Versiune Romana      Versiune Engleza     
Acasă
Starea Apelor
Dispecerat
Proiecte
Protectie Reabilitare Costiera etI
Reducerea eroziunii costiere -faza II (2014-2020)
Proiectul WATMAN
Fazarea Proiectului WATMAN
Aparare Inundatii Babadag
Anunturi
Comunicate de presa
Beneficiari inchiriere sectoare de plaja
Contact
Sediul Central al Apelor Romane
  
Se începe căutarea
 

Lucrări Hidrotehnice

Societati certificate ptr elaborarea documentatiilor de GA
Aria protejata Lacul Techirghiol
Consultarea publicului


Document WordDescarca fisier

LEGISLATIA IN DOMENIUL HIDROTEHNIC

 

 

LEGISLATIA IN DOMENIUL SIGURANŢEI BARAJELOR, REGULAMENTE DE EXPLOATARE SI ALTE ACTE DIN DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR

 

             SIGURANTA BARAJELOR

I.          INTRODUCERE

    • Problema riscului avarierii constructiilor hidrotehnice, in general, si a Barajelor, in special, capata alte dimensiuni in comparatie cu celelalte tipuri de constructii civile si industriale.

 

    • Gestiunea riscului la baraje este o problema extrem de dificila si se afla atat in responsabilitatea detinatorilor de baraje, cu orice titlu, dar si a autoritatilor, populatiei si agentilor economici din zonele obiectivelor posibil a fi afectate.

 

    • In acest sens, se face o succinta trecere in revista  a prevederilor legale si ale Nomelor Tehnice pentru Lucrarile Hidrotehnice privind siguranta in exploatare a barajelor.

 

    • Pagubele produse de distrugerea acestor lucrari, din diverse cauze, de natura tehnica sau actiuni umane provocate (sabotaje, in timp de razboi, etc.), pot atinge nivelul celor produse de marile dezastre naturale.

 

  • Legea apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea nr. 310/30.06.2004, prevede obligativitatea detinatorilor cu orice titlu de baraje si alte constructii hidrotehnice, sa le intretina, sa le repare si sa le exploateze in conditii de siguranta.

 

  • In Ordonanţa de Urgenţǎ nr. 244/2000 privind siguranţa  barajelor, care a fost aprobatǎ, cu modificǎri şi completari prin Legea nr. 466/2001, precum si in actele normative de punere in aplicare a acestei legii – NTLH- , sunt cuprinse prevederile legale necesare privind controlul riscului si reducerea consecintelor acestuia la baraje si la alte constructii hidrotehnice.

 

II - RISCUL ÎN EXPLOATARE AL BARAJELOR

Cea mai mare parte a avariilor s-au produs la baraje de înălţime  relativ  redusă (H<30m), în timp ce la barajele mai înalte (H<100m) nu s-au înregistrat avarii .

 

Cauzele acestei situaţii sunt multiple. Barajele din umpluturi se realizează din materiale locale cu dispersii naturale mai mari, caracteristicile lor sunt mai greu cunoscute, fundaţiile sunt de regulă mai slabe, sunt mai vulnerabile la deversare şi antrenare hidrodinamică.

Perioada cea mai periculoasă pentru baraje este cea a primilor ani după punerea în funcţiune.           

            Statisticile prezentate pun în evidenţă realitatea şi gravitatea riscului, precum şi posibilitatea stăpânirii şi diminuării sale prin metode şi mijloace inginereşti, bazate pe analiza ştiinţifică aflate in plina evolutie.

            Abordarea prin metode probabiliste a problemelor de siguranţă şi risc constituie un domeniu de primă importanţă în acest demers.

 

 

  • Particularităţi ale construcţiilor hidrotehnice          
     

    Prin comparaţie cu alte tipuri şi categorii de construcţii, cele hidrotehnice au, de regulă, unele caracteristici particulare, dintre care se menţionează:       
     - Au caracter public în sensul că beneficiarii folosinţelor sunt reprezentaţi de comunităţi largi, indiferent de tipul folosinţei (alimentări cu apă, energie, irigaţii, canalizări, transport naval, regularizări de râuri, etc.).
  • - Pagubele în caz de avarie totală sunt de regulă foarte mari, fie dacă provin din neasigurarea unor utilităţi (în special alimentări cu apă), dar mai cu seamă dacă este vorba de pagube în aval de mari baraje.

 

- Construcţiile hidrotehnice şi in special barajele mari au o durată de viaţă foarte mare, putand ajunge la câteva secole. Este vorba nu atât la durata de viaţă normată (stabilită în prezent, in România la 60 de ani pentru calculul cotelor de amortisment) si nici cea economica cat de cea fizica.

 

-         Construcţiile hidrotehnice îmbracă o foarte mare varietate de funcţii, tipuri şi condiţii naturale, datorita calitatii materialelor si mai ales conditiilor diferite de fundare si a configuratiilor diferite ale terenului. Aceasta situatie face ca fiecare baraj sa fie un unicat.

 

- Unicitate şi dimensiunile celor mai multe construcţii hidrotehnice fac ca spre deosebire de alte produse inginereşti  acestea să se gătească fiecare în situaţia de prototip, pentru care ameliorările eventual posibile pot proveni din urmărirea comportării în exploatare.              

 

  • Consecinţele particularităţilor pentru studiul siguranţei    
     

Având în vedere modului de abordare necesar al problemelor de siguranţă şi risc se menţionează urmatoarele :

-         Problema echilibrului convenabil între cheltuielile de realizare - exploatare şi valoarea pagubelor potentiale (avarii, nefuncţionare)  impune implicarea reprezentaţiilor populatiei la nivel politic.

 

-          Diversitatea şi complexitatea tipurilor de construcţii şi de condiţii naturale exclud posibilitatea practică de reglementare şi normare tehnică detaliată a metodelor de dimensionare, verificare şi analiză.

 

-          Nevoia de evaluare şi cunoaştere a riscului asociat conduce la necesitatea abordării probabiliste a analizelor de siguranţă chiar si la micile baraje

 

            In condiţiile expuse, conform unor opinii larg răspândite şi acreditate de Comisia Internaţională a Marilor Baraje, aplicabila practic tuturor barajelor : „...competenţa profesională a personalului este condiţia cea mai importantă pentru a obţine o funcţionare sigură a barajelor”, iar instrumentul cel mai sigur în reuşita acestui deziderat este „... judecata bazată pe experienţă”.

 

III - ELEMENTE DE LEGISLATIE PRIVIND SIGURANŢA BARAJELOR

 

            Ordonanta de Urgenta nr. 244/2000 privind siguranta  barajelor care aprobata, prin Legea nr. 466/2001, a creat cadrul legislativ necesar pentru realizarea şi exploatarea barajelor în condiţii de siguranţă, în toate etapele de existenţă a acestora: proiectare, execuţie, exploatare în perioada de execuţie, exploatare curentă şi postutilizare sau abandonare.

 

            Legea privind siguranţa barajelor stabileste înţelesului unor termeni din domeniul de reglementare:

 

            a) Baraj - orice lucrare hidrotehnică având o structură existentă sau propusă, care este capabilă să asigure acumularea permanentă sau nepermanentă, de apă, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic; Notiunea de baraj cuprinde:

            1) totalitatea elementelor constructive realizate, inclusiv construcţii şi instalaţiile - anexă aferente acestuia, precum şi cele naturale, terenul de fundaţie şi versanţii care asigură acumularea, reprezentând cuveta lacului de acumulare;
            2) barajele şi digurile care realizează retenţii permanente sau nepermanente de apă;

 

3) lucrări hidrotehnice speciale (centrale hidrotehnice şi ecluze din frontul barat, derivaţii cu nivel liber realizate în rambleu, rezervoare supraterane cu volume peste 5000 m3 şi conducte forţate);     


            4) barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale.

           

b) categorie de importanţă a barajelor - clasificare bazată pe cuantificarea riscului unui baraj. În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului care pentru barajele cu risc acceptabil are o valoare adimensională, mai mică sau egală cu 1, barajele se încadrează în una dintre următoarele categorii de importanţă:    
                        A. - baraj de importanţă excepţională;        
                        B. - baraj de importanţă deosebită;  
                        C. - baraj de importanţă normală;   
                        D. - baraj de importanţă redusă.      
            În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul nu mai poate fi exploatat.

           

c) baraj cu risc sporit - baraj care este declarat de MMGA, cu avizul CONSIB, ca fiind cu potenţial crescut privind consecinţele produse populaţiei, proprietăţii şi mediului.

 

d) expert certificat / avizat - expert tehnic sau specialist verificator de proiecte, atestat de MTCT pentru Construcţii Hidrotehnice în domeniile A7 şi B5 şi certificat/avizat de MMGA pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor.

 

e) CONSIB - Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice, organism consultativ ce funcţionează, conform legii, pe langa Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.
           

f) deţinător de baraj - persoană juridică cu orice titlu care are în păstrare, proprietate şi/sau administrare un baraj.  

Încadrarea în categorii de importanţă a barajelor (conform NTL - 021) este o obligaţie legală a deţinătorilor şi ea serveşte pentru:   
           
· stabilirea tipului de urmărire a comportării (curentă / specială);

 ierarhizarea barajelor în cadrul programelor de evaluare a stării de siguranţă; 

· stabilirea listei de baraje cu risc sporit;   

· stabilirea atribuţiilor de verificare şi control al barajelor care revin autorităţilor publice centrale;  
           
· stabilirea obligaţiilor care revin deţinătorilor.

 

Capitolul II al legii tratează „Regimul  de folosire al barajelor” şi stabileşte:

 

q      pentru baraje noi sau pentru intervenţii constructive care modifică parametrii de bază, acordul de funcţionare în siguranţă se obţine pentru barajele avand categoriile de importanta C sau D de la unităţile teritoriale ale Administratiei Nationale « Apele Romane »); acordul de funcţionare este obligatoriu pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie;

q      pentru baraje în exploatare (definitivă sau provizorie) este necesară o autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă emisă de Ministerul Mediului si Gospodariririi Apelor (abilitare care pentru baraje din categoria de importanţă C sau D este  transferată la Administratia Nationala « Apele Romane ».) pe baza recomandărilor din documentaţia avizată de expertul certificat; autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi protecţie a mediului

q     Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă se emite pe durată determinată, stabilită prin autorizaţie, de maximum 10 ani şi se reînoieşte la expirare sau în cazul producerii unor incidente ori accidente în exploatare;Deţinătorii de baraje sunt obligaţi să urmărească comportarea în timp a lucrărilor pe baza unor proiecte specializate;

q      Activitatea de urmărire a comportării în timp a barajelor se organizează pe trei niveluri  (se refera preponderent la barajele cu urmarire speciala - incadrate in categoriile A si B) :          

I. - inspecţii vizuale, măsurători la dispozitive de măsură şi interpretarea primară a măsurătorilor ;

            II. - sinteza periodică a observaţilor şi măsurătorilor şi a inspecţiilor anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei barajului;

            III. - cuprinde analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză periodice de către una din Comisiile UCC (formata din experti şi specialişti) având componenţa avizată de CONSIB şi aprobată de MMGA.

            In cazul barajelor mari pentru care se desfasoara urmarirea speciala, functioneaza un sistem de supraveghere institutionalizat. Cele trei nivele organizaţionale ale activităţii de urmărire a comportării barajelor in cadrul A.N.A.R.

 

 

Capitolul III al legii tratează „Controlul în domeniul siguranţei barajelor” şi stabileşte:
 
- controlul în domeniul siguranţei barajelor se face de către MMGA;
- controlul în domeniul calităţii în construcţii se face de către MTCT;
- controlul curent al activităţii de urmărire este asigurat de împuterniciţii MMGA;
- împuterniciţii cu drept de control, după declinarea identităţii şi calităţii, au dreptul:
      = de acces la baraje, indiferent de deţinător şi de destinaţia acestora, pentru a face constatări privind respectarea ordonanţei de urgenţă şi ale reglementărilor care decurg din acestea;
      = de a controla existenţa şi funcţionarea dispozitivelor de             măsură şi control;

      = de a  aplica contravenţii conform competenţelor acordate;        
      Încălcarea dispoziţiilor acestei legi atrage răspunderile disciplinare, civile, contravenţionale sau penale prevăzute în capitolul IV:” Sancţiuni”.

 

SETUL DE ACTE NORMATIVE PENTRU APLICAREA LEGII NR. 466/2001

 

1. Metodologia privind stabilirea categoriei de importanta a barajelor NTLH – 021 Metodologia se bazeaza pe cuantificarea componentlor riscului si a riscului final asociat barajelor si depozitelor de deseuri industriale , conform anexelor 1 si 2 la metodologie, acestea se incadreaza intr-una din urmatoarele categorii de importanta:  

                        A. - baraj de importanţă excepţională;        
                        B. - baraj de importanţă deosebită;  
                        C. - baraj de importanţă normală;   
                        D. - baraj de importanţă redusă.      

            Criteriul de stabilire a categoriei de importanţă a barajelor îl constituie riscul, determinat cu relaţia Risc = Indicele de cedare x Consecinţa. În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului sau depozitului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul sau depozitul nu poate fi exploatat.

 

2. “Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare – NTLH – 022”, aprobată prin Ordinul comun al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 116 din 11.02.2002 şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 289 din 06.03.2002 (anexa nr. 1).  
 
            Evaluarea siguranţei în exploatare a unui baraj, a cuvetei lacului de acumulare şi a construcţiilor şi instalaţiilor – anexă aferente acestuia, constituie o verificare a stării tehnice, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărind modul de îndeplinire a exigentelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginerească din domeniu.

            Evaluarea siguranţei o realizează, în conditiile prevazute de metodologie, experţii tehnici certificaţi/avizaţi de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor pentru acest tip de lucrări hidrotehnice.

            Documentaţiile de evaluare a siguranţei în exploatare a barajelor A si B sunt transmise la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor iar cele pt C si D la unităţile teritoriale ale A.N. “Apele Romane”, abilitate de minister, pentru avizare.       

3. “Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale – NTLH – 023”, aprobată prin Ordinul comun al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 116 din 11.02.2002 şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 289 din 06.03.2002 (anexa nr. 2). Evaluarea siguranţei în exploatare a acestor lucrări hidrotehnice se efectuează similar cu NTLH – 022, având prevederi specifice domeniului în care se încadrează.

NOTĂ: Avizarea documentaţiilor de evaluare a siguranţei barajelor, elaborate conform prevederilor NTLH-022 şi NTLH-023, se efectueazǎ în baza  Instrucţiunilor specifice NTLH-040, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 105 din 22 aprilie 2003, prin care se aprobǎ şi modelele de autorizaţie şi acord de funcţionare în siguranţǎ pentru baraje.

 

4. “Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă A si B – NTLH – 014”, aprobat prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.114 din 11.02.2002 (anexa     nr. 1).

 

5. “ Procedura de avizare a specialistilor pentru evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor incadrate in categoriile de importanta C si D – NTLH – 015”, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.114 din 11.02.2002 (anexanr.2).

 

 Corpul de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă C si D, este constituit din specialişti verificatori de proiecte şi experţi tehnici atestaţi de MTCT în domeniul construcţiilor hidrotehnice (A7 - rezistenţă şi stabilitate şi B5 - siguranţă în exploatare).

În baza analizei dosarului depus la MMGA, a recomnadarii de la Comitetul National Roman al Marilor Baraje – CROMB şi a activităţii specialistului respectiv, de la caz la caz, acesta poate primi avizul de la minister. Acest corp de experti nu are o limită de membri. In prezent exista peste 70 de experti C si D.

 

6. “Regulamentul privind certificarea personalului de conducere şi coordonare a activităţii de urmărire a comportării în timp a barajelor – NTLH – 031”, aprobat prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.117 din 11.02.2000.          

Sunt prevăzute condiţiile în care personalul care conduce şi coordonează activităţi de urmărire a comportării în timp a barajelor, poate obţine certificatul de la MMGA. La nivelul lunii noiembrie 2005, erau certificati 149 de specialisti, din care 97 la Administratia Nationala « Apele Romane » si 21 la S.C. HIDROELECTRICA S.A.   
 

7. “Procedura de emitere a acordului şi autorizaţiei de funcţionare în conditii de siguranţă a barajelor – NTLH – 032”, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 118 din 11.02.2002.          
Cuprinde documentaţiile tehnice şi documentele necesare, condiţiile de obţinere a acordului şi autorizaţiei de funcţionare în siguranţă a barajelor, competenţele de emitere a acestor acte, precum şi modalitatea de stabilire a termenelor şi programelor anuale referitoare la obţinerea autorizaţiilor. 
Acordul este obligatoriu pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, iar autorizaţia  de functionare in siguranta este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului. Până la emiterea autorizaţiei de funcţionare în  siguranţă, emiterea autorizaţiei de mediu pentru baraje se face condiţionat.

 

8. “Procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor – NTLH – 033”, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 119 din 11.02.2002.
Procedura stabileşte obligaţiile deţinătorului şi/sau administratorului barajului în cazul trecerii în conservare, postutilizării sau abandonării unor baraje.

 

9. “Procedura şi competenţele de efectuare a controlului privind siguranţa în exploatare a barajelor – NTLH –034”, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.120 din 11.02.2002.  Sunt prevăzute obiectivele controlului, fişa pentru inspecţia în teren a barajului, unităţile şi personalul cu competenţe de control, raportarea rezultatelor controlului şi aplicarea măsurilor stabilite.  

10. “Conţinutului fişei de evidenţă a barajelor – NTLH – 035”, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.121 din 11.02.2002. Este stabilit conţinutul fişelor de evidenţă pentru baraje, care sunt diferenţiate în două categorii: “Fişa de evidenţă a barajelor şi digurilor care realizează retenţii permenente sau nepermanente de apă” şi “Fişa de evidenţă a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale”.

 

11. “Procedura de declarare publică a caracteristicilor generale, a categoriei de importanţă şi a gradului de risc asociat barajelor – NTLH – 036”, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 147 din 21.02.2002.  Deţinătorii sau administratorii de baraje transmit datele la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, împreună cu fişa de evidenţă a barajului. Se precizează procedura de declarare publică a listei cu caracteristicile generale, a categoriei de importanţă şi a gradului de risc asociat barajelor, precum şi a listei barajelor cu risc sporit.         

 

12. “Instructiuni de organizare si functionare a comisiilor de avizare a documentatiilor de evaluare a starii de siguranta in exploatare a barajelor – NTLH – 040”, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 105 din 22 aprilie 2003.  

 

“Procedura de atestare a personalului de exploatare calificat al micilor acumulari cu folosinta piscicola, de agrement sau de interes local, din categoriile C si D – NTLH –025”, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2005, aprobata cu modificari si compeltari prin Legea nr. 13/2006.

           

Atestarea personalului de exploatare al micilor acumulari se va face de catre  Comisiile de atestare care vor functiona pe langa Administratia Nationala “Apele Romane”, la nivelul Directiilor de ape organizate pe bazine hidrografice Solicitantul trebuie sa depuna o cerere la Directia de ape a ANAR,  de pe raza teritoriala din care face parte acumularea , prin care solicita atestarea;

 

Se intocmeste un dosar care va cuprinde:

            -cererea tip de solicitare a testarii;
            -curriculum vitae al solicitantului
            -copie dupa diploma de studii;
            -copie dupa certificatul de absolvire a cursurilor in domeniul      
hidrotehnic;
            -copie dupa cartea de munca sau adeverinta de vechime;
            -cazier judiciar;
            -chitanta de achitare a tarifului pentru obtinerea atestatului .

 

 

In vederea atestarii, solicitantul - persoana fizica, denumit in continuare solicitant, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa aiba studii medii liceale, absolvite cu diploma;

b) sa fie absolvent al unui curs de pregatire de scurta durata in domeniul hidrotehnic, organizat la nivelul directiei de ape;

c) sa aiba o activitate in domeniul gospodaririi apelor de cel putin 3 ani.

 

Avand in vedere prevederile Ord. 138 si ale procedurii de atestare NTLH – 025 si responsabilitatile care decurg din acestea, A.N. Apele Romane a emis decizia cu nr. 650/14.09.2006 care a reglementat continutul si modul de organizare a acestor cursuri de pregatire de scurta durata in domeniul hidrotehnic.

 

Dupa absolvirea cursurilor, solicitantii vor fi atestati in cadrul

Comisiilor de atestare ce se organizeaza la nivelul fiecarei Directii de ape.

 

            - Comisiile se intrunesc de regula trimestrial sau cand exista minim 5 solicitari.
            - Atestatul se emite pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe perioade de inca 5 ani.
            - Atestatul isi pierde valabilitatea daca: expira termenul pentru care a fost eliberat; in cazul suspendarii; in cazul anularii.
            - Atestatul este suspendat daca: posesorul a primit sanctiuni administrative la producerea unor infractiuni; pe perioada in care titularul are o functie care, in conformitate cu prevederile legale, intra in conflict de interese sau in incompatibilitate cu exercitarea activitatii de personal de exploatare; in cazul nerespectarii prevederilor din regulamentul de exploatarea acumularii sau a cerintelor instructiunilor de urmarire a comportarii in timp a barajului; pe perioada suspendarii autorizatiei de gospodarire a apelor si a autorizatiei de functionare in siguranta.
           
- Atestatul se anuleaza in urmatoarele cazuri: in caz de inactivitate a titularului o perioada mai mare de 4 ani; daca persoana este condamnata prin sentinta definitiva pentru fapte comise in exercitarea profesiei; in cazul producerii unor incidente sau accidente la baraje, in functie de gravitatea acestora si de implicarea persoanei atestate.

 

- Suspendarea sau anularea atestatului se face de comisia de atestare, la notificarea fundamentata a angajatorului, a Directiei pentru siguranta barajelor, a Inspectiei de Stat a Apleor din cadrul MMGA si a imputernicitilor acestora.

 

- Personalul de exploatare calificat al micilor acumulari, atestat conform acestei proceduri, raspunde, in conditiile legii pentru activitatea desfasurata, inclusiv pentru consecintele acesteia.

 

- Personalul de exploatare calificat, atestat conform pezentei proceduri nu se poate angaja simultan la mai mult de 3 mici acumulari, inclusiv la cele aflate in cascada.

 

ACTE NORMATIVE PRIVIND REGULAMENTUL DE EXPLOATARE

 

Prin art.63  din Legea nr. 107/25 septembrie 1996 modificata si completata de Legea 310/2004 si Legea 112/2006, se specifica :

“Detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca regulamente de exploatare si sa respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor”

Coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de detinator, se asigura de Administratia Nationala “Apele Romane” in conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale.

 

 

 

 

 

  1. REGULAMENTE DE EXPLOATARE

 

Prin ORDINUL 76 din 23 ian. 2006 publicat in M.O. 192 din 01 martie 2006 s-a aprobat:

- “Metodologia de elaborare si competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare (anexa1);

- Normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinala( anexa 2);

-         Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de  acumulare si prizelor de alimentare cu apa (anexa 3);

 

CAP. I. Regulamentele de exploatare se bazeaza pe:

- informatiile si conditiile de exploatare elaborate de proiectanti;

- informatiile din cartile tehnice ale constructiilor si din pasapoartele echipamentelor si instalatiilor,

- concluziile si recomandarile studiilor privind urmarirea             comportarii in timp;

- studiile de expertiza asupra starii tehnice si functionale a ansamblului amenajarii;

- informatiile studiilor hidrologice si studiilor de gospodarire a apelor;

- alte informatii continute in ordinele si dispozitiile tehnice.

 

CAP. II Continutul – cadru pentru regulamentele de exploatare

 

          Regulamentele de exploatare cuprind regulile de baza necesare functionarii  obiectivelor hidrotehnice dupa perioada de punere in functiune.

          Regulamentul de exploatare pentru obiectivul hidrotehnic face parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor pentru obiectivul respectiv.

          Respectarea prevederilor regulamentelor de exploatare este obligatorie pentru detinatorii, cu orice titlu, de obiective hidrotehnice sau de amenajari compuse din mai multe obiective hidrotehnice cu functiuni complementare.

 

CAP. III Competentele de elaborare si aprobare a regulamentelor de exploatare

 

Regulamentele de exploatare pentru obiectiv hidrotehnic se elaboreaza de catre detinatorul, cu orice titlu, al obiectivului hidrotehnic sau al amenajarii, persoana fizica sau juridica, ori de unitati specializate si autorizate in studii, proiectare si consultanta pentru constructii hidrotehnice.

 

a) autoritatea tehnico-operativa din domeniul apelor, respectiv Administratia Nationala "Apele Romane", pentru toate obiectivele hidrotehnice din administrarea proprie, precum si pentru obiectivele hidrotehnice din administrarea altor detinatori;

 

b) directiile bazinale ale apelor pentru obiectivele hidrotehnice din administrarea altor detinatori;

 

Inainte de aprobare, regulamentele de exploatare pentru obiective hidrotehnice, precum si cele de exploatare a amenajarilor care cuprind mai multe obiective hidrotehnice se avizeaza la nivelul de competenta imediat inferior.

 

CAP. IV Valabilitatea regulamentelor de exploatare

 

Regulamentul de exploatare pentru un obiectiv hidrotehnic, definit conform art. 1 alin. (2) din prezentul ordin, se analizeaza de catre detinator, in situatii normale la 5 ani de la aprobare, pentru verificarea corespondentei cu realitatea.

 

Regulamentul de exploatare pentru obiectivul hidrotehnic respectiv isi mentine valabilitatea numai daca la data analizei nu s-au produs modificari in ceea ce priveste rolul si parametrii functionali ai obiectivului hidrotehnic si isi prelungeste valabilitatea prin act scris oficial.

 

Regulamentele de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare si prizelor pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraje, si stabilirea competentelor de elaborare si aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare se vor reelabora, adapta sau completa, dupa caz, la expirarea perioadelor de valabilitate conferite de acest ordin.

 

REGULAMENTUL – CADRU ( Anexa 3)

pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare si prizelor de alimentare cu apa

 

Cuprinde:

A. Instructiuni de utilizare a continutului-cadru

B. Continutul -cadru

 

B. Continutul cadru

I. Date generale

II. Caracteristici tehnice si constructive

III. Supravegherea comportarii in timp

IV.Sistemul informational pentru exploatare

V. Regimul hidrologic

VI. Regimuri de functionare si reguli de exploatare

VII. Personalul operativ de exploatare

 

 

V. APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR

 

Acest domeniu este reglementat de ordinul comun al MAI (Ordinul nr. 638/12.05.2005) si al MMGA (Ordinul nr. 420/11.05.2006) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale

 

-         Regulamentul inlocuieste Regulamentul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 638/1999.

 

-         Gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale este o activitate de interes national avand in vedere frecventa de producere si dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

 

Fac obiectul prezentului regulament urmatoarele tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta:

 

a) inundatii, prin revarsarile naturale ale cursurilor de apa, datorate cresterii debitelor sau blocajelor produse de gheturi, plutitori, aluviuni si avalanse de zapada si prin scurgeri de pe versanti;

 

b)  inundatii provocate de accidente sau avarii la constructiile  hidrotehnice;

 

c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torentiale, ninsori abundente, furtuni si viscole, depuneri de gheata, chiciura, polei, ingheturi timpurii sau tarzii, grindina si seceta (hidrologica);

 

d) poluarile accidentale ale resurselor de apa de suprafata si subterane si poluari marine in zona costiera, numite in continuare "poluari accidentale".

 

Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:

 

a)      populatia, precum si bunurile sale mobile si imobile;

 

b) obiectivele sociale;

 

c) capacitatile productive (societati comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajari piscicole, porturi si altele);

 

d) barajele si alte lucrari hidrotehnice care reprezinta surse de risc in aval, in cazul producerii de accidente;

 

e) caile de comunicatii rutiere, feroviare si navale, retelele de alimentare cu energie electrica, gaze, sursele si sistemele de alimentare cu apa si canalizare, statiile de tratare si de epurare, retelele de telecomunicatii si altele;

 

f) mediul natural (ecosisteme acvatice, paduri, terenuri agricole, intravilanul localitatilor si altele).

 

  • In sensul prezentului regulament, prin gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale se intelege identificarea si monitorizarea, instiintarea factorilor interesati, avertizarea populatiei, evaluarea, limitarea, inlaturarea sau contracararea factorilor de risc.

 

  •  Managementul situatiilor de urgenta se realizeaza prin:

- masuri preventive

- masuri operative urgente de interventie

-          masuri de reabilitare

  •  Masurile de limitare, inlaturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc prezentate mai sus constituie o obligatie pentru organele administratiei publice centrale si locale cu atributii in acest domeniu si pentru toate persoanele juridice si fizice, cu exceptia persoanelor cu handicap, a batranilor, copiilor si a altor categorii defavorizate.

 

  • Detinatorii, cu orice titlu, de baraje si de alte constructii hidrotehnice a caror avariere sau distrugere poate pune in pericol:

-         populatia si bunurile sale materiale,

-         obiectivele sociale si capacitatile productive

-         sau poate aduce prejudicii mediului ambiant,

sunt obligati sa le intretina, sa le repare si sa le exploateze corespunzator, sa doteze aceste lucrari cu AMC –urile necesare  pentru activitatea de UCC a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populatiei in caz de pericol si sa organizeze activitatea de supraveghere, interventie si reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizatiile de gospodarire a apelor, a planurilor de aparare impotriva inundatiilor si a celorlalte situatii de risc si a celorlalte documente de reglementare in vigoare.

  •  Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor, administratiile porturilor maritime si fluviale si ale canalelor navigabile si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale. Lista potentialilor poluatori se stabileste de catre organele abilitate.

In continuare se prezinta titlurile capitolelor care fac parte din acest regulament:

-          Capitolul I – Dispozitii generale;

- Capitolul II - Organizarea Sistemului national pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale;

-          Capitolul III - Atributiile prefectilor si primarilor pentru aducerea la indeplinire a sarcinilor ce le revin, potrivit legii, in gestionarea situatiilor  de urgenta generate de riscurile specifice;

-          Capitolul IV - Atributiile generale ale persoanelor juridice si ale persoanelor fizice implicate in activitatea de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale;

- Capitolul V - Atributiile autoritatilor administratiei publice centrale care asigura functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale

 

- Capitolul VI - Atributiile Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, ale Administratiei Nationale "Apele Romane", Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor si ale Administratiei Nationale de Meteorologie;

-         Capitolul VII – Dispozitii finale.

Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01