uzate respectă

condiţiile de calitate prevăzute în HG nr. 188/2002 şi în avizele şi autorizaţiile de gospodărire

a apelor în vigoare.

2.2.3 Gospodarirea namolurilor

Modul de depozitare sau de utilizare a namolurilor din statiile de epurare a apelor uzate

orasenesti care trebuie sa fie precizat în avizele/autorizaţiile de gospodărire a apelor trebuie

să reducă la minimum efectele negative asupra mediului. Evacuarea namolurilor in apele de

suprafata este interzisa, asa cum este prevazut in Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si

completata prin legea nr. 310/2004.

In prezent, in Romania, namolurile provenite din statiile de epurare sunt stocate in depozitele

de deseuri menajere orasenesti..

Directiva nr. 86/278/CEE privind protectia mediului si, in particular, a solului, atunci cand se

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 17

utilizeaza namoluri de epurare in agricultura, a fost transpusa in legislatia romaneasca prin

Ordinul Ministerial nr. 49/2004 pentru aprobarea Normelor de protectia mediului si, in

particular, a solului, atunci cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura (MO nr.

66/27.01.2004)

Cantitatea de namol estimata este de 171.086 t/an (la nivelul anului 2001). Situatia actuala

privind namolul de la statiile de epurare se prezinta astfel :

Tabelul nr. 4

CENTRALIZATOR PRIVIND CANTITATEA DE NAMOLURI EVACUATE DIN

STATIILE DE EPURARE ORASENESTI DIN ROMANIA

Distributie pe bazine hidrografice

Nr Bazin hidrografic Numar statii de Cantitatea de namol evacuata (kg s.u.1 /zi)

epurare Primar Secundar Total

1 Arges Vedea 31 13979,86 13194,53 19462,65

2 Bega Cerna Timis 14 32657,18

3 Crisuri 25 9407,44 15717,63 25125,07

4 Dunare 12 5741,53 2897,64 8639,17

5 Ialomita -Buzau 43 21088,69

6 Jiu 14 7397,31 25604,82 45423,49

7 Litoral 13 3560,12 6282,57 9842,69

8 Mures 45 21608,43 27175,29 48783,72

9 Olt 41 26397,24 42308,67 68705,91

10 Prut 26 19580,48 34396,08 53976,56

11 Siret 46 22191,12 38484,81 60675,93

12 Somes-Tisa 30 21909,46 37990,17 59899,63

TOTAL(kg s.u./zi) 340 186056,22 283945,44 468731,64

TOTAL (t/an) 171086

Operatorii de servicii publice (pentru colectarea si epurarea apelor uzate orasenesti) au

obligatia sa monitorizeze efluentii descarcati (automonitorizare) si sa raporteze concentratiile

de poluanti, cantitatile de ape uzate evacuate si tehnologiile folosite, regiilor locale de apa si

Directiilor de apa bazinale (DA).

2.3. Conformare din punct de vedere tehnic

2.3.1 Servicii de apa

Lungimea totala a retelei de canalizare din Romania la sfarsitul anului 2002 a fost de 16812

km. Evolutia acestui indicator este prezentata in Tabelul 5.

La sfarsitul anului 2001, in municipii si orase, proportia lungimii strazilor care aveau instalate

conducte de canalizare, fata de lungime totala a strazilor,

a fost de 51.7 %.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 18

Tabel nr. 5

Lungimea totala a retelei de canalizare

Sursa: Institutul National de Statistica

Eficienta epurarii apelor uzate orasenesti este influentata negativ de slaba functionare a

instalatiilor de epurare si de pierderile din retelele de canalizare.

Debitul statiilor de epurare a apelor uzate a fost in 2001 de 5151,7 mii m3/zi (din care

5067,78 mii m3/zi in municipii si orase), cu 73,9 mii m3/zi mai mult decat in 2000.

In Romania exista 2609 aglomerari mai mari de 2000 l.e., asa cum sunt prezentate in Tabelul

6.

Tabelul nr. 6

Aglomerari umane Total lociutori echivalenti % din totalul

populatiei echivalente

2.000-10.000 l.e. 2346 10.192.131 39

10.000-150.000 l.e. 241 7.012.655 27

> 150.000 l.e. 22 9.562.512 34

Total 2609 26.767.398 100

Din totalul de 2609 aglomerari umane, identificate conform Anexei 5 a Directivei, 320

aglomerari au sisteme de canalizare, iar 340 aglomerari umane au statii de epurare. Impartirea

aglomerarilor umane pe fiecare tip de retea de canalizare si impartirea aglomerarilor pe tipuri

de statii de epurare ape uzate sunt prezentate in tabelele 8 si 9. Dintre acestea, 2 sisteme de

canalizare se conformeaza cerintelor Directivei 91/271/CEE si 11 statii de epurare sunt

conforme doar la nivelul epurari secundare.

Tabelul nr. 7

Sistem canalizare

in sistem divizor

Sistem canalizare

in sistem unitar

Sistem de

canalizare in

sistem mixt

Sistem de

canalizare in

sistem combinat

Total aglomerari

umane cu sisteme

de canalizare

211 11 88 10 320

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Lungimea totala a

retelei de canalizare

(km)

15199 15291 15502 16012 16080 16348 16590 16812

Numar de localitati 607 616 619 636 654 674 682 689

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 19

Tabelul nr. 8

Statii de epurare

mecanice

Statii de epurare

mecano-biologice

Statii epurare

mecano-biologicechimice

Statii de epurare

mecano-chimice

Total statii de

epurare (in

aglomerari

umane)

112 212 10 6 340

2.3.2 Epurarea apelor uzate din industria agroalimentara

In Romania au fost identificate 31 unitati agroalimentare care descarca direct in apele de

suprafata si au o incarcare organica echivalenta mai mare de 4000 .l.e.. Dintre acestea, 5

unitati nu au statii de epurare si evacueaza direct in apele de suprafata, iar 26 unitati

agroindustriale au statii de epurare cu treapta mecanica, sau mecano-biologica. Din totalul

unitatilor agroalimentare existente, care se incadreaza in prevederile art. 13 din Directiva

91/271/CEE, doar trei au statii de epurare care se conformeaza cu prevederile Directivei.

Unitatile apartinand industriei alimentare care deverseaza direct in emisar si care in prezent

nu se conformeaza cu prevederile Directivei sunt autorizate din punctul de vedere al

gospodaririi apelor. Autorizatia de gospodarirea apelor, care este un document tehnic, cu

putere juridica, contine ca parte integranta un program de etapizare privind lucrarile de

dotare, extindere si modernizare, in care sunt, de asemenea, prevazute termenele pana la care

unitatile se vor conforma. Aceste termene nu depasesc data aderarii. In cazul neconformarii,

autoritatea de gospodarirea apelor aplica sanctiuni, iar daca problema persista, acestor unitati

li se va retrage autorizatia de gospodarire a apelor, isi vor inceta activitatea si vor inchise.

2.3.3. Sistemul de monitorizare a apelor uzate urbane

In Romania, Sistemul de Monitoring Integrat al Apei are o structura informationala si o

structura ierarhica. Autoritatile locale de gospodarire a apelor (Sistemele de Gospodarire a

Apelor) sunt responsabile pentru obtinerea, colectarea si transmiterea informatiilor catre

autoritatile bazinale de gospodarire a apelor (Directiile de Apa) si, mai departe, catre

autoritatea nationala de gospodarire a apelor (Administratia Nationala “Apele Romane”) si

catre autoritatea centrala de gospodarire a apelor (Ministerul Mediului si Gospodaririi

Apelor). ANAR este responsabila cu monitorizarea surselor de poluare, care descarca ape

uzate direct in receptorii naturali. Pentru probe si analize, exista 100 de statii automate in

functiune. Datele de la aceste statii sunt trimise catre bazinul central pentru a fi procesate si

integrate cu celelalte date privind parametrii analizati incadrul laboratorului.

Autoritatile locale de gospodarire a apelor monitorizeaza apele uzate urbane si apele

industriale descarcate in sistemele de canalizare orasenesti. Autoritatile locale de gospodarire

a apelor trebuie sa raporteze anual informatiile (privind colectarea si epurarea apelor uzate)

catre ANAR (conform HG 188/2002, Anexa la Normativele Tehnice, art. 12). Informatiile

sunt aranjate, validate si stocate intr-o baza de date si in rapoarte scrise.

In Romania, Administratia Nationala “Apele Romane” (ANAR) este autoritatea responsabila

pentru Sistemul de Monitorizare Integrata a Apelor si pentru baza de date specifice. In

prezent, sistemul informational al ANAR indeplineste functiile de colectare, procesare,

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 20

transmitere, stocare si diseminare a datelor. Reteaua nationala de transmitere a datelor din

domeniul gospodaririi datelor, in format electronic, este structurata pe patru nivele (local,

judetean, bazinal si national).Transmiterea informatiilor se realizeaza in principal prin

transmisie radio si, de asemenea, prin sistem internet-intranet intre furnizorul de date si

nivelul decizional superior.

In vederea perfectionarii capacitatii sistemului retelei, incepand cu octombrie 2004 se

deruleaza pe o perioada de 12 luni proiectul Phare 2002 RO 586.04.12.04. – “ Stabilirea unui

sistem informational si a bazei de date in domeniul gospodaririi apelor, in conformitate cu

cerintele Directivei Cadru privind Apa”. Obiectivele acestui proiect sunt: cresterea calitatii si

eficientei colectarii datelor la diferite nivele de informare, crearea infrastructurii necesare atat

la nivel superior, cat si inferior si pe orizontala, intre structurile organizatorice ale ANAR. In

momentul finalizarii acestui proiect vor fi asigurate conditiile pentru raportarea la UE, in

conformitate cu prevederile art. 15 al Directivei.

Dupa data aderarii, autoritatea centrala de gospodarire a apelor va trebui sa raporteze datele

catre Comisia Europeana. In acest scop, in 2005, ANAR va actualiza sistemul national de

monitorizare. Incepand din 2005, in cadrul Proiectului PHARE RO 2001/IB/ST-0107.04 –

“Conformarea statisticii romanesti cu sistemul statistic european”, va fi elaborata o

metodologie pentru colectarea, evaluarea si raportarea datelor monitorizate.

3. PLANUL DE IMPLEMENTARE

3.1. Modul de abordare si obiective

Romania se afla in plin proces de constructie si modernizare a sistemelor de canalizare si

epurare a apelor uzate conform cerintelor HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind

conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, care transpune integral Directiva

91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti.

Obiectivele planului de implementare sunt concentrarea eforturilor si resurselor pentru

indeplinirea cerintelor specifice ale Directivei.

I. Principalul obiectiv al Directivei

Obiectivul Directivei privind epurarea apei uzate orasenesti este de a proteja mediul

inconjurator de efectele adverse ale descarcarilor de ape uzate orasenesti si ale descarcarilor

provenind de la anumite sectoare industriale, in principal industria alimentara si

prelucratoare.

II. Plan pentru indeplinirea cerintelor directivei

A. Principalele cerinte ale Directivei sunt:

1. Desemnarea intregului teritoriu al Romaniei ca zona sensibila (art. 5(8)).

2. Asigurarea ca toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. sunt prevazute cu sisteme de

colectare a apei uzate orasenesti (art. 3).

3. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale aglomerarilor

cu mai mult de 2.000 e.l, sunt subiectul unei epurari secundare sau echivalente inainte de

descarcare (art. 4).

4. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale aglomerarilor

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 21

cu mai mult de 10.000 l.e., situate in zonele sensibile,sunt supuse unei epurari mai

stringente inainte de descarcare, iar apa descarcata satisface standardele de emisii

relevante pentru azot si fosfor (Anexa I, tabel 2, art. 5 alin. 2, 3, 4)

5. Asigurarea ca apele uzate orasenesti colectate din aglomerarile cu mai mult de 2.000 l.e.

si descarcate in cursuri de apa curgatoare, si cele provenite din aglomerari cu mai putin de

10,000 l.e. care descarca in apele costiere, sunt epurate corespunzator inainte de

descarcare (art. 7).

6. Asigurarea ca, atunci cand apele din jurisdictia unui Stat Membru sunt afectate de

evacuari de ape uzate din alt Stat Membru, Statul afectat notifica celuilalt stat si Comisiei

faptele relevante. ( art. 9)

7. Asigurarea ca statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sunt proiectate, construite,

exploatate si intretinute pentru a asigura performante suficiente in conditii climatice

normale (art. 10).

8. Asigurarea ca descarcarile de ape uzate industriale care intra in sistemele de colectare si

in statiile de epurare orasenesti (art. 11), descarcarile din statiile de epurare a apei uzate

orasenesti (art. 12) si depozitarea namolului rezultat din statiile epurare a apei uzate

orasenesti, sunt supuse unor reglementari prealabile si/sau unor autorizari specifice de

catre autoritatea competenta.

9. Asigurarea ca apele uzate industriale biodegradabile care nu intra in statiile de epurare a

apei uzate orasenesti, respecta conditiile de descarcare stabilite in reglementarile

prealabile si/sau autorizarile specifice emise de catre autoritatea competenta (art. 13).

10. Asigurarea monitorizarii apelor uzate descarcate, a monitorizarii apelor receptoare

relevante si a monitorizarii procedurilor de depozitare a namolului provenit din epurarea

apei uzate orasenesti (art. 14 si 15).

11. Cerinte orizontale:

11.1 Determinarea responsabilitatilor

11.2 Raportarea –Articolul 16 - Asigurarea ca la fiecare doi ani autoritatile implicate

vor publica rapoarte referitoare la situatia apelor uzate orasenesti si la namolului

rezultat din statiile de epurare aflate in aria lor de competenta.

11.3 Conformarea - Articolul 17 - Stabilirea unui program de implementare a acestei

directive.

11.4 Reprezentarea Romaniei in Comitet – Articolul 18

11.5. Romania va pune in aplicare legile, reglementarile si prevederile administrative

necesare conformarii cu cerintele Directivei.

B. Plan pentru implementarea cerintelor

1. Decizia declararii intregului teritoriu al Romaniei ca zona sensibila

a) Rezumatul obiectivului

In conformitate cu art. 5 (8), un Stat Membru nu trebuie sa identifice zonele sensibile,

daca aplica cerinte mult mai severe in ceea ce priveste epurarea (asa cum este stipulat in

paragrafele 2, 3, 4 ale articolului 5) pe intregul sau teritoriu.

Decizia de declarare a intregului teritoriu al Romaniei drept zona sensibila, ca si rezultatele

obtinute dupa negocierile pe capitolul 22 – Mediu, vor fi incluse in HG care va modifica si

completa HG 188/2002. Amendamentul va fi realizat pana in martie 2005.

Apele uzate orasenesti din retelele de canalizare trebuie supuse unei epurari mai severe, daca

sunt descarcate in zone sensibile si daca provin de la aglomerari mai mari de 10000 l.e., in

conformitate cu art. 5 (2).

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 22

Evacuarile de la statiile de epurare descrise in paragraful 2 trebuie sa indeplineasca cerintele

relevante din Anexa IB a Directivei.

Art. 5(4) specifica faptul ca nu sunt necesare cerinte mai severe de epurare in zone sensibile,

daca se demonstreaza ca se poate realiza un procent minim de reducere a incarcarii totale de

poluanti de cel putin 75% pentru azot total si pentru fosfor total, pentru fiecare din cei doi

parametri.

Responsabilitate : MMGA

Termen : pana in martie 2005

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Identificarea datelor relevante necesare (aglomerari cu mai mult de 10.000 l.e.,

situatia dotarii acestor aglomerari cu sisteme de colectare, conditiile privind sistemele

de colectare)

􀂃 Identificarea aglomerarilor si clasificarea acestora in functie de locuitorii echivalenti.

Au fost identificate 263 aglomerari cu mai mult de 10.000 l.e., in care este necesara epurarea

tertiara.

Responsabilitate: MMGA

Termen: 12/2004- Realizat

2. Asigurarea ca toate aglomerarile vor fi dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate

orasenesti, respectiv aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. pana cel mai tarziu la 31

decembrie 2000 si aglomerarile intre 2.000 si 10.000 l.e. pana cel mai tarziu la 31

decembrie 2005.

a) Rezumatul obiectivului

Articolul 3 solicita Statelor Membre sa asigure ca toate aglomerarile vor fi prevazute cu

sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti, respectiv aglomerarile cu mai mult de 10.000

l.e.pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2000 si aglomerarile intre 2.000 si 10.000 l.e. pana cel

mai tarziu la 31 decembrie 2005.

Pentru apele uzate orasenesti descarcate in ape receptoare, care sunt identificate ca zone

sensibile, art. 3 prevede ca aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. sa fie prevazute cu sisteme

de colectare pana cel mai tarziu la 31 decembrie 1998.

Directiva permite utilizarea sistemelor individuale sau alte sisteme adecvate care realizeaza

acelasi nivel de protectie a mediului, acolo unde realizarea unui sistem de colectare nu este

justificata, fie datorita faptului ca nu aduce beneficii de mediu, fie pentru ca implica costuri

excesive. Sistemele de colectare trebuie sa satisfaca cerintele stabilite in Anexa I (A).

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Identificarea datelor relevante necesare (aglomerari cu mai mult de 2.000 l.e., situatia

dotarii acestor aglomerari cu sisteme de colectare, conditiile de realizare a sistemelor de

colectare)

􀂃 Identificarea aglomerarilor si clasificarea acestora in functie de locuitorii echivalenti.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 23

Din totalul celor 2609 aglomerari umane au fost identificate, in conformitate cu prevederile

Directivei, 320 aglomerari umane care detin retele de canalizare (dintre care 211 in sistem

divizor, 11 cu sistem unitar, 88 cu sistem mixt si 10 cu sistem combinat), iar 340 aglomerari

umane detin statii de epurare a apelor uzate (dintre care 112 cu treapta mecanica, 212 cu

treapta mecano-biologica, 10 cu epurare mecano-chimico–biologica, 6 cu epurare mecanochimica).

Dintre acestea, doar 2 retele de canalizare sunt conforme cu prevederile Directivei

91/271/CEE si 11 statii de epurare sunt conforme doar la nivelul epurarii secundare.

Lista cu aglomerarile umane mai mari de 2000 l.e. la nivelul fiecarui judet, in vederea

stabilirii infrastructurii existente si necesare pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de

canalizare si a statiilor de epurare, inclusiv costurile de implementare si termenele de

conformare cu prevederile Directivei s-a realizat pe baza datelor primite de la autoritatile

administratiei locale la nivel judetean. In vederea evaluarii situatiei existente si prevederii

investitiilor necesare pentru viitor, in domeniul colectarii si epurarii apelor uzate orasenesti,

autoritatile administratiei locale, impreuna cu autoritatile bazinale de gospodarirea apelor au

alcatuit planuri locale de actiune. Investitiile necesare pentru realizarea sistemelor de

canalizare si statiilor de epurare au fost alese pe baza criteriilor cost/beneficiu si au avut in

vedere aglomerarile cu o populatie mai mare de 2000 locuitori, in concordanta cu prevederile

directivei. In acest sens, oraselor de marime mare sau medie li s-au asociat diferite comune

din imediata vecinatate sau mai multe comune au format o aglomerare, care urmeaza sa fie

dotata cu un sistem de epurare comun. Conditiile geografice si administrative, cat si

dispersarea populatiei in unele comune au permis de multe ori insa realizarea aglomerarii

numai prin unirea mai multor sate si din aceasta cauza numarul aglomerarilor a ajuns la peste

2000.

Responsabilitate: MMGA, MAI

Termen: 06/2002-Realizat

􀂃 Colectarea si evaluarea datelor relevante

Responsabilitate: MMGA

Termen: 05/2003-Realizat

􀂃 Elaborarea unui Program de actiune pentru pentru reabilitarea, modernizarea si

constructia sistemelor de colectare in aglomerarile cu peste 2.000 l.e.e si a strategiei

financiare pentru realizarea acestuia

Responsabilitate: MMGA, MAI, MFP

Termen: 06/2004 - realizat

􀂃 Implementarea Programului de reabilitare, modernizare si constructie a sistemelor de

colectare in aglomerarile cu peste 2.000 l.e.

Responsabilitate: autoritatile locale

Termen: pana la 31 decembrie 2018

􀂃 Analiza periodica a stadiului implementarii si reactualizarea strategiei financiare pentru

sisteme de colectare din aglomerarile cu o populatie peste 2.000 l.e.

Responsabilitate: MMGA, MAI, MFP

Termen: Anual, din 2005

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 24

3. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale

aglomerarilor sunt supuse unei epurari secundare sau unei epurari echivalente inainte

de descarcare, respectiv pentru aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. pana cel mai

tarziu la 31 decembrie 2000 si pentru aglomerarile cu 2.000 - 10.000 l.e., pana cel mai

tarziu la 31 decembrie 2005

a) Rezumatul obiectivului

In Articolul 4 se solicita Statelor Membre sa asigure ca apele uzate care intra in sistemele de

colectare ale aglomerarilor sunt supuse unei epurari secundare sau echivalente inainte de

descarcare, respectiv pentru aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. pana cel mai tarziu la 31

decembrie 2000 si pentru aglomerarile cu 2.000 pina la 10.000 l.e., pana cel mai tarziu la 31

decembrie 2005

Descarcarile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti trebuie sa indeplineasca cerintele

prevazute in Tabelul 1 al Anexei 1 a Directivei. Descarcarile din statiile de epurare a apelor

uzate orasenesti in acele zone sensibile care sunt subiectul eutrofizarii, asa cum este

identificat in Anexa IIA (a), trebuie in plus sa indeplineasca cerintele prevazute in Tabelul 2

al acestei Anexe.

Cerinte mai stringente decat cele prevazute in Tabelul 1 si/sau Tabelul 2 vor fi aplicate acolo

unde este necesar sa se asigure ca apele receptoare sa satisfaca orice alte Directive relevante.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Identificarea datelor relevante necesare (aglomerari cu mai mult de 2.000 l.e., situatia

dotarii acestor aglomerari cu statii de epurare, conditiile statiilor de epurare existente si

performantele de epurare)

Responsabilitate: MMGA, MAI

Termen: 06/2002 - Realizat

􀂃 Colectarea si evaluarea datelor relevante

Responsabilitate: MMGA

Termen: 05/2003 - Realizat

􀂃 Elaborarea unui Program de actiune pentru reabilitarea, modernizarea si constructia

statiilor de epurare a apelor uzate in aglomerarile peste 2.000 l.e. si strategia financiara

pentru realizarea acesteia

Responsabilitate: MMGA, MAI, MFP

Termen: 06/2004 – Realizat

􀂃 Implementarea Programului de reabilitarea, modernizarea si constructia statiilor de

epurare a apelor uzate in aglomerarile cu peste 2000 l.e.

Responsabilitate: autoritatile locale

Termen: pana la 31 decembrie 2018

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 25

􀂃 Analiza periodica a stadiului implementarii si reactualizarea strategiei financiare pentru

statii de epurare din aglomerarile cu peste 2000 l.e.

Responsabilitate: MMGA, MAI, MFP

Termen: Anual, din 2005

4. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale

aglomerarilor cu mai mult de 10.000 l.e. si situate in zone sensibile sunt supuse unei

epurari stringente inainte de a fi descarcate, iar descarcarile satisfac standardele

relevante de emisie pentru azot si fosfor

a) Rezumatul obiectivelor

Statele Membre vor asigura ca toate aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e., privite ca zone

sensibile, sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti descarcate in apele

receptoare pana cel mai tarziu la 31 decembrie 1998 (Articolul 3). Aceste ape uzate

orasenesti, inainte de a fi descarcate in zonele sensibile, vor fi supuse unui tratament mai

stringent decit cel decris in Articolul 4. Apele uzate orasenesti descarcate vor satisface

cerintele din Anexa IB si tabelul 2 al acestei anexe pentru parametrii azot total si fosfor.

Descarcarile din statiile de epurare a apelor uzate din aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e.,

care sunt situate in bazinele unor zone sensibile si care contribuie la poluarea acestor zone,

vor trebui sa intruneasca cerintele mentionate mai sus.

Statele Membre vor asigura ca identificarea zonelor sensibile sa fie revizuita la intervale de

maximum patru ani. Statele Membre vor asigura ca zonele identificate ca sensibile la ultima

evaluare, sa intruneasca cerintele de mai sus timp de sapte ani.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Identificarea si colectarea datelor necesare (aglomerari cu mai mult de 10000 l.e., starea

statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti, performantele de epurare)

Responsabilitate: MMGA

Termen: 05/2003 - Realizat

􀂃 Revizuirea periodica si adaptarea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor pentru

descarcarile de ape uzate orasenesti epurate in zone sensibile

Responsabilitate: MMGA

Termen: incepand cu decembrie 2003

􀂃 Elaborarea unui Program de actiune pentru pentru reabilitarea, modernizarea si

constructia statiilor de epurare a apelor uzate din aglomerarile relevante, o strategie

financiara pentru implementarea programului

Responsabilitate: MMGA, MAI, MFP

Termen: 06/2004 - Realizat

􀂃 Implementarea Programului de reabilitarea, modernizarea si constructia statiilor de

epurare a apelor uzate din aglomerarile relevante

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 26

Responsabilitate: autoritatile locale

Termen: pana la 31 decembrie 2018

5). Asigurarea ca acele ape uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale

aglomerarilor cu mai putin de 2.000 l.e. sunt supuse, inainte de a fi descarcate, unei

epurari adecvate pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2005

a) Rezumatul obiectivului

Articolul 7 cere Statelor Membre sa asigure ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele

de colectare ale aglomerarilor cu mai putin de 2.000 l.e. sunt, inainte de a fi descarcate,

supuse unei epurari adecvate pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2005.

O epurare adecvata inseamna epurarea apelor uzate orasenesti prin orice proces si/sau sistem

de depozitare care, dupa descarcare, permite apelor receptoare sa intruneasca obiectivele

relevante de calitate si prevederile relevante ale Directivei si ale altor directive comunitare

conexe.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Identificarea si colectarea datelor necesare (aglomerari cu mai putin de 2000 l.e., situatia

colectarii si epurarii apelor uzate)

Responsabilitate: MMGA

Termen: 05/2003 – Realizat

􀂃 Elaborarea unui Program de actiune pentru epurarea apelor uzate in localitatile cu mai

putin de 2000 l.e.

Responsabilitate: MMGA, MAI

Termen: 06/2006

􀂃 Identificarea instrumentelor de sustinere a implementarii programului.

Responsabilitate: MMGA, MAI, MFP

Termen: 06/2006

􀂃 Implementarea Programului de actiune pentru epurarea apelor uzate in localitatile cu mai

putin de 2000 l.e.

Responsabilitate: autoritati locale

Termen: pana la 31.12.2018

􀂃 Analiza periodica a implementarii si amendarea programului.

Responsabilitate: MMGA, MAI

Termen: anual, incepand din 2005

6) Asigurarea ca, atunci cand apele aflate in jurisdictia unui Stat Membru sunt afectate

de descarcarile de ape uzate provenite de la un alt Stat Membru, Statul Membru afectat

notifica celuilalt stat si Comisiei asupra faptelor relevante.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 27

a) Rezumatul obiectivului

Articolul 9 cere ca Statele Membre sa se asigure ca, atunci cand apele aflate in jurisdictia

unui Stat Membru sunt afectate de descarcarile de ape uzate provenite de la un alt Stat

Membru, Statul Membru afectat sa notifice celuilalt stat si Comisiei faptele relevante.

Statul Membru afectat va organiza, daca este necesar chiar cu sprijinul Comisiei, actiunile de

identificare a descarcarilor cu probleme si masurile care trebuie luate la sursa pentru a proteja

apele care au fost afectate.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂉 Stabilirea unui cadru de cooperare pentru notificarea in caz de poluare cu efect

transfrontiera.

Pentru implementarea art. 9 al Directivei, care prevede ca este obligatoriu ca fiecare Stat

Membru sa notifice celalalt Stat Membru atunci cand acesta este afectat de descarcarea apelor

uzate orasenesti, Romania a stabilit conventii bilaterale cu tarile vecine (Ungaria, Ucraina,

Serbia si Muntenegru si Republica Moldova). Aceste conventii stabilesc proceduri pentru

observare, informare si cooperare, pentru monitorizarea fenomenului de poluare, pentru

prelevarea de probe si testare, evaluarea de risc si pentru luarea de masuri si desfasurarea de

actiuni pentru a limita efectele poluarii. Aceste proceduri sunt stabilite de comun acord si

implementate de mai mult de 10 ani.

Responsabilitate: MMGA, ANAR

Termen: realizat

Identificarea descarcarilor cu efecte adverse transfrontiera

Responsabilitate: MMGA, ANAR

Termen: realizat

􀂉 Stabilirea masurilor la sursa pentru protectia apelor care pot fi afectate.

Responsabilitate: MMGA, ANAR

Termen: permanent

7) Asigurarea ca statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sunt proiectate, construite,

exploatate si intretinute pentru a asigura o performanta suficienta in conditii climatice

locale normale si ca sistemele de colectare satisfac cerintele stabilite de Directiva

a) Rezumatul obiectivului

Articolul 10 cere Statelor Membre sa asigure ca statiile de epurare a apelor uzate orasenesti

sa fie proiectate, construite, exploatate si intretinute pentru a asigura o performanta suficienta

in conditiile climatice locale normale.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Analiza standardelor si reglementarilor tehnice existente in conformitate cu cerintele

Directivei.

Responsabilitate: MMGA, MTCT, MAI

Termen: 10/2004

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 28

􀂃 Elaborarea unui Program de reactualizare a standardelor si reglementarilor tehnice privind

constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate

orasenesti

Responsabilitate: MMGA, MTCT, MAI

Termen: 12/2004

􀂃 Reactualizarea standardelor si reglementarilor tehnice privind constructia si exploatarea

sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti

Responsabilitate: MTCT

Termen: continuu, incepand cu 2004

▪ Emiterea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor noi si reactualizarea lor pentru

constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate

orasenesti

Responsabilitate: MMGA

Termen: continuu

8. Asigurarea ca, descarcarile apelor uzate industriale in sistemele de colectare si in

statiile de epurare a apelor uzate orasenesti, descarcarile din statiile de epurare a apelor

uzate orasenesti si depozitarea namolurilor din statiile de epurare a apelor uzate

orasenesti sunt supuse reglementarii anterioare si/sau autorizarilor specifice de catre

autoritatea competenta

a) Rezumatul obiectivului

Articolele 11, 12 si, respectiv, 14 solicita Statelor Membre sa asigure, in mod gradual, ca

descarcarile apelor uzate industriale in sistemele de colectare si in statiile de epurare a apelor

uzate, descarcarile din statiile de epurare a apelor orasenesti uzate, descarcarile apelor uzate

industriale biodegradabile si depozitarea namolurilor provenite din statiile de epurare a apelor

orasenesti uzate, sa fie supuse reglementarii prealabile si/sau autorizatiilor specifice de catre

autoritatea competenta.

Reglementarile si autorizatiile vor fi revizuite si, daca este necesar adaptate, la intervale

regulate de timp.

Autoritatile competente sau unitatile desemnate vor monitoriza descarcarile din statiile de

epurare a apelor uzate orasenesti, cantitatile si compozitia namolurilor depozitate.

Informatiile colectate de autoritatile competente sau unitatile adecvate vor fi retinute de

Statele Membre si puse la dispozitia Comisiei in termen de 6 luni de la primirea solicitarii.

Statele Membre vor asigura ca la fiecare doi ani autoritatile sau unitatile relevante sa publice

situatia raportarilor privind depozitarea apelor orasenesti uzate si namolurilor din zonele lor si

sa o transmita Comisiei.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Analiza legislatiei existente in domeniul gospodaririi apelor si gestionarii deseurilor in

conformitate cu cerintele Directivei.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 29

Responsabilitate: MMGA

Termen: 05/2003 - realizat

􀂃 Reactualizarea reglementarilor existente in domeniul gospodaririi apelor si gestionarii

deseurilor

Responsabilitate: MMGA, MAI, ANRSPGC

Termen: 12/2004

􀂃 Emiterea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor relevante pentru constructia si

exploatarea statiilor de epurarea apelor uzate orasenesti.

Responsabilitate: MMGA

Termen: continuu

􀂃 Analiza periodica si adaptarea legislatiei relevante

Responsabilitate: MMGA

Termen: la fiecare 5 ani

􀂃 Reactualizarea periodica a autorizatiilor de gospodarire a apelor relevante pentru

constructia si exploatarea statiilor de epurarea apelor uzate orasenesti

Responsabilitate: MMGA

Termen: la fiecare 5 ani

9. Asigurarea ca apele uzate industriale biodegradabile din unitatile care apartin

sectoarelor industriale specificate, care nu intra in statiile de epurare a apelor uzate

orasenesti, inainte de descarcarea lor in apele receptoare, respecta conditiile stabilite in

reglementarile prealabile si/sau autorizatiile specifice date de autoritatea competenta.

a) Rezumatul obiectivului

Articolul 13 solicita Statelor Membre sa asigure ca, pana la 31 decembrie 2000, apele uzate

industriale biodegradabile provenite din unitatile economice care apartin sectorului industrial,

prezentate in Anexa III a Directivei, care nu intra in statiile de epurare a apelor orasenesti

uzate, inainte de a fi descarcate in apele receptoare sa respecte conditiile stabilite in

regulamentele anterioare si/sau autorizatiile specifice date de autoritatea competenta sau

unitatea desemnata.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Colectarea si analiza situatiei privind apele uzate industriale biodegradabile provenite din

unitatile apartinand sectoarelor industriale mentionate in Anexa III, care descarca in

resursele de apa.

Responsabilitate: MMGA

Termen: 05/2003 – realizat

􀂃 Emiterea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor relevante in conformitate cu

cerintele legislatiei in vigoare

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 30

Unitatile agroindustriale sunt autorizate din punctul de vedere al gospodarii apelor, conform

legislatiei in vigoare. Autorizatiile de gospodaria apelor impun limitele de descarcare,

luandu-se in considerare natura apelor uzate deversate. Pentru unitatile care nu se incadreaza

in prevederile Directivei 91/271/CEE sunt stabilite Planuri de etapizare care fac parte

integranta din autorizatia de gospodarirea apelor, acestea avand obligatia sa se conformeze

prin realizarea masurilor inscrise pana la data aderarii. In caz de neconformare a acestor

unitati pana la data aderarii, li sea retrage autorizatia de gospodarirea apelor, isi vor inceta

activitatea si vor fi inchise.

Responsabilitate: MMGA

Termen: pana la data aderarii

􀂃 Analiza periodica si adaptarea legislatiei relevante

Responsabilitate: MMGA

Termen: la fiecare 5 ani

10. Asigurarea monitorizarii apelor uzate epurate evacuate, a apelor receptoare

relevante si a procedeelor de depozitare a namolurilor provenite din statiile de epurare

a apelor orasenesti uzate

a) Rezumatul obiectivului

In concordanta cu Articolul 15 al Directivei, autoritatile competente vor monitoriza:

􀂃 respectarea limitelor emisiilor cerute ale descarcarii apelor uzate din statiile de epurare a

apelor uzate orasenesti pentru a verifica conformarea la cerintele Anexei IB, in

concordanta cu procedeele de control stabilite in Anexa ID

􀂃 cantitatile si compozitia namolului din statiile de epurare a apelor uzate depozitate

􀂃 efectul descarcarilor de apa uzata asupra calitatii apelor receptoare.

b) Identificarea pasilor de implementare

􀂃 Analiza situatiei existente a monitoringului in conformitate cu cerintele Directivei

Responsabilitate: MMGA

Termen: 03/2003 – realizat

􀂃 Reactualizarea sistemului national de supraveghere a calitatii apei

Responsabilitate: MMGA

Termen: 05/2005

􀂃 Elaborarea unei Metodologii pentru colectarea, evaluarea datelor monitorizate

Responsabilitate: MMGA

Termen: 10/2004

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 31

􀂃 Evaluarea datelor monitorizate

Responsabilitate: MMGA

Termen: continuu

􀂃 Monitorizarea periodica in conformitate cu cerintele Directivei

Responsabilitate: MMGA

Termen: continuu

􀂃 Adaptarea Metodologiei pentru colectarea, evaluarea datelor monitorizate

Responsabilitate: MMGA

Termen: incepand cu 2005

11. Cerinte orizontale

11.1 Determinarea competentelor

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) este principalul responsabil pentru

implementarea Directivei Consiliului 91/271/CEE, in mod special pentru stabilirea

standardelor si obiectivelor de calitate a apelor; reglementarea evacuarii apelor uzate

provenite de la aglomerari umane sau de la industria agro-alimentara asimilata, conform

normativelor NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002; stabilirea monitoringului apelor de

suprafata, a receptorilor naturali in care se evacueaza apele uzate orasenesti sau industriale;

controlul conformarii la prevederile legislatiei in vigoare si raportarea catre Comisia

Europeana.

MAI are resposabilitatea elaborarii unui Program de actiune pentru reabilitarea, modernizarea

si constructia sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti in

aglomerarile cu peste 2.000 l.e.

MTCT este responsabil pentru promovarea standardelor si reglementarilor tehnice privind

constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate

orasenesti.

In ceea ce priveste Administratia Publica Locala, aceasta are responsabilitatea pentru

realizarea sistemelor de canalizare si epurarea apelor uzate orasenesti (implementarea

programului de reabilitare, modernizare si constructie a statiilor de epurare in aglomerarile

umane relevante si implementarea programului de actiune in aglomerarile umane cu mai

putin de 2000 l.e.)

11.2 si 11.3 Raportarea si conformarea

In conformitate cu Articolul 17, Statele Membre vor stabili un program de implementare a

Directivei si vor furniza Comisiei Europene informatiile despre acest program si actualizarea

lui. La pregatirea acestui plan de implementare vor fi furnizate datele de baza.

Primul raport asupra stadiului implementarii Directivei in Romania in conformitate cu

cerintele articolului 17 va fi transmis Comisiei Europene.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 32

Responsabilitate: MMGA

Termen: pentru raportare – incepand cu data aderarii

pentru conformare- pana la sfarsitul anului 2018

11.4 Reprezentarea Romaniei in Comitet

In conformitate cu Articolul 18, Comisia Europeana va fi asistata de catre un Comitet compus

din reprezentantii Statelor Membre.Romania isi va nominaliza reprezentantul propriu in

Comitet dupa data aderarii.

3.2. Perioada de tranzitie

Tinand cont in primul rand de toate aspectele privind protectia mediului, fara insa a neglija si

problemele de ordin tehnic si financiar pe care aceasta decizie le implica, Romania va aplica

prevederile art.5(8) ale Directivei, declarand intregul sau teritoriu drept zona sensibila.

Romania va aplica si prevederile art.5(4).

Aceasta decizie importanta impune luarea in considerare a unei perioade de tranzitie mai

lunga cu doi ani fata de cea solicitata anterior, respectiv o perioada de tranzitie de 14 ani, de

la data aderarii.

In vederea implementarii si conformarii cu prevederile Directivei nr. 91/271/CEE privind

apele uzate orasenesti, Romania solicita pentru colectarea apelor uzate orasenesti (art 3):

• pana la data de 31 decembrie 2013, conformarea cu Directiva se va realiza in

263 de aglomerari cu mai mult de 10000 l.e., reprezentand 61,9 % din

incarcatura biodegradabila totala ;

• pana la data de 31 decembrie 2018, conformarea cu Directiva se va realiza in

2346 aglomerari cu mai putin de 10000 l.e., reprezentand 38,1 % din

incarcatura biodegradabila totala ;

In vederea implementarii si conformarii cu prevederile Directivei nr. 91/271/CEE privind

apele uzate orasenesti, Romania solicita pentru epurarea si evacuarea apelor uzate

orasenesti (art.4, pct. (1), lit.a),b), si pct(4)) si art.5(8):

• pana la data de 31 decembrie 2015, conformarea cu Directiva se va realiza in

263 de aglomerari cu mai mult de 10000 l.e., reprezentand 61,9 % din

incarcatura biodegradabila totala ;

• pana la data de 31 decembrie 2018, conformarea cu Directiva se va realiza in

2346 aglomerari cu mai putin de 10000 l.e., reprezentand 38,1 % din

incarcatura biodegradabila totala.

Romania nu solicita perioada de tranzitie in vederea aplicarii prevederilor art.7 al Directivei,

privind necesitatea realizarii unei epurari « corespunzatoare » (in conformitate cu prevederile

art.2 (9) al Directivei), a apelor uzate colectate din aglomerarile cu mai putin de 2000 l.e. si

cele din aglomerarile cu mai putin de 10.000 l.e din zonele costiere, inainte de descarcarea in

emisar.

Acest aspect se datoreaza faptului ca Romania are 405 aglomerari cu mai putin de 2000 l.e.

si 7 aglomerari cu mai putin de 10000 l.e. in zona costiera (reprezentand numai circa 0.02

% din incarcarea biodegradabila totala ).

Acest ultim tip de aglomerari nu are o populatie numeroasa, apele uzate provenite din acestea

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 33

putand fi epurate concomitent cu aglomerarile mai mici de 10000 l.e., care nu sunt situate in

zonele costiere.

In acelasi timp, multe din aglomerarile cu mai putin de 2000 l.e. sunt situate in zone de deal

sau munte, unde conditiile climatice si geomorfologice impun solutii specifice si individuale :

instalarea de mini-statii de epurare, epurare naturala in lagune, alte modalitati

neconventionale.

Proiectele si sustinerea financiara realizata prin programele SAPARD si SAMTID contribuie,

de asemenea, la solutionarea epurarii apelor uzate provenite din aceste aglomerari, cat si din

cele cu mai putin de 10000 l.e, situate in zonele costiere.

Motivatia solicitarii acestor perioade de tranzitie este urmatoarea:

􀂉 Situatia existenta a infrastructurii din domeniul colectarii si epurarii apelor uzate

orasenesti, in special in mediul rural, necesita un mare volum de lucrari edilitare,

􀂉 Costurile foarte mari impuse de implementarea prevederilor acestei directive, luand in

considerare angajamentul Romaniei de a se conforma cu Directiva privind epurarea

apelor uzate orasenesti pentru toate aglomerarile mai mari de 2000 l.e., pana la 31

decembrie 2018.

􀂉 Capacitatea Romaniei de a asigura finantarea acestor lucrari este limitata, ceea ce va

face imposibila realizarea acestor lucrari intr-un termen scurt.

􀂉 Comunitatile mici nu au in prezent o capacitate de proiectare, finantare si executare a

unor proiecte mari de investitii.

􀂉 Realizarea in timp scurt a lucrarilor de colectare si epurare a apelor uzate orasenesti

va conduce la o crestere foarte mare a tarifelor de colectare si epurare a apelor uzate,

ceea ce va face ca cea mai mare parte a populatiei sa nu isi poata permite astfel de

servicii.

􀂉 Costurile pentru colectarea si epurarea apelor uzate urbane vor fi suportate de catre

detinatorii infrastructurii de gospodarirea apelor (municipii, asociatii ale

municipalitatilor, etc) si, in special, de consumatori (familiile din Romania), care ar

trebui sa suporte, in acelasi timp, si costurile pentru implementarea altor directive

referitoare la protectia mediului (calitatea apei potabile, gestiunea deseurilor). Aceste

costuri includ contributia populatiei la investitiile de lucrari publice, lucrari

individuale pentru conectarea la reteaua de canalizare, iar pe de alta parte costurile de

functionare si de mentinere in functiune pentru colectarea si epurarea apelor uzate.

Intr-un studiu realizat in cadrul proiectului PHARE –RO 00/IB/EN-01 in anul

2001 s-au evaluat costurile lucrarilor publice si private impuse de implementarea

directivelor din domeniul apei (calitatea apei potabile si epurarea apei uzate) in

comparatie cu veniturile disponibile ale populatiei si va determina in Romania o

perioada de conformare cuprinsa intre 12 si 30 de ani.

Acest interval se considera luand ca repere scenariul cel mai optimist si cel mai

pesimist legat de cresterea economica.

Implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate orasenesti Implementarea

Directivei, avand in vedere dezvoltarea durabila, va impune costuri de operare a

instalatiilor existente, alaturi de cele legate de modernizare si extindere si, de

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 34

asemenea, plata pentru serviciile de apa. Din experienta tarilor apartinand UE,

conditia ca serviciul de apa sa poata avea un caracter durabil este sa nu

depaseasca 5% din bugetul unei familii.

Implementarea Directivei intr-o perioada scurta de timp ar conduce la o crestere

brusca a pretului serviciului de apa, care ar putea genera un refuz al populatiei la

plata serviciilor de apa.

Se mentioneaza ca pentru o familie neconectata la reteaua utilitatilor de apa (apa

potabila si canalizare) costurile pentru dotare si racordare pot varia intre 500 si

1500 Euro, in conditiile in care venitul mediu pe familie in Romania, in 2004 este

in jur de 180 Euro

Conform prevederilor Directivei, realizarea unei epurari avansate, cu treapta

tertiara, pentru aglomerarile cu mai mult de 10000 l.e. va fi necesara, astfel ca pe

timp scurt suportabilitatea acestor costuri de catre operatorul de serviciu, cat mai

ales de catre consumator, ar fi deosebit de dificila.

Romania considera ca nu va avea loc nici o alta deteriorare, deoarece finalizarea

imbunatatirilor in cadrul calendarului ar fi disproportionat de scumpa, iar conditiile naturale

nu permit imbunatatirea in timp util a starii corpurilor de apa.

Implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate orasenesti reprezinta una din

principalele masuri care vor fi incluse in planurile de management pe bazine hidrografice,

elaborate in Romania in conformitate cu art. 13 din Directiva Cadru privind Apa (DCA). In

conformitate cu art. 4(4) lit. b din Directiva Cadru privind Apa, Romania va analiza

posibilitatea extinderii termenului de atingere a “starii bune a apelor” si, daca este necesar, va

prezenta motivele specifice ale extinderii in Planurile de Mangement Bazinal. Potrivit art. 4

(4) litera (c), “extinderea trebuie sa fie limitata la maximum doua actualizari succesive ale

planului de management bazinal, cu exceptia cazului in care conditiile naturale nu permit

atingerea obiectivelor in intervalul avut in vedere ».

Planul de management bazinal cuprinde un rezumat al masurilor cerute potrivit art. 11 din

Directiva Cadru, care sunt avute in vedere ca fiind necesare pentru a aduce in mod progresiv

corpurile de apa la starea ceruta prin extinderea termenului de conformare, motivele pentru

orice intarziere semnificativa in punerea in aplicare a acestor masuri, precum si calendarul

preconizat pentru implementarea lor. De asemenea, conform art. 4 (4) litera d, “revizuirea

acestor masuri de implementare si un rezumat al oricaror altor masuri suplimentare trebuie

incluse in actualizarile planului de management bazinal ».

4. COSTURI

4.1 Costuri administrative

Implementarea directivei necesita resurse financiare pentru rezolvarea aspectelor

administrative, in special pentru activitatile de autorizare in domeniul gospodaririi apelor la

nivel national si al directiilor bazinale si pentru un sistem corespunzator de analiza si

monitorizare.

Legea Apelor nr. 107/1996 (modificata si completata prin Legea nr. 310/2004) acorda

Administratiei Nationale “ Apele Romane” responsabilitatea pentru aceste activitati, sub

coordonarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Se estimeaza ca vor fi necesari 50.000 Euro/an pentru activitatile de autorizare si pentru

cheltuielile de personal. Cresterea numarului de personal al ANAR cu 87 de persoane, pana

in 2007, ar insemna inca 198.000 Euro pentru salarii, in fiecare an, pana in 2007.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 35

Pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare, in vederea colectarii de date si a transferarii

acestora catre Minister, vor fi necesari 30.000 Euro pana in 2007 pentru instrumente de

monitorizare.

Va fi necesara instruirea personalului, ceea ce presupune 100.000 Euro anual.

4.2 Costuri privind conformarea tehnica

Problema majora o constituie constructia retelelor de canalizare si a statiilor si instalatiilor de

epurare a apelor uzate, pentru realizarea conformarii din punct de vedere tehnic cu

prevederile Directivei 91/271/CEE. In consecinta, constrangerile importante sunt legate direct

de finantarea disponibila pentru marile investitii care vor fi necesare.

In vederea estimarii costurilor de implementare a directivei, pentru aglomerarile cu mai mult

de 2000 l.e., a fost elaborat un model de cost per aglomerare. Modelul presupune utilizarea de

baze de date privind situatia existenta, comparatii intre situatia existenta sau de baza si aceea

ceruta de Directiva, in concordanta cu premisele selectate.

Pe baza modelului propus se calculeaza costurile pentru indeplinirea cerintelor Directivei.

Aceste costuri presupun luarea urmatoarelor masuri:

􀂃 construirea unor noi statii de epurare a apelor uzate urbane;

􀂃 modernizarea statiilor existente de epurare a apelor uzate urbane;

􀂃 modernizarea statiilor existente de epurare a apelor uzate din industria agroalimentara;

􀂃 reabilitarea sistemelor de canalizare existente;

􀂃 constructia si/sau extinderea sistemelor de canalizare urbana.

Costurile unitare pentru construirea statiilor de epurare a apelor uzate si

reabilitarea/construirea sistemelor de canalizare orasenesti au fost evaluate in conformitate cu

numarul de echivalenti locuitori.

Corespondenta dintre locuitorii echivalenti si costurile de investitii folosite a fost testata pe

proiecte reale.

In functie de marimea unui oras si tipul de tehnologie, costurile unitare pentru investitii in

statiile de epurare a apelor uzate urbane variaza de la 250 Euro (pentru aglomerarile cu mai

mult de 10000 echivalenti locuitori si epurare tertiara) la 120 Euro (pentru aglomerarile intre

10000 si 5000 echivalenti locuitori si epurare secundara) si 180 Euro(pentru aglomerarile mai

mici de 5000 l.e.).

Costurile de investitii depind, de asemenea, de tipul de modernizare necesar. Acolo unde

exista, de asemenea si necesitatea cresterii capacitatii statiei, se fac anumite prezumtii

suplimentare specifice.

Costurile unitare pentru sistemele de canalizare au fost estimate in functie de marimea

aglomerarii si tipul retelelor de colectare (sistem gravitational sau combinat cu statii de

pompare). Dupa o serie de investigatii s-a decis ca pentru toate categoriile de sisteme de

canalizare, costul unitar sa fie acelasi 160 Euro/locuitor echivalent ( pentru aglomerarile cu

mai mult de 5000 echivalenti locuitori) si 75 Euro/l.e.(pentru aglomerarile cu mai putin de

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 36

5000 l.e.).

Costurile estimate pentru implementarea Directivei 91/271/EEC sunt de circa 9,5 miliarde

Euro pentru investitii, din care 5,7 miliarde Euro pentru statiile de epurare si 3,8 miliarde

Euro pentru sistemele de canalizare. Cheltuielile de exploatare sunt estimate la aproximativ

3,4 miliarde Euro pentru o perioada de tranzitie de 12 ani.

4.3 Surse de finantare

Romania a definitivat la inceputul anului 2004 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila

in domeniul serviciilor publice.

Prin aceasta strategie s-au stabilit masuri avand drept scop stabilirea cererii reale de finantare

pentru lucrarile din domeniile serviciilor de apa, cat si a unui cadru credibil si stabil de

planificare a investitiilor pe baza unor principii recunoscute la nivel international (de

exemplu, subsidiaritatea, eficienta si “poluatorul plateste”).

Resursele financiare avute in vedere sunt : utilizarea de fonduri multilaterale sau

nerambursabile, credite pentru finantarea serviciilor publice si investitii in infrastructura cu

garantii guvernamentale sau locale, stimularea participarii capitalului privat si a

parteneriatelor public-private.

Romania beneficiaza de importante instrumente financiare ale Uniunii Europene (ISPA,

SAPARD, SAMTID, PHARE) care ii vor permite asigurarea sustinerii financiare necesare

pentru realizarea lucrarilor de investitii in infrastructura in domeniul canalizarii si epurarii

apelor uzate.

Astfel:

- prin ISPA au fost deja finantate 23 proiecte de investitii (in valoare totala de peste

850 milioane Euro) in infrastructura de apa a marilor aglomerari (mai mari de

150000 l.e.) ; valoare unui proiect este mai mare de 5 milioane Euro ; propunerile

de proiecte pentru alte aglomerari vor permite finantarea acestora pana in 2010 cu

o valoare de circa 600 milioane Euro.

- programul SAPARD are ca specific finantarea lucrarilor de investitii in mediul

rural, pentru aglomerarile mici; din datele disponibile, rezulta ca pana in anul

2006 se vor realiza proiecte finantate prin acest instrument financiar in valoare de

277 milioane Euro (valoarea totala pentru un proiect nu depaseste 1 milion Euro);

- programul SAMTID va sprijini dezvoltarea infrastructurii de apa pentru 230 de

orase mici si mijlocii (cu o populatie de 6,2 milioane locuitori), prin fonduri in

valoare de 380 milioane Euro (din care 50% sunt nerambursabile) pe o perioada

de 10 ani, pana in 2014.

De la data aderarii, in calitate de Stat membru, Romania va beneficia de fonduri de coeziune

pentru infrastructura de mediu. Pe baza evaluarilor financiare, pentru sectorul de mediu, in

perioada 2007-2009 vor fi alocati circa 994 milioane Euro, din care mai mult de jumatate vor

fi utilizati pentru investitiile in domeniul apei.

La aceste fonduri se vor adauga permanent cele provenite de la bugetul statului, administratia

locala sau intreprinzatorii privati, astfel incat in perioada de tranzitie solicitata, pentru

atingerea conformarii sa existe suficiente posibilitati de finantare pentru lucrarilor de

investitii.

Luand in considerare importante resurse financiare de la bugetul de stat, este necesara o

prioritizare a lucrarilor serviciilor de apa. In acest sens, sunt importante investitiile pentru

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 37

aglomerari mari, avand in vedere impactul acestora asupra resurselor de apa, precum si

suportabilitatea populatiei.

Trebuie mentionat sprijinul institutiilor de finantare internationale: BIRD (Banca

Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare), BEI (Banca Europeana de Investitii),

BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare).

Principalele surse de finantare sunt : cca 40% din fonduri Europene, 30% din bugetul de stat

si bugete locale, 20% credite si parteneriate public-privat, 3% Fondul de mediu, 7%

populatie.

Fondurile alocate in perioada de tranzitie mentionata, luand in considerare sursele de

finantare, sunt prezentate in tabelul nr.9.

Tabelul nr.9

Nr An Surse financiare (Euro)

Buget de stat

si local Fonduri UE Alte surse TOTAL

1 2004 15,000,000 100,000,000 25,000,000 140,000,000

2 2005 53,000,000 100,000,000 25,000,000 178,000,000

3 2006 40,000,000 100,000,000 70,000,000 210,000,000

4 2007 80,000,000 100,000,000 75,000,000 255,000,000

5 2008 180,000,000 150,000,000 75,000,000 405,000,000

6 2009 200,000,000 250,000,000 100,000,000 550,000,000

7 2010 276,000,000 395,000,000 230,000,000 901,000,000

8 2011 256,000,000 395,000,000 250,000,000 901,000,000

9 2012 306,000,000 344,000,000 250,000,000 900,000,000

10 2013 306,000,000 344,000,000 250,000,000 900,000,000

11 2014 275,000,000 344,000,000 300,000,000 920,000,000

12 2015 256,000,000 344,000,000 300,000,000 900,000,000

13 2016 225,000,000 295,000,000 300,000,000 820,000,000

14 2017 206,000,000 295,000,000 300,000,000 800,000,000

15 2018 176,000,000 244,000,000 300,000,000 720,000,000

Total 2,850,000,000 3,800,000,000 2,850,000,000 9,500,000,000

Astfel, in perioada 2004 – 2007, bugetul de stat si bugetele locale vor aloca de la 15 milioane

Euro in 2004 la 80 milioane in 2007, iar in perioada 2008 – 2013 sprijinul de la bugetul de

stat si cel local va creste de la 180 milioane la 306 milioane Euro. In perioada 2014 - 2018,

sprijinul de la bugetul de stat si cel local este estimat de la 275 milioane la 176 milioane

Euro.

Este asteptat un sprijin international semnificativ, in special de la Uniunea Europeana, in

2010 – 2015, si anume de 395 – 344 milioane Euro pentru a sustine majoritatea proiectelor

din aglomerarile cu mai mult de 10000 echivalenti locuitori.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 38

La aceste surse se adauga creditele, diferite parteneriate publice – private.

4.4 Sumar si concluzii

In prezent, costurile estimate pentru implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate

urbane sunt de aproximativ 9,5 miliarde Euro pentru investitii, din care 5,7 miliarde Euro

pentru statiile de epurare si 3,8 miliarde Euro pentru sistemele de canalizare.

Pentru reusita implementarii Directivei privind epurarea apelor uzate orasenesti sunt necesare

importante eforturi financiare. Este necesar un calendar financiar anual, progresiv si o

contributie intre 550 milioane/an si 800 milioane/an, timp de 12 ani.

Luand in considerare situatia financiara actuala a Romaniei si costurile generate de

implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, calendarul financiar anual

propus arata dupa cum urmeaza:

• efectele directe asupra mediului sunt mult mai semnificative pe termen scurt, daca

actiunile au in vedere aglomerari mari, unde sunt concentrate importante cantitati de

ape uzate;

• la nivelul aglomerarilor mari pot fi mobilizate cu mai mare usurinta resursele

financiare decat la nivelul aglomerarilor mai mici;

• pentru categoriile de aglomerari mai mici sunt necesare investitii mai mari in ceea ce

priveste epurarea apelor uzate, din cauza necesitatii de a gasi solutii particulare;

• din punct de vedere tehnic, este mult mai usor si mai rapid sa extinzi sau sa reabilitezi

sistemele de canalizare sau epurare, decat sa se realizeze o lucrare noua.

Avand in vedere efectele negative ale apelor uzate asupra mediului, provenite de la diferite

categorii de aglomerari, se poate aprecia ca este necesara o abordare integrala si unitara a

acestora, in conditiile unei utilizari prudente si rationale a resurselor de apa. Acest lucru

presupune un efort financiar important si constant din partea Romaniei, la care se adauga

ajutorul financiar extern, mai ales din partea Uniunii Europene.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 39

ANEXA

Perioadele de tranzitie

obtinute pentru

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti

Colectarea apelor uzate (Articolul 3)

Aglomerari Nr. l.e. Implementare

Zone sensibile:

Aglomerari mai

mari de10 000 l.e.

263 16 575 167

(61,9 %*)

31 Decembrie

2013

Aglomerari intre

2 000-10 000 l.e.

2346 10 192 231

(38,1%*)

31 Decembrie

2018

* Procent acoperit de Directiva (aglomerari mai mari de 2000 l.e.)

Sistemele de colectare trebuie sa fie asigurate:

- pentru 60,8% din populatia echivalenta totala de 26 767 398 pana la sfarsitul lui

2010;

- pentru 69,1% pana la sfarsitul lui 2013;

- pentru 80,2% pana la sfarsitul lui 2015 si

- pentru 100,0% pana la sfarsitul lui 2018.

Epurarea apelor uzate (Articolele 4 si 5)

Aglomerari Nr l.e. Implementare

Zone sensibile:

Aglomerari mai

mari de 10 000 l.e.

263 16 575 167

(61,9 %*)

31 Decembrie

2015

Aglomerari intre

2 000-10 000 l.e.

2346 10 192 231

(38,1%*)

31 Decembrie

2018

* Procent acoperit de Directiva (aglomerari mai mari de 2000 l.e.)

Epurarea apelor uzate va trebui asigurata:

- pentru 50,5% din populatia echivalenta totala de 26 767 398 pana la sfarsitul lui

2010;

- pentru 60,6% pana la sfarsitul lui 2013;

- pentru 76,7% pana la sfarsitul lui 2015 si

- pentru 100,0% pana la sfarsitul lui 2018.

Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01