Versiune Romana      Versiune Engleza     
ANAR
Starea apelor
Dispecerat
Proiecte
Anunturi
Contact
Informatii utile
  
Se începe căutarea
 

DIRECTIVA CONSILIULUI din 18 iulie 1978

Interreg RO-HU
Planuri de management a bazinului hidrografic
Galerie Imagini
 

 

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 18 iulie 1978

privind calitatea apelor dulci care trebuie să fie protejate sau ameliorate pentru a se întreţine viaţa piscicolă

(78/659/CEE)

 

 

CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,

 

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 100 şi 235,

 

având în vedere propunerea Comisiei,

 

având în vedere avizul Parlamentului European,

 

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social,

 

întrucât protejarea şi ameliorarea mediului necesită măsuri concrete pentru protejarea apelor împotriva poluării, inclusiv apele care pot întreţine viaţa peştilor de apă dulce;

 

întrucât este necesar ca din punct de vedere ecologic şi economic să se protejeze populaţiile piscicole împotriva consecinţelor dăunătoare care rezultă din evacuarea de substanţe poluante în apă, ca de exemplu reducerea numărului de peşti aparţinând anumitor specii şi chiar, în anumite cazuri, dispariţia unui număr de astfel de specii;

 

întrucât programele de acţiune ale Comunităţilor Europene privind mediul din 1973 şi din 1977 prevăd ca obiectivele de calitate să fie stabilite în cooperare, prin stabilirea diverselor norme pe care trebuie să le îndeplinească un mediu, între altele, prin definirea parametrilor pentru apă care să poată întreţine viaţa peştilor de apă dulce;

 

întrucât neconcordanţele dintre prevederile deja existente sau în pregătire în statele membre privind calitatea apelor capabile să întreţină viaţa peştilor de apă dulce poate crea condiţii inegale de concurenţă, afectând astfel în mod direct funcţionarea pieţei comune; întrucât legislaţia din acest domeniu trebuie armonizată, după cum se prevede la art. 235 din Tratat;

 

întrucât armonizarea legislativă trebuie însoţită de o activitate comunitară având drept scop realizarea, prin adoptarea unor prevederi cuprinzătoare, a unuia dintre obiectivele Comunităţii din domeniul protejării mediului şi al îmbunătăţirii calităţii vieţii; întrucât trebuie adoptate anumite prevederi speciale în acest sens; întrucât, deoarece competenţele executive cerute de atingerea acestui scop nu au fost prevăzute în Tratat, trebuie invocat art. 235;

 

întrucât, pentru a se atinge obiectivele prezentei directive, statele membre trebuie să desemneze apele care intră sub incidenţa acesteia şi trebuie să stabilească valorile limită corespunzând anumitor parametri; întrucât trebuie să se ia măsuri pentru a se asigura că apele astfel desemnate se conformează acestor valori în termen de cinci ani de la desemnare;

 

întrucât trebuie stipulat ca apele capabile să întreţină viaţa peştilor de apă dulce să fie conforme, în anumite condiţii, cu valoarea parametrilor relevanţi, chiar dacă un anumit procent din probele prelevate nu respectă limitele specificate în anexă;

 

întrucât, pentru a se asigura că se controlează calitatea apelor capabile să întreţină peştii de apă dulce, trebuie să se recolteze un număr minim de probe şi să se efectueze măsurarea parametrilor stabiliţi în anexă; întrucât o astfel de recoltare de probe poate fi redusă sau suspendată în funcţie de calitatea apei;

 

întrucât statele membre nu pot să controleze anumite circumstanţe naturale şi trebuie, prin urmare, să se prevadă posibilitatea derogării de la prezenta directivă în anumite cazuri;

 

întrucât progresul tehnic şi ştiinţific poate impune adaptarea rapidă a anumitor norme prevăzute în anexa la prezenta directivă; întrucât, pentru a se facilita introducerea măsurilor cerute în acest scop, trebuie stabilită o procedură prin care să se instituie o cooperare strânsă între statele membre şi Comisie în cadrul unui Comitet pentru adaptarea la progresul tehnic şi ştiinţific,

 

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

 

Articolul 1

 

1. Prezenta directivă priveşte calitatea apelor dulci şi se aplică acelor ape desemnate de către statele membre ca necesitând protecţie sau ameliorări pentru a întreţine viaţa piscicolă.

 

2. Prezenta directivă nu se aplică apelor din iazurile naturale sau artificiale folosite pentru creşterea intensivă a peştelui.

 

3. Scopul prezentei directive este de a proteja şi ameliora calitatea acelor ape dulci stătătoare sau curgătoare care întreţin sau care, dacă poluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreţine viaţa peştilor care aparţin:

 

– speciilor autohtone cu mare diversitate naturală sau

 

– speciilor a căror prezenţă este considerată oportună în scopul gospodăririi apei de către autorităţile competente ale statelor membre.

 

4. În sensul prezentei directive:

 

– ape salmonicole reprezintă apele care întreţin sau pot deveni capabile de a întreţine viaţa peştilor aparţinând unor specii cum sunt somonul (Salmo salar), păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) şi peştele alb (Coregonus),

 

– ape ciprinicole reprezintă apele care întreţin sau pot deveni capabile de a întreţine viaţa unor peşti aparţinând ciprinicolelor (Cyprinidae) sau altor specii cum sunt ştiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviantilis) şi ţiparul (Anguilla anguilla).

 

Articolul 2

 

1. Parametrii fizici şi chimici aplicabili apelor desemnate de statele membre sunt prezentaţi în anexa I.

 

2. În vederea aplicării acestor parametri, apele sunt împărţite în ape salmonicole şi ape ciprinicole.

 

Articolul 3

 

1. Statele membre stabilesc valori pentru parametrii din anexa I, în cazul apelor desemnate, în măsura în care există valori în coloana G sau în coloana I. Ele trebuie să fie conforme cu observaţiile din fiecare din aceste două coloane.

 

2. Statele membre nu pot stabili valori mai puţin stricte decât cele prezentate în coloana I din Anexa I şi se angajează să respecte valorile din coloana G, luând în considerare principiul stabilit la art. 8.

 

Articolul 4

 

1. Statele membre desemnează, iniţial în termen de doi ani de la notificarea prezentei directive, apele salmonicole şi apele ciprinicole.

 

2. Statele membre pot face ulterior desemnări suplimentare.

 

3. Statele membre pot revizui desemnarea anumitor ape ca urmare a apariţiei unor factori neprevăzuţi la data desemnării, luând în considerare principiul stabilit la art. 8.

 

Articolul 5

 

Statele membre adoptă programe pentru a reduce poluarea şi a asigura că apele desemnate se conformează în termen de cinci ani de la desemnarea lor conform art. 4, atât cu valorile stabilite de statele membre conform art. 3, cât şi cu observaţiile din coloanele G şi I ale anexei I.

 

Articolul 6

 

1. Pentru punerea în aplicare a art. 5, apele desemnate se consideră conforme cu prevederile prezentei directive dacă probele din aceste ape, recoltate la frecvenţa minimă specificată în anexa I, în acelaşi loc de recoltare şi pe o perioadă de 12 luni, arată că apa respectă atât valorile stabilite de către statele membre în conformitate cu art. 3, cât şi observaţiile din coloanele G şi I ale anexa I, pentru:

 

– 95% dintre probele pentru parametrii: pH, CBO5, amoniac neionizat, amoniu total, nitriţi, clor rezidual total, zinc total şi cupru dizolvat. Dacă frecvenţa de recoltare este de sub o probă pe lună, atât valorile menţionate anterior cât şi observaţiile se respectă pentru toate probele,

 

– procentele din anexa I, pentru parametrii: temperatură şi oxigen dizolvat,

 

– concentraţia medie stabilită pentru parametrul substanţe solide în suspensie.

 

2. Nerespectarea valorilor stabilite de statele membre în conformitate cu art. 3 sau observaţiile din coloanele G şi I ale anexei I nu se ia în considerare la calcularea procentelor prevăzute la alin. (1) dacă sunt consecinţa inundaţiilor sau a altor dezastre naturale.

 

Articolul 7

 

1. Autorităţile competente ale statelor membre efectuează operaţii de recoltare cu o frecvenţă minimă indicată în anexa I.

 

2. Dacă autorităţile competente constată că în cazul calităţii apelor desemnate valorile sunt mult mai ridicate decât ar rezulta din aplicarea valorilor stabilite în conformitate cu art. 3 şi cu observaţiile din coloanele G sau I ale anexei I, frecvenţa recoltărilor poate fi redusă. Dacă nu există poluare sau nu există nici un risc de deteriorare a calităţii apelor, autorităţile competente interesate pot decide că nu este necesară recoltarea de probe.

 

3. Dacă recoltarea de probe arată că nu se respectă o valoare stabilită de un stat membru în conformitate cu art. 3 sau cu o observaţie din coloanele G sau I ale anexei I, statul membru stabileşte dacă acest lucru este rezultatul hazardului, al unui fenomen natural sau al poluării şi ia măsurile corespunzătoare.

 

4. Autoritatea competentă din fiecare stat membru stabileşte punctul exact de recoltare, distanţa dintre acest punct şi cel mai apropiat punct de evacuare a poluanţilor şi adâncimea la care se recoltează probele, în funcţie de condiţiile specifice de mediu.

 

5. Anumite metode analitice de referinţă pentru parametrii respectivi sunt prezentate în anexa I. Laboratoarele care utilizează alte metode se asigură că rezultatele obţinute sunt echivalente sau comparabile cu cele specificate în anexa I.

 

Articolul 8

 

Punerea în aplicare a măsurilor luate în temeiul prezentei directive nu trebuie în nici un caz să ducă, fie direct sau indirect, la creşterea poluării apelor dulci.

 

Articolul 9

 

Statele membre pot lua oricând măsuri mai stricte decât cele stabilite în prezenta directivă pentru apele desemnate. Ele pot adopta de asemenea prevederi referitoare la alţi parametri decât cei prevăzuţi în prezenta directivă.

 

Articolul 10

 

Dacă apele dulci trec de sau formează frontierele naturale dintre statele membre şi dacă unul din state are în vedere desemnarea acestor ape, statele respective se consultă pentru a determina întinderile de apă cărora li se aplică prezenta directivă, precum şi consecinţele care decurg din obiectivele de calitate comune; aceste consecinţe se determină, după consultări oficiale, de fiecare stat implicat. Comisia poate participa la deliberări.

 

Articolul 11

 

Statele membre pot deroga de la dispoziţiile prezentei directive:

 

(a) în cazul anumitor parametri marcaţi cu (0) în anexa I, din cauza condiţiilor meteorologice sau geografice excepţionale;

 

(b) când apele desemnate trec printr-un proces de îmbogăţire naturală cu unele substanţe, astfel încât nu se mai respectă valorile specificate în anexa I.

 

Îmbogăţirea naturală reprezintă procesul prin care o anumită întindere de apă primeşte, fără intervenţia umană, anumite substanţe din sol care sunt conţinute de acesta.

 

Articolul 12

 

Modificările necesare pentru a adapta la progresul tehnic şi ştiinţific:

 

– valorile G pentru parametri şi

 

– metodele de analiză

 

din anexa I se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la art. 14.

 

Articolul 13

 

1. Pentru atingerea obiectivului prevăzut la art. 12, se instituie un Comitet de adaptare la progresul tehnic şi ştiinţific (numit în continuare „comitet”), format din reprezentanţi ai statelor membre şi prezidat de un reprezentat al Comisiei.

 

2. Comitetul adoptă propriul regulament de funcţionare.

 

Articolul 14

 

1. Dacă trebuie urmată procedura prevăzută în prezentul articol, comitetul este sesizat de preşedinte, fie la iniţiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

 

2. Reprezentantul Comisiei înaintează un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul îşi dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care preşedintele îl poate stabili în funcţie de urgenţa subiectului în cauză. Comitetul hotărăşte cu o majoritate de 41 de voturi, voturile statelor membre respectând ponderea stabilită la art. 148 alin. (2) din Tratat. Preşedintele nu participă la vot.

 

3. (a) Comisia adoptă măsurile preconizate dacă acestea corespund cu avizul Comitetului.

 

(b) Dacă măsurile luate în discuţie nu corespund avizului comitetului, sau în absenţa avizului, Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.

 

(c) Dacă, în termen de trei luni de la data înaintării la Consiliu, acesta nu se pronunţă, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

 

Articolul 15

 

În vederea aplicării prezentei directive, statele membre furnizează Comisiei detalii privind:

 

– apele desemnate în conformitate cu art. 4 alin. (1) şi (2), într-o formă sintetizată,

 

– revizuirea desemnării anumitor ape în conformitate cu art. 4 alin. (3),

 

– prevederile stabilite pentru a se fixa noi parametri în conformitate cu art. 9,

 

– aplicarea derogărilor de la valorile din coloana I a anexei I.

 

În general, statele membre furnizează Comisiei, la cererea justificată a acesteia, orice informaţii necesare aplicării prezentei directive.

 

Articolul 16

 

1. Statele membre supun spre examinare Comisiei, în termen de cinci ani de la desemnarea iniţială în conformitate cu art. 4 alin. (1) şi apoi la intervale regulate, un raport detaliat asupra apelor desemnate şi a caracteristicilor de bază ale acestora.

 

2. Cu acordul prealabil al statului membru respectiv, Comisia publică informaţiile obţinute.

 

Articolul 17

 

1. Statele membre pun în aplicare legile, reglementările şi prevederile administrative necesare, în conformitate cu prezenta directivă, la doi ani de la notificarea acesteia. Ele informează imediat Comisia în această privinţă.

 

2. Statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei textul principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

 

Articolul 18

 

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

 

 

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1978.

 

Pentru Consiliu,

Preşedintele,

M. LAHNSTEIN


ANEXA I

 

LISTA PARAMETRILOR

 

Parametru

Ape salmonicole

Ape ciprinicole

Metode de analiză sau control

Frecvenţa minimă de recoltare şi măsurare

Observaţii

G

I

G

I

1. Temperatura (°C)

1. Temperatura măsurată în aval de un punct de evacuare termică (la marginea zonei de amestec) nu trebuie să depăşească temperatura apei neafectate cu mai mult de:

 

Termometria

Săptămânal, atât în aval şi cât şi în amonte de punctul de evacuare

A se evita variaţiile foarte bruşte ale temperaturii

 

 

1,5°C

 

3°C

 

 

 

 

 

Derogările limitate ca arie geografică pot fi stabilite de statele membre în anumite condiţii dacă autoritatea competentă poate dovedi că nu au consecinţe dăunătoare asupra dezvoltării echilibrate a populaţiei piscicole.

 

2. Evacuările termice nu trebui să ducă la o creştere a temperaturii în aval de punctul de evacuare termică (la marginea zonei de amestec) de mai mult de:

 

 

 

 

 

 

21,5         (0)

10            (0)

 

28            (0)

10            (0)

 

 

 

 

 

Limita de 10°C se aplică doar perioadei de reproducere a speciilor care au nevoie de apă rece pentru reproducere şi doar acelor ape care conţin astfel de specii.

 

Limitele de temperatură pot fi totuşi depăşite pe un termen de 2% din perioadă.

 

 

 

 

2. Oxigen dizolvat (mg/l O2)

50 % ³ 9

100% ³ 7

50% ³ 9

Când concentraţia de oxigen scade sub 6 mg/l, statele membre pun în aplicare prevederile art. 7 alin. (3) Autoritatea competentă trebuie să se asigure că această situaţie nu are consecinţe asupra dezvoltării echilibrate a populaţiei piscicole.

50% ³ 8

100% ³ 5

50% ³ 7

Când concentraţia de oxigen scade sub 4 mg/l, statele membre pun în aplicare prevederile art. 7 alin. (3) Autoritatea competentă trebuie să se asigure că această situaţie nu are consecinţe asupra dezvoltării echilibrate a populaţiei piscicole.

Metoda Winkler sau electrozi speciali (metoda electrochimică)

Lunar, cel puţin o probă reprezentativă pentru condiţiile de cantităţi scăzute de oxigen la data recoltării

 

Totuşi, când se suspectează variaţii zilnice importante, se recoltează minimum două probe pe zi.

 

3. pH

 

6 - 9 (0)1

 

6 - 9 (0)1

Calibrarea electrometrică cu ajutorul a două soluţii cu valori de pH cunoscute, de preferinţă la limitele şi în apropierea pH-ului măsurat

Lunar

 

4. Substanţe solide în suspensie (mg/l)

£ 25                (0)

 

£ 25                (0)

 

Filtrare printr-o membrană filtrantă de 0,45 mm sau uscarea prin centrifugare (timp de cel puţin cinci minute, la o acceleraţie de 2800 - 3200g) la 105°C şi cântărire.

 

Valorile indicate reprezintă concentraţii medii şi nu se aplică substanţelor solide în suspensie cu proprietăţi chimice nocive

 

Inundaţiile pot duce la concentraţii deosebit de mari

5. CBO5 (mg/l O2)

£ 3

 

£ 6

 

Determinarea O2 prin metoda Winkler înainte şi după cinci zile de incubaţie în întuneric complet la 20 ± 1°C (a nu se inhiba nitrificarea)

 

 

6. Fosfor total (mg/l P)

 

 

 

 

Spectrofotometria prin absorbţie moleculară

 

În cazul lacurilor cu o adâncime medie între 18 şi 300 m, se aplică următoarea formulă:

unde:

L = cantitatea exprimată ca mg P per metru pătrat de suprafaţă a lacului într-un an

Z = adâncimea medie a lacului în metri

Tw = timpul teoretic de reînnoire a lacului în ani

 

În alte cazuri, se pot aplica orientativ valorile limită de 0,2 mg/l pentru apele salmonicole şi 0,4 mg/l pentru apele ciprinicole, exprimate ca PO4, pentru a se reduce eutrofizarea.

7. Nitriţi
(mg/l NO2)

£ 0,01

 

£ 0,03

 

Spectrofotometria prin absorbţie moleculară

 

 

8. Compuşi fenolici
(mg/l C6H5OH)

 

2

 

2

Analiză organoleptică

 

Analiza organoleptică se face doar dacă se suspectează prezenţa compuşilor fenolici

9. Hidrocarburi de origine petrolieră

 

3

 

3

Analiză vizuală

 

Analiză organoleptică

Lunar

Analiza vizuală se face în mod regulat o dată pe lună, iar analiza organoleptică doar dacă se suspectează prezenţa hidrocarburilor

10. Amoniac neionizat

(mg/l NH3)

£ 0,005

£ 0,025

£ 0,005

£ 0,025

Spectrofotometria prin absorbţie moleculară folosind albastrul de indofenol sau metoda Nessler asociată cu determinarea pH-ului şi a temperaturii

Lunar

Valorile amoniacului neionizat pot fi depăşite sub forma unor vârfuri minore în timpul zilei

 

Pentru a se diminua riscul de toxicitate datorat amoniacului neionizat, de consum de oxigen datorat nitrificării şi eutrofizării, concentraţiile de amoniu total nu pot depăşi valorile:

 

 

 

 

11. Amoniu total (mg/l NH4)

£ 0,04

£ 14

£ 0,2

£ 14

 

 

 

12. Clor rezidual total (mg/l HOCl)

 

£ 0,005

 

£ 0,005

Metoda DPD (dietil-p- fenil endiamină)

Lunar

Valorile I corespund unui pH = 6

Se pot accepta concentraţii mai ridicate de clor total dacă pH-ul este mai ridicat

13. Zinc total

 

£ 0,3

 

£ 1,0

Spectrofotometria prin absorbţie atomică

Lunar

Valorile I corespund unei durităţi a apei de 100 mg/l CaCO3

În cazul unor durităţi între 10 şi 500 mg/l valorile limită corespunzătoare se găsesc în anexa II.

14. Cupru dizolvat

£ 0,04

 

£ 0,04

 

Spectrofotometria prin absorbţie atomică

 

Valorile G corespund unei durităţi a apei de 100 mg/l CaCO3

În cazul unor durităţi între 10 şi 300 mg/l valorile limită corespunzătoare se găsesc în anexa II.

1 Variaţiile artificiale ale pH-ului faţă de valorile apei neafectate nu trebuie să depăşească ± 0,5 dintr-o unitate de pH cu limite situându-se între 0,6 şi 0,9, cu condiţia ca aceste variaţii să nu mărească nocivitatea substanţelor prezente în apă.

2 Compuşii fenolici nu trebuie să fie prezenţi într-o concentraţie care să afecteze nefavorabil gustul peştilor.

3 Produsele de origine petrolieră nu trebuie să fie prezente în apă în cantităţi care să:

– formeze o peliculă vizibilă pe suprafaţa apei sau să formeze depuneri pe fundul bazinelor râurilor şi lacurilor,

– confere peştelui un gust detectabil de hidrocarbură”,

– producă efecte dăunătoare peştilor.

4 În anumite condiţii geografice şi climatice deosebite şi mai ales în cazul unor temperaturi scăzute ale apei şi al nitrificării reduse sau atunci când autoritatea competentă poate dovedi că nu există consecinţe nocive pentru dezvoltarea echilibrată a populaţiei piscicole, statele membre pot stabili valori mai mari de 1 mg/l.

 

Observaţii generale:

 

Trebuie remarcat faptul că valorile parametrilor conţinute în prezenta anexă pornesc de la ipoteza că ceilalţi parametri, menţionaţi sau nu în prezenta anexă, sunt favorabili. Aceasta înseamnă, în special, că concentraţiile altor substanţe nocive sunt foarte scăzute.

 

Dacă două sau mai multe substanţe nocive sunt prezente în amestec, efectele de interdependenţă (aditive, sinergice sau antagoniste) pot fi considerabile.

 

G = orientativ,

I = obligatoriu

(0) = sunt posibile derogări în conformitate cu art. 11.

 


ANEXA II

 

DETALII PPRIVIND ZINCUL TOTAL ŞI CUPRUL DIZOLVAT

 

Zinc total

 

(Vezi anexa I, nr. 13, coloana „Observaţii”)

 

Concentraţiile de zinc (mg/l Zn) pentru diferite valori ale durităţii apei între 10 şi 500 mg/l CaCO3

 

 

Duritatea apei (mg/l CaCO3)

 

10

50

100

500

Ape salmonicole (mg/l Zn)

0,03

0,2

0,3

0,5

Ape ciprinicole (mg/l Zn)

0,3

0,7

1,0

2,0

 

Cupru dizolvat

 

(Vezi anexa I, nr. 14, coloana „Observaţii”)

 

Concentraţiile de cupru dizolvat (mg/l Cu) pentru diferite valori ale durităţii apei între 10 şi 300 mg/l CaCO3

 

 

Duritatea apei (mg/l CaCO3)

 

10

50

100

300

mg/l Cu

0,0051

0,022

0,04

0,112

1 Prezenţa peştilor în ape care conţin concentraţii ridicate de cupru poate indica o predominare a complexelor organo-cuprice dizolvate

 


 

Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01