Versiune Romana      Versiune Engleza     
Acasă
Starea Apelor
Dispecerat
Proiecte
Anunturi
Informatii utile
ANAR
Contact
Comunicate de presa
ZIUA MONDIALA A APEI
Masuri de preventie impotriva bolilor respiratorii
  
Se începe căutarea
 

DIRECTIVA PARLAMENTULUI SI A CONSILIULUI EUROPEAN 602000EC

Consultarea publicului
Planuri de apărare împotriva inundaţiilor
Produse Informaţionale
Proiect Pista de cicloturism pe Bega
Raportare Semestriala Ape Uzate
 

 

DIRECTIVA PARLAMENTULUI SI A CONSILIULUI EUROPEAN 60/2000/EC

privind 

 

stabilirea unui cadru de actiune comunitar in domeniul politicii apei

 

 

 

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

 

Avand in vedere Tratatul de constituire a Comunitatii europene si in particular conform articolul 175(1) al acestuia,

 

Avand in vedere formularul de propunere a Comisiei,

 

Avand in vedere opinia Comitetului Economic si Social,

 

Avand in vedere opinia Comitetului Regiunilor,

 

Actionand in conformitate cu procedura stipulata in art 251 al Tratatului, si in lumina textului comun aprobat de Comitetul de Consiliere in data de 18 iulie 2000,

 

Deoarece:

 

(1) Apa nu este un produs comercial ci este un patrimoniu care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare;

 

(2) Concluziile Seminarului ministerial de la Frankfurt, din 1988, privind politica in domeniul apei in cadrul Comunitatii, au scos in evidenta necesitatea ca legislatia Comunitara sa acopere aspectele de calitate ecologica; Consiliul prin rezolutia sa din 28 iunie 1988 a cerut Comisiei sa trimita propuneri pentru imbunatatirea calitatii ecologice a apelor de suprafata din Comunitate;

 

(3) Declaratia seminarului minsterial privind apele subterane tinut la Haga in 1991 a recunoscut necesitatea actionarii pentru evitarea pe termen lung a deteriorarii calitatii si cantitatii apelor dulci si este binevenita pentru un program de actiune care sa fie implementat pana in anul 2000 indreptat catre gospodarirea durabila si protectia resurselor de apa dulce; in rezolutiile sale din 25 Februarie 1992 si din 20 Februarie 1995, Consiliul cere un program de actiune pentru apele subterane si o revizuire a Directivei Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cu substante periculoase, ca parte a unei politici generale asupra protectiei apelor dulci;

 

(4) Apele din Comunitate sunt permanent sub presiunea cresterii cererii de cantitati suficiente de apa de buna calitate pentru toate scopurile. Pe 10 noiembrie 1995, Agentia Europeana de Mediu, in raportul sau, asupra “Mediului in Uniunea Europeana-1995” a prezentat o stare a mediului, la zi, confirmand necesitatea actionarii pentru protectia apelor in Comunitate, atat calitativa cat si cantitativa;

 

(5) Pe 18 decembrie 1995, Consiliul a adoptat concluziile care cer printre altele conceperea unei noi Directive cadru care sa stabileasca principiile de baza ale politicii durabile a apei in Uniunea Europeana si a invitat Comisia sa inainteze o propunere;

 

(6) Pe 21 februarie 1996 Comisia a adoptat un comunicat al Parlamentului European si al Consiliului asupra “Politicii in domeniul apei, in Comunitatea Europeana” stabilind principiile pentru o politica Comunitara in domeniul apei;

 

(7) Pe 9 septembrie 1996, Comisia a prezentat o propunere pentru o decizie a Parlamentului European si a Consiliului privind un Program de actiune pentru protectia integrata si gospodarirea apelor subterane. In acea propunere, Comisia a evidentiat necesitatea stabilirii procedurii pentru reglementarea captarii apelor dulci si pentru supravegherea cantitativa si calitativa a apelor dulci;

 

(8) Pe 29 mai 1995, Comisia a adoptat un comunicat al Parlamentului European si a Consiliului asupra utilizarii rationale si conservarii zonelor umede, care a recunoscut rolul important pe care il au acestea in protectia resurselor de apa;

 

(9) Este necesara dezvoltarea unei politici integrate la nivelul Comunitatii in domeniul apei;

 

(10) Consiliul in data de 25 iunie 1996, Comitetul Regiunilor pe 19 septembrie 1996, Comitetul Economic si Social in data de 26 septembrie 1996 si Parlamentul European in 23 octombrie 1996 au cerut Comisiei sa inainteze o propunere de Directiva a Consiliului pentru stabilirea unui cadru pentru politica Europeana in domeniul apelor;

 

(11) Dupa cum s-a stabilit in art. 174 al Tratatului, politica Comunitatii in domeniul mediului este de a contribui la urmarirea obiectivelor de conservare, protectie si imbunatatire a calitatii mediului, in conditiile utilizarii prudente si rationale a resurselor naturale si sa se bazeze pe principiul precautiei si pe principiile ca trebuie luate masuri preventive, ca in primul rand daunele asupra mediului trebuie rectificate la sursa iar poluatorul trebuie sa plateasca;

 

(12) Ca urmare a art. 174 din Tratat, pentru pregatirea politicii sale de mediu, Comunitatea trebuie sa tina seama de datele stiintifice si tehnice disponibile, conditiile de mediu in diferite regiuni ale Comunitatii si dezvoltarea economica si sociala a Comunitatii ca intreg si dezvoltarea echilibrata a regiunilor sale cat si beneficiile sau costurile potentiale ale actiunilor sau lipsei actiunilor;

 

(13) Exista diverse conditii si necesitati in Comunitate care cer diferite solutii specifice; de aceasta diversitate trebuie sa se tina seama in planificarea si aplicarea masurilor de asigurare a protectiei si utilizarii durabile a apei in cadrul unui bazin hidrografic; deciziile trebuie luate pe cat posibil pentru locurile in care apa este afectata sau utilizata; prioritatea trebuie stabilita pentru actionarea in cadrul responsabilitatii Statelor Membre prin stabilirea programelor de masuri regionale ajustate conform conditiilor regionale si locale;

 

(14) Succesul acestei Directive depinde de stransa cooperare si actiunile coerente la nivelul Comunitatii, a Statelor Membre si la nivelul local cat si de informarea, consultarea si implicarea publicului, inclusiv a utilizatorilor;

 

(15) Alimentarea cu apa este un serviciu de interes general, dupa cum este definita in comunicatul Comisiei asupra Serviciilor de interes general in Europa;

 

(16) Integrarea ulterioara a protectiei si gospodaririi durabile a apei, este necesara si in alte domenii de politica a Comunitatii cum ar fi energia, transportul, agricultura, pescuitul, politica regionala si turismul; aceasta Directiva trebuie sa fie o baza continua de dialog si pentru dezvoltarea strategiilor indreptate catre o integrare ulterioara a domeniilor de politica; aceasta Directiva poate avea o contributie importanta asupra altor domenii de cooperare intre Statele Membre, intre altele, Perspectiva Dezvoltarii Spatiului European (ESDP);

 

(17) O politica eficienta si coerenta in domeniul apei trebuie sa tina seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate in imediata vecinatate a coastelor si estuarelor sau in golfuri, sau aflate in mari relativ inchise, deoarece echilibrul lor este strans influentat de calitatea apelor interioare care se varsa in acestea. Protectia apelor in cadrul bazinelor hidrografice va avea beneficii economice prin contributia la protectia populatiei de pesti, inclusiv populatiei de pesti de coasta;

 

(18) Politica in domeniul apelor a Comunitatii necesita un cadru legislativ transparent, eficient si coerent. Comunitatea trebuie sa asigure principii comune si cadrul general de actiune. Aceasta Directiva trebuie sa se pregateasca pentru un cadru si sa coordoneze si sa integreze si intr-o perspectiva de lunga durata, sa dezvolte toate principiile si structurile pentru protectia si utilizarea durabila a apei in Comunitate, in concordanta cu principiile sale de subsidiaritate;

 

(19) Aceasta Directiva are ca scop mentinerea si imbunatatirea mediului acvatic in Comunitate. Acest scop se refera in primul rand la calitatea apelor din Comunitate. Controlul cantitatii este un element subordonat in asigurarea unei bune calitati a apei si de aceea trebuie sa se stabileasca si masurile de asigurare a cantitatii pe langa cele de asigurare a unei bune calitati;

 

(20) Starea cantitativa a apelor subterane poate avea un impact asupra calitatii ecologice a apelor de suprafata si a ecosistemelor terestre asociate cu acele ape subterane;

 

(21) Comunitatea si Statele Membre sunt parti ale diferitelor acorduri internationale care contin obligatii importante privind protectia apelor marine impotriva poluarii, in particular ale Conventiei privind protectia mediului marin a zonei Marii Baltice, semnata la Helsinki la 9 aprilie 1992 si aprobata prin Decizia Consiliului 94/157/EC, Conventiei privind protectia mediului marin a Atlanticului de Nord-Est, semnata la Paris pe 22 septembrie 1992 si aprobata prin Decizia Consiliului 98/249/EC si Conventiei privind protectia Marii Mediterane impotriva poluarii, semnata la Barcelona pe 16 februarie 1976 si aprobata prin Decizia Consiliului 77/585/EEC si Protocolul privind protectia Marii Mediterane impotriva poluarii din surse terestre, semnat la Atena pe 17 mai 1980 si aprobata prin Decizia Consiliului 83/101/EEC; aceasta Directiva trebuie sa contribuie la capacitatea Comunitatii si a Statelor Membre de a intruni aceste obligatii;

 

(22) Aceasta Directiva trebuie sa contribuie la reducerea progresiva a emisiilor de substante periculoase in apa;

 

(23) Pentru coordonarea eforturilor Statelor Membre de imbunatatire a protectiei cantitative si calitative a apelor din cadrul Comunitatii, pentru promovarea utilizarii durabile a apelor, pentru contributia la controlul problemelor apelor transfrontiera, pentru protectia ecosistemelor acvatice, a ecosistemelor terestre si a zonelor umede direct dependente de acestea si pentru protectia si dezvoltarea folosintelor potentiale ale apelor din Comunitate, sunt necesare principii comune;

 

(24) Buna calitate a apei va contribui la o asigurarea unei alimentari cu apa pentru populatie;

 

(25) Trebuie stabilite definitiile “starii apelor din punct de vedere calitativ si acolo unde este relevant in scopul protectiei mediului, si din punct de vedere cantitativ. Trebuie stabilite obiectivele de mediu astfel incat sa se asigure ca se realizeaza starea buna a apelor de suprafata si subterane in intreaga Comunitate si ca deteriorarea starii apelor este prevenita la nivelul Comunitatii;

 

(26) Statele Membre trebuie sa aiba ca scop cel putin realizarea obiectivelor de “stare buna a apelor” prin definirea si implementarea masurilor necesare in cadrul programelor integrate de masuri, tinand seama de cerintele deja existente la nivelul Comunitatii. Acolo unde starea buna a apelor este deja atinsa, aceasta trebuie mentinuta. Pentru apele subterane, in plus fata de starea buna a apelor, trebuie identificata si oprita orice tendinta de crestere a concentratiei oricarui poluant;

 

(27) Scopul final al acestei Directive este realizarea eliminarii substantelor periculoase prioritare si contributia la atingerea concentratiilor in mediul marin apropiate de valorile naturale pentru aceste substante;

 

(28) Apele de suprafata si subterane sunt in principiu surse naturale regenerabile; in particular, asigurarea starii bune a apelor subterane impune actiuni initiale si planificarea stabila pe termen lung a unor masuri de protectie, datorita intarzierii naturale a formarii si reinoirii apelor subterane; trebuie luate in calcul astfel de intarzieri in planificarea imbunatatirii conditiilor, la stabilirea masurilor de realizare a starii bune a apelor subterane si la oprirea oricarei tendinte de crestere a concentratiei vreunui poluant in apa subterana;

 

(29) Pentru realizarea obiectivului stabilit prin aceasta Directiva si pentru stabilirea unui program de masuri pana la realizarea finala a acestuia, Statele Membre pot etapiza implementarea programului de masuri pentru a uniformiza costurile acesteia;

 

(30) Pentru asigurarea unei implementari depline si armonioase a acestei Directive, trebuie facute orice extinderi a planificarii in timp pe baza unor criterii corespunzatoare, evidente si transparente si trebuie justificate de catre Statele Membre prin Planurile de Gospodarire la nivel bazinal;

 

(31) In cazurile in care un curs de apa este astfel afectat de activitatile umane sau de conditiile sale naturale incat este imposibila sau nerational de costisitoare realizarea unei stari bune a apei, pot fi stabilite obiective de mediu mai putin severe pe baza unor criterii corespunzatoare, evidente si transparente si toate etapele practicabile trebuie urmarite pentru prevenirea ulterioara a deteriorarii starii apelor;

 

(32) Pot exista motive pentru autorizarea derogarii de la obligatia de prevenire a deteriorarii ulterioare si de stabilire a bunei stari in conditii specifice, daca nerealizarea este rezultatul unor circumstante neprevazute sau exceptionale, in particular inundatii sau seceta, sau din motive de interes public major, a noilor modificari ale caracteristicilor fizice ale unui curs de apa sau scaderilor nivelului apelor subterane, in cazul in care s-au luat toate masurile de reducere a impactului negativ asupra cursurilor de apa;

 

(33) Obiectivul de realizare a unei bune stari a apelor trebuie sa fie urmat pentru fiecare bazin hidrografic astfel incat sa fie coordonate aceste masuri referitoare la apele de suprafata sau apele subterane care apartin aceluiasi sistem ecologic, hidrologic si hidrogeologic;

 

(34) In scopul protectiei mediului este necesara o mai buna integrare a aspectelor cantitative si calitative atat pentru apele de suprafata cat si pentru apele subterane, tinand seama de conditiile naturale de curgere a apelor in cadrul ciclului hidrologic;

 

(35) In cadrul unui bazin hidrografic unde utilizarea apei poate avea efecte transfrontiera, trebuie stabilite cerintele realizarii obiectivelor de mediu conform acestei Directive si in particular toate programele de masuri trebuie coordonate pentru intregul District al bazinului hidrografic. Pentru bazinele hidrografice care se extind peste hotarele Comunitatii, Statele Membre trebuie sa incerce sa asigure coordonarea corespunzatoare cu Statele ne-membre relevante. Aceasta Directiva trebuie sa contribuie la aplicarea obligatiilor Comunitatii care decurg din conventiile internationale privind protectia si gospodarirea apelor, in mod deosebit a Conventiei ONU privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor internationale, aprobata prin Decizia Consiliului 95/308/EC si a oricaror acorduri care decurg din aplicarea acesteia;

 

(36) Este necesara analizarea caracteristicilor bazinului hidrografic si a impactului activitatilor umane cat si o analiza economica a folosintelor de apa. Evolutia starii apei trebuie monitorizata de catre Statele Membre in mod sistematic si comparabil la nivelul Comunitatii. Aceasta informatie este necesara pentru asigurarea unei baze sigure pentru Statele Membre pentru dezvoltarea programelor de masuri indreptate catre realizarea obiectivelor stabilite prin aceasta Directiva;

 

(37) Statele Membre trebuie sa identifice apele folosite pentru alimentarea cu apa potabila si sa asigure conformarea cu Directiva Consiliului 80/778/EEC din 15 iulie 1980, referitoare la calitatea apelor destinate consumului uman;

 

(38) Utilizarea de catre Statele Membre a instrumentelor economice poate fi considerata ca fiind parte a programului de masuri. Principiul recuperarii costurilor serviciilor de apa inclusiv cheltuielile de mediu si resurse asociate cu daunele sau cu impactul negativ asupra mediului acvatic trebuie luat in considerare, in conformitate, in particular, cu principiul poluatorul plateste. In acest scop, va fi necesara o analiza economica a serviciilor de apa bazata pe o prognoza pe termen lung a alimentarilor cu apa si a cerintei de apa in cadrul bazinelor hidrografice;

 

(39) Este necesara prevenirea sau reducerea impactului incidentelor in care apa este poluata accidental. Masurile care au acest scop trebuie incluse in Programele de masuri;

 

(40) Referitor la prevenirea si controlul poluarii, politica in domeniul apei din cadrul Comunitatii trebuie sa se bazeze pe o abordare combinata, folosind controlul poluarii la sursa prin stabilirea valorilor limita ale emisiilor si standarde de calitate a mediului;

 

(41) In ceea ce priveste cantitatea de apa, toate principiile trebuie stabilite pentru controlul alimentarii si captarii pentru asigurarea durabilitatii din punct de vedere al mediului a sistemelor acvatice afectate;

 

(42) Standardele obisnuite de calitate a mediului si valorile limita ale emisiilor pentru anumite grupe sau familii de poluanti trebuie stabilite ca limite minime impuse in legislatia Comunitara. Trebuie asigurate prevederile pentru adoptarea unor astfel de standarde la nivelul Comunitatii;

 

(43) Poluarea prin descarcarea, emisia sau pierderea de substante periculoase trebuie sa inceteze sau sa fie oprita etapizat. Parlamentul European si Consiliul trebuie, la propunerea Comisiei, sa cada de acord asupra substantelor pentru care trebuie sa se actioneze cu prioritate si asupra masurilor specifice care trebuie luate impotriva poluarii apelor de catre aceste substante, tinand seama de toate sursele importante si identificarea nivelului de eficienta si uniformitatea cheltuielilor si combinatia controalelor; relying

 

(44) Pentru identificarea substantelor prioritare periculoase, trebuie sa se tina seama de principiul precautiei, bazandu-se in particular pe determinarea oricaror efecte negative potentiale asupra produselor si pe o evaluare stiinitfica a riscului;

 

(45) Statele Membre trebuie sa adopte masurile de eliminare a poluarii apelor de suprafata cu substante prioritare si reducerea progresiva a poluarii de catre alte substante care, altfel ar putea impiedica Statele Membre sa realizeze obiectivele pentru cursurile de apa de suprafata;

 

(46) Pentru asigurarea participarii publicului larg inclusiv a utilizatorilor de apa in stabilirea si actualizarea planurilor de gospodarire la nivel de bazin hidrografic, este necesar sa se furnizeze informatiile corespunzatoare despre masurile planificate si raportarea progresului aplicarii acestora avand in vedere implicarea publicului larg inainte de adoptarea deciziilor finale ale masurilor necesare;

 

(47) Aceasta Directiva trebuie sa asigure mecanismele la care sa se refere obstacolele progresului imbunatatirii starii apei atunci cand aceasta nu se incadreaza in scopul legislatiei Comunitare in domeniul apei, avand in vedere dezvoltarea unei strategii Comunitare corespunzatoare pentru obtinerea acestora;

 

(48) Comisia trebuie sa prezinte anual un plan actualizat pentru orice initiativa care se propune in domeniul apelor;

 

(49) Specificatiile tehnice trebuie stipulate pentru a asigura o abordare coerenta in Comunitate, ca parte a acestei Directive. Criteriile pentru evaluarea starii apelor sunt un important pas inainte. Adaptarea unor anumite elemente tehnice la dezvoltarea tehnica si la standardizarea monitoringului, metodelor de analiza si prelevare de probe trebuie sa fie adoptate prin proceduri ale Comitetului. Pentru a promova o intelegere deplina si o aplicare consistenta a criteriilor pentru caracterizarea Districtelor bazinelor hidrografice si evaluarea calitatii apelor, Comisia poate adopta regulamente pentru aplicarea acestor criterii;

 

(50) Masurile necesare pentru aplicara acestei Directive trebuie sa fie adoptate in concordanta cu Directiva Consiliului 1999/468/EC din 28 iunie 1999 care stabileste procedurile de exercitare a puterilor de aplicare conferite de catre Comisie;

 

(51) Aplicarea acestei Directive inseamna realizarea unui nivel de protectie a apelor cel putin la nivelul echivalent cu cel mentionat in anumite acte anterioare, care, de aceea ar trebui sa fie abrogate odata ce prevederile relevante din aceasta Directiva vor deveni pe deplin aplicate;

 

(52) Prevederile acestei Directive adopta cadrul privind controlul poluarii cu substante periculoase stabilite prin Directiva 76/464/EEC; de aceea, aceasta Directiva trebuie abrogata odata ce prevederile relevante ale acestei Directive vor deveni pe deplin aplicate;

 

(53) Trebuie asigurata implementarea deplina si aplicarea legislatiei de mediu existenta pentru protectia apelor; este necesara asigurarea aplicarii corespunzatoare a prevederilor privind implementarea acestei Directive in intreaga Comunitate prin penalitati pertinente oferite de legislatia Statelor Membre. Astfel de penalitati trebuie sa fie eficiente, proportionale si descurajante,

 

 

AU ADOPTAT ACEASTA DIRECTIVA

 

Articolul 1

 

Scopul

 

Scopul acestei Directive este stabilirea unui cadru pentru protectia apelor de suprafata interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere si subterane, care:

 

(a)      sa previna deteriorarea ulterioara, sa protejeze si sa imbunatateasca starea ecosistemelor acvatice si, in ceea ce priveste cerintele de apa, ecosistemele terestre si zonele umede direct dependente de ecosistemele acvatice;

 

(b)      sa promoveze utilizarea durabila a apelor pe baza unei protectii pe termen lung a resurselor disponibile de apa;

 

(c)      obiectivul este protectia avansata si printre altele imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice pentru reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau a pierderilor de substante prioritare si incetarea sau oprirea treptata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare periculoase;

 

(d)      asigura reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si previne poluarea ulterioara, si

 

(e)      contribuie la diminuarea efectelor inundatiilor si secetei; si (astfel) de aceea contribuie la:

 

  •       furnizarea unei ape de alimentare in cantitati suficiente, de buna calitate din ape de suprafata si subterane dupa necesitati pentru o utilizare durabila, rationala si echitabila;
  •       reducere semnificativa a poluarii apelor subterane;
  •       protectia apelor teritoriale si a apelor marine, si
  •      atingerea obiectivelor acordurilor internationale relevante, inclusiv a acelora care au ca scop prevenirea si eliminarea poluarii mediului marin, prin actiuni Comunitare, conform art. 16(3) privind incetarea sau oprirea etapizata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare avand ca ultim scop atingerea concentratiilor in mediul marin aproape de valorile fondului natural al acestor substante si aproape de zero pentru substantele de sinteza;

 

 

Articolul 2

 

Definitii

 

Pentru scopul acestei Directive se vor folosi urmatoarele definitii:

 

1.      "Ape de suprafata" inseamna apele interioare, cu exceptia apelor subterane; ape tranzitorii si ape costiere, exceptand cazului starii chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;

 

2.      "Ape subterane” inseamna toate apele aflate sub suprafata terenului in zona de saturatie si in contact direct cu solul sau subsolul;

 

3.      "Ape interioare" inseamna toate apele statatoare sau curgatoare de pe suprafata terenului si toate apele subterane aflate in interiorul liniei de baza de la care se masoara extinderea apelor teritoriale.

 

4.      "Rau" inseamna un corp de apa interioara care curge in cea mai mare parte la suprafata terenului dar care poate curge si subteran intr-o anumita parte a cursului.

 

5.      "Lac" inseamna un corp de apa statatoare de suprafata.

 

6.      "Ape tranzitorii" sunt corpurile de apa de suprafata aflate in vecinatatea gurilor raurilor, care sunt partial saline ca rezultat al apropierii de apele de coasta dar care sunt influentate substantial de curentii de apa dulce.

 

7.      "Ape costiere" inseamna apele de suprafata aflate in interiorul unei linii de la care fiecare punct este la o distanta de 1 mila marina in interiorul liniei de baza de la care se masoara extinderea apelor teritoriale, extindere care poate fi, daca este posibil, dusa pana la limita exterioara a apelor tranzitionale.

 

8.      "Corpurile de apa artificiale" inseamna un corp de apa de suprafata creat prin activitate umana.

 

9.      "Corp de apa modificat important" inseamna un corp de apa de suprafata care, ca rezultat al unei degradari fizice cauzate de o activitate umana are un caracter substantial schimbat fata de cum a fost desemnat de Statele Membre conform prevederilor Anexei II.

 

10. "Corp de apa de suprafata" inseamna un element distinct si important de apa de suprafata, cum ar fi: un lac natural, lac artificial, un curent, rau sau canal, sau o parte a unui curent, rau sau canal, apa tranzitorie sau o fasie de apa costiera.

 

11. "Acvifer" inseamna un strat sau straturi geologice subterane de roci sau alte straturi geologice cu o porozitate suficienta si o permeabilitate astfel incat sa permita fie o curgere semnificativa a apelor subterane, fie o captare a unor cantitati importante de ape subterane.

 

12. “Corp de apa subterana" inseamna un volum distinct de apa subterana dintr-un acvifer sau mai multe acvifere.

 

13. “Bazin hidrografic" inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-un rau cu o singura gura de varsare, estuar sau delta.

 

14. "Sub‑bazin" inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre un anumit punct intr-un curs de apa (in mod normal un lac sau o confluenta de rau).

 

15. "District al bazinului hidrografic" inseamna o suprafata de teren sau de mare, constituita dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine impreuna cu apele subterane si costiere asociate, care este identificata, conform art. 3(1) ca o unitate principala de gospodarire a bazinului hidrografic.

 

16. "Autoritate competenta" inseamna o autoritate sau autoritatile identificate conform art. 3(2) sau 3(3).

 

17. "Starea apelor de suprafata" este expresia generala a starii unui corp de apa de suprafata, determinata de inrautatirea starii sale ecologice si a starii sale chimice.

 

18. "Stare buna a apelor de suprafata" inseamna starea atinsa de un corp de apa de suprafata atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt cel putin “bune”.

 

19. "Starea apelor subterane" este expresia generala a starii unui corp de apa subterana, determinata de inrautatirea starii sale ecologice si a starii sale chimice.

 

20. "Stare buna a apelor subterane" inseamna starea atinsa de un corp de apa subterana atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt cel putin “bune”.

 

21. "Starea ecologica" este o expresie a calitatii structurii si functionarii ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafata, clasificate in concordanta cu Anexa V.

 

22. "Starea ecologica buna" este starea unui corp de ape de suprafata, astfel clasificat in concordanta cu Anexa V.

 

23. "Potential ecologic bun" este starea unui corp de apa important modificat sau a unui corp de apa artificial, astfel clasificat, in concordanta cu prevederile relevante din Anexa V.

 

24. “Starea chimica buna a apelor de suprafata” inseamna starea chimica, impusa pentru a se intruni obiectivele de mediu pentru apele de suprafata stabilite in art. 4(1) (a), adica starea chimica, atinsa de un corp de apa de suprafata in care concentratiile poluantilor nu depasesc standardele de calitate a mediului stabilite in Anexa IX si conform art. 16(7) si prin alta legislatie relevanta la nivelul Comunitatii, care stabileste standarde de calitate a mediului la nivelul Comunitatii.

 

25. “Starea chimica buna a apelor subterane” este starea chimica a unui corp de apa subterana, care intruneste toate conditiile stabilite in tabelul 2.3.2 din Anexa V.

 

26. "Starea cantitativa" este expresia gradului la care un corp de apa subterana este afectat de captarile directe sau indirecte.

 

27. "Resurse disponibile de apa subterana" inseamna rata medie anuala pe termen lung a raincarcarii totale a unui corp de apa subterana, mai putin (minus) rata anuala pe termen lung necesara pentru atingerea obiectivelor de calitate ecologica pentru apele de suprafata asociate, specificate in art. 4, pentru evitarea oricarei diminuari importante a starii ecologice a unor astfel de ape si pentru evitarea oricaror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate.

 

28. "Starea cantitativa buna" este starea definita in tabelul 2.1.2 din Anexa V.

 

29. “Substante periculoase” inseamna substantele sau grupurile de substante care sunt toxice, persistente si supuse bio-acumularii; si alte substante sau grupuri de substante care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes;

 

30. "Substante prioritare" inseamna substantele identificate in conformitate cu art. 16(2) si prezentate in Anexa X. Printre aceste substante exista si «substante periculoase prioritare» care inseamna substantele identificate in conformitate cu art. 16(3) si (6) pentru care trebuie luate masurile in concordanta cu art. 16 (1) si 16 (8).

 

31. "Poluant" inseamna orice substanta (capabila) care poate sa determine poluare, in particular cele prezentate in Anexa VIII.

 

32. "Evacuarea directa in apa subterana" inseamna evacuarea poluantilor in apele subterane fara percolare prin sol sau subsol.

 

33. "Poluare" inseamna introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatilor umane, a substantelor sau caldurii in aer, apa sau pe teren, care poate avea efecte daunatoare asupra sanatatii umane sau asupra calitatii ecosistemelor acvatice sau terestre direct dependente de ecosistemele acvatice, care pot determina daune proprietatii materiale, sau care pot aduce prejudicii sau pot interfera cu confortul sau alte utilizari legale ale mediului.

 

34. "Obiective de mediu” inseamna obiectivele stabilite in articolul 4.

 

35. "Standarde de calitate a mediului" inseamna concentratia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanti in apa, sediment sau biota care nu trebuie sa fie depasita pentru protectia sanatatii umane si a mediului.

 

36. “Abordare combinata” inseamna controlul evacuarilor si emisiilor in apele de suprafata conform modului de abordare stabilit in art. 10;

 

37. "Apa pentru alimentare in scop potabil" are acelasi inteles ca si cel stabilit conform Directivei 80/778/EEC, amendate prin Directiva 98/83/EC.

 

38. "Servicii de apa" inseamna toate serviciile care furnizeaza pentru locuinte, institutii publice sau orice activitate economica:

 

(a) captarea, alocarea, stocarea, tratarea si distribuirea apelor de suprafata sau subterane;

 

(b) colectarea apelor uzate si instalatiile de epurare cu evacuarea ulterioara in apele de suprafata.

 

39. "Folosinta de apa" inseamna serviciile de apa impreuna cu orice alta activitate identificata conform art. 5 si Anexei II care ar avea un impact important asupra starii apelor.

 

Acest concept se aplica scopurilor art. 1 si analizelor economice efectuate conform art. 5 si Anexei III, punctul (b).

 

40. "Valori limita ale emisiilor" inseamna masa, exprimata in functie de anumiti parametri specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depasita in nici o perioada sau in mai multe perioade de timp. Valorile limita ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substante, in particular pentru acelea identificate in art. 16.

 

Valorile limita ale emisiilor pentru substante trebuie in mod normal sa se aplice la punctul unde emisiile parasesc instalatia, dilutia nefiind luata in seama la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea directa in apa, efectul unei statii de epurare a apelor uzate poate fi luat in considerare la determinarea valorilor limita a emisiilor instalatiilor implicate, presupunand ca un nivel echivalent este garantat pentru protectia mediului ca intreg si presupunand ca acesta nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare in mediu.

 

41. "Controalele emisiilor" sunt controalele care necesita o limitare specifica a emisiilor, de exemplu o valoare limita a emisiilor, sau limite specificate sau conditii impuse asupra efectelor, naturii sau altor caracteristici ale unei emisii sau conditii de functionare care afecteaza emisiile. Utilizarea termenului de “controlul emisiilor” in aceasta Directiva in sensul prevederilor oricarei alte Directive nu trebuie mentinut ca reinterpretare a acelor prevederi in nici un fel.

 

 

Articolul 3

 

Coordonarea organizarilor administrative in cadrul Districtelor bazinelor hidrografice

 

1.      Statele Membre trebuie sa identifice bazinele hidrografice individuale aflate pe teritoriul lor national si, pentru scopurile acestei Directive, trebuie sa le atribuie Districte ale bazinelor hidrografice individuale. Bazinele hidrografice mici pot fi combinate cu bazinele hidrografice mai mari sau se pot uni cu bazinele hidrografice mici, invecinate pentru a forma un District individual al bazinelor hidrografice, acolo unde este posibil. Acolo unde apele subterane nu urmaresc in totalitate un anumit bazin hidrografic, acestea trebuie identificate si atribuite celui mai apropiat sau celui mai adecvat District al bazinelor hidrografice. Apele costiere trebuie identificate si atribuite celui mai apropiat sau celui mai adecvat District sau Districte ale bazinelor hidrografice.

 

2.      Statele Membre trebuie sa asigure cele mai adecvate organizari administrative, inclusiv identificarea autoritatii competente adecvate, pentru aplicarea regulamentului acestei Directive in cadrul fiecarui District bazinal aflate pe teritoriul sau.

 

3.      Statele Membre trebuie sa asigure ca un bazin hidrografic care acopera mai mult decat teritoriul unui Stat Membru este atribuit unui District international al bazinului hidrografic. La solicitarea Statelor Membre implicate, Comisia trebuie sa inlesneasca atribuirea acestora la astfel de Districte internationale ale bazinelor hidrografice.

 

Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure organizarea administrativa adecvata, inclusiv identificarea autoritatilor competente adecvate pentru aplicarea regulamentului acestei Directive in cadrul fiecarui District bazinal international aflat pe teritoriul sau.

 

4.         Statele Membre trebuie sa asigure ca cerintele Directivei pentru indeplinirea obiectivelor de mediu din art. 4 si in particular toate programele de masuri sunt coordonate impreuna pentru intreagul District al bazinului hidrografic. Pentru bazinele hidrografice internationale, Statele Membre implicate trebuie sa asigure aceasta coordonare si poate pentru acest scop, sa foloseasca structurile existente care provin din acordurile internationale. La solicitarea Statelor Membre implicate, Comisia trebuie sa actioneze pentru stabilirea programelor de masuri.

 

5.         Atunci cand un District al bazinului hidrografic se extinde peste teritoriul Comunitatii, Statul sau Statele Membre implicate trebuie sa incerce stabilirea coordonarii adecvate cu Statele ne-Membre relevante, pentru atingerea obiectivelor Directivei in privinta Districtului bazinului hidrografic. Statele Membre trebuie sa asigure aplicarea regulamentului acestei Directive pe teritoriul sau.

 

6.         Statele Membre pot identifica un organism national sau international existent, ca autoritate competenta pentru scopul acestei Directive.

 

7.         Statele Membre trebuie sa identifice autoritatea competenta pana la data mentionata in art 24.

 

8.         Statele Membre trebuie sa furnizeze Comisiei o lista a autoritatilor lor competente si a autoritatilor competente ale tuturor organismelor internationale in care acestea participa in cel mult 6 luni dupa data mentionata in art. 24. Pentru fiecare autoritate competenta trebuie furnizate informatiile stabilite in Anexa 1.

 

9.         Statele Membre trebuie sa informeze Comisia despre orice schimbare a informatiilor oferite conform paragrafului 8 in intervalul de 3 luni dupa ce schimbarile devin efective.

 

 

Articolul 4

 

Obiective de mediu

 

1. Pentru ca programele de masuri specifice din Planurile de gospodarire pe bazine hidrografice sa devina operationale:

 

(a) pentru apele de suprafata

 

(i)                 Statele Membre trebuie sa aplice masurile necesare pentru prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape de suprafata, supuse aplicarii paragrafului 6 si 7 si fara a aduce prejudicii paragrafului 8;

 

(ii)               Statele Membre trebuie sa protejeze, sa imbunatateasca si sa conserve toate corpurile de apa de suprafata, supuse aplicarii subparagrafului (iii) pentru corpuri de apa artificiale sau modificate important, cu scopul de a atinge o stare buna a corpurilor de apa in cel mult 15 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive, in concordanta cu prevederile stipulate in Anexa V, supuse aplicarii extinderilor determinate in conformitate cu paragraful 4 si cu aplicarea paragrafelor 5, 6 si 7 si fara a aduce prejudicii paragrafului 8;

 

(iii)             Statele Membre trebuie sa protejeze, sa imbunatateasca si sa conserve toate corpurile de apa artificiale sau important modificate, cu scopul atingerii unei bune stari chimice a corpurilor de apa de suprafata dupa cel mult 15 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive, in concordanta cu prevederile stipulate in Anexa V, supuse aplicarii extinderilor determinate in conformitate cu paragraful 4 si cu aplicarea paragrafelor 5, 6 si 7 si fara a aduce prejudicii paragrafului 8;

 

(iv)              Statele Membre trebuie sa introduca masurile necesare in concordanta cu art. 16 (1) si 16 (8), cu scopul de reducere progresiva a poluarii din cauza substantelor prioritare si incetarea sau oprirea treptata a emisiilor, evacuarilor si a pierderilor de substante prioritare periculoase,

 

fara a duce prejudicii acordurilor internationale relevante la care se face referire in art. 1 pentru Partile implicate;

 

(b) pentru apele subterane

 

(i)                 Statele Membre trebuie sa aplice masurile necesare pentru prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si deteriorarea starii tuturor corpurilor de ape subterane, supuse aplicarii paragrafelor 6 si 7 si fara a aduce prejudicii paragrafului 8 a acestui articol si supuse aplicarii art. 11 (3) (j);

 

(ii)               Statele Membre trebuie sa protejeze, sa imbunatateasca si sa conserve toate corpurile de apa subterana, sa asigure un echilibru intre captare si reincarcarea apelor subterane, cu scopul de a realiza o buna stare a apelor subterane in termen de cel mult 15 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive, in concordanta cu paragraful 4 si cu aplicarea paragrafelor 5, 6 si 7 si fara a aduce prejudicii paragrafului 8 al acestui articol si supuse aplicarii art. 11 (3) (j);

 

(iii)             Statele Membre trebuie sa aplice masurile necesare pentru impiedicarea oricarei tendinte importante si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant provenit ca urmare a impactului activitatilor umane pentru reducerea progresiva a poluarii apelor subterane.

 

Masurile de indeplinire a tendintei de stopare trebuie aplicate in concordanta cu paragrafele  (2), (4) si (5) ale art. 17, tinand seama de standardele aplicabile stabilite in legislatia Comunitara relevanta, supusa aplicarii paragrafelor 6 si 7 si fara a aduce prejudicii paragrafului 8.

 

(b) pentru Ariile Protejate

 

Statele Membre trebuie sa realizeze conformarea cu orice standard si obiective la cel mult 15 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive, fara nici o alta prevedere contradictorie specificata in legislatia Comunitatii prin care au fost stabilite ariile protejate individuale.

 

2. In cazul in care la un corp de apa dat se refera mai mult de un obiectiv din cele de la paragraful 1, trebuie aplicat cel mai sever.

 

3. Statele Membre pot sa desemneze un corp de apa de suprafata ca fiind artificial sau modificat important, atunci cand:

 

(a) schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp care ar trebui sa fie necesare pentru realizarea starii ecologice bune ar putea avea efecte negative importante asupra:

 

(i) mediului inconjurator;

(ii) navigatiei, inclusiv facilitatile portuare, sau recreative;

(iii) activitatilor pentru scopurile pentru care este stocata apa, cum ar fi alimentarea cu apa potabila, producerea de energie sau irigatii;

(iv) regularizarilor, protectiei impotriva inundatiilor, drenajului; sau

(v) altor activitati egale ca importanta pentru dezvoltarea umana durabila.

 

(b) obiectivele beneficiare deservite de un corp de apa artificial sau cu modificari importante nu pot, din motive tehnice sau din cauza cheltuielilor disproportionate sa fie realizate prin alte mijloace, care sunt evident o optiune mai buna din punct de vedere al protectiei mediului.

 

Astfel de desemnari precum si motivele pentru aceasta, trebuie mentionate in mod specific in Planurile de gospodarire pe bazin hidrografic, cerute conform art. 13 si revizuite la fiecare 6 ani.

 

4. Termenele limita stabilite conform paragrafului 1 pot fi extinse in scopul realizarii treptate a obiectivelor pentru corpurile de apa cu conditia ca nu se vor mai produce deteriorari ale starii corpurilor de apa afectate atunci cand toate conditiile urmatoare vor fi intrunite:

 

(a) Statele Membre determine faptul ca toate imbunatatirile necesare in starea corpurilor de apa nu pot fi realizate in mod rezonabil in intervalul stabilit in acest paragraf, din cel putin unul din urmatoarele motive:

 

(i) gradul imbunatatirilor cerute poate fi realizat in etape care depasesc intervalul stabilit, din motive tehnice;

 

(ii) finalizarea imbunatatirilor in intervalul stabilit ar fi extrem de scumpa;

 

(iii) conditiile naturale nu permit imbunatatirea treptata a starii corpului de apa.

 

(b) extinderea termenului limita, precum si motivele pentru aceasta, sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de gospodarire la nivelul bazinului hidrografic, cerute conform art. 13;

 

(c) Extinderea trebuie sa se limiteze la cel mult 2 actualizari ulterioare ale Planului de gospodarire la nivel de bazin hidrografic cu exceptia cazurilor cand conditiile naturale sunt de asa natura incat obiectivele nu pot fi realizate in aceasta perioada;

 

(d) Un rezumat al masurilor cerute conform art. 11 care sunt considerate a fi necesare pentru a aduce corpurile de apa, progresiv, la starea ceruta de termenul limita extins, motivele pentru orice intarziere in a face aceste masuri operationale si planificarea in timp pentru implementarea acestora sunt stabilite prin Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic. O revizuire a aplicarii acestor masuri si un rezumat al oricaror masuri aditionale trebuie sa fie inclus in actualizarile Planului la nivel de bazin hidrografic.

 

5. Statele Membre pot sa-si propuna sa realizeze obiectivele de mediu mai putin stringente decat acelea cerute conform paragrafului 1 pentru corpuri de apa specifice atunci cand sunt in asa fel afectate de activitatea umana, dupa cum s-a determinat conform art. 5 (1), sau conditiile sale naturale sunt de asemenea natura incat realizarea acestor obiective ar putea fi nerealizabila sau disproportionata din punct de vedere al cheltuielilor, si toate conditiile urmatoare sunt intrunite:

 

(a)     necesitatile de mediu si socio-economice deservite de astfel de activitati umane nu pot fi realizate prin alte mijloace, care constituie o optiune semnificativ mai buna pentru mediu si care nu implica cheltuieli disproportionate;

 

(b)     Statele Membre asigura,

 

  •      cea mai buna stare ecologica si chimica care poate fi atinsa pentru apele de suprafata, avand in vedere impactul care nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau a poluarilor;
  •      cele mai mici modificari posibile ale starii bune a apelor subterane, avand in vedere impactul care nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau a poluarilor.

 

(c)     nu se produce deteriorarea ulterioara a starii corpurilor de apa afectate;

 

(d)     stabilirea unor obiective de mediu mai putin stringente si a motivelor pentru acest lucru, sunt mentionate in mod specific in Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic cerut conform art. 13 si acele obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.

 

6. Deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa nu trebuie sa incalce prevederile acestei Directive daca acest lucru este ca urmare a circumstantelor determinate de cauze naturale sau de forta majora, care sunt exceptionale sau care nu ar putea fi in totalitate prevazute, in particular, inundatii extreme si secete prelungite, sau ca urmare a circumstantelor cauzate de accidentele care nu ar putea fi prevazute in totalitate, atunci cand toate conditiile urmatoare sunt intrunite:

 

(a)    toate etapele posibile sunt destinate prevenirii deteriorarii ulterioare a starii si pentru a nu compromite realizarea obiectivelor de mediu ale acestei Directive, in alte corpuri de apa care nu sunt afectate de aceste circumstante;

 

(b)    conditiile in care astfel de circumstante sunt exceptionale sau care nu ar putea sa fie in totalitate previzibile pot fi declarate, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvati, sunt stabilite in Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic.

 

(c)    masurile care trebuie luate in astfel de conditii exceptionale sunt incluse in programele de masuri si nu pot compromite refacerea calitatii corpurilor de apa, odata ce aceste circumstante inceteaza;

 

(d)    efectele circumstantelor care sunt exceptionale sau care nu ar putea sa fi in totalitate prevazute sunt revizuite anual si, supuse obiectivelor stabilite in paragraful 3 (a), toate masurile practicabile sunt luate cu scopul de a reface raul la starea sa inainte de efectul acestor circumstante cat de curand posibil si realizabil in mod rezonabil; si

 

(e)    o sinteza a efectelor circumstantelor si a unor astfel de masuri care s-au luat sau care trebuie sa se ia in conformitate cu paragrafele (a) si (b) este inclusa in urmatorul Plan de gospodarire pe bazine hidrografice actualizat.

 

7. Statele Membre nu vor incalca prevederile acestei Directive atunci cand:

 

  •      nerealizarea unei stari bune a apelor subterane, a unei stari ecologice bune, sau acolo unde este cazul, a unui potential ecologic bun sau prevenirea deteriorarii starii corpului de apa de suprafata sau subterana este rezultatul unor noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata sau degradarii nivelurilor apelor subterane, sau
  •      nerealizeaza prevenirii deteriorarii de la starea foarte buna la starea buna a corpurilor de apa este rezultatul unor noi activitati umane durabile

 

si sunt intrunite toate conditiile urmatoare:

 

(a)   sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa;

 

(b)   motivele acestor modificari sau degradari sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani.

 

(c)   motivele acestor modificari sau degradari sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii de realizare a obiectivelor stabilite in paragraful 1 sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau degradari aduse sanatatii umane, mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile; si

 

(d)   obiectivele beneficiare deservite de acele modificari sau degradari ale corpurilor de apa, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace, care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului.

 

8. La aplicarea paragrafelor 3, 4, 5, 6 si 7, un Stat Membru trebuie sa garanteze ca aplicarea nu va exclude sau nu va compromite permanent atingerea obiectivelor acestei Directive in alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi District al bazinului hidrografic si ca acest lucru este in conformitate cu implementarea altor reglementari Comunitare in domeniul mediului.

 

9. Trebuie luate in considerare ca etapele pentru asigurarea aplicarii noilor prevederi, inclusiv aplicarea paragrafelor 3, 4, 5, 6 si 7 garanteaza cel putin acelasi nivel de protectie ca cel existent in legislatia Comunitara.

 

 

Articolul 5

 

Caracteristicile Districtului bazinului hidrografic,

Revizuirea impactului asupra mediului din cauza activitatilor umane si analiza economica a folosintelor de apa

 

1. Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure pentru fiecare District al bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui District al unui bazin hidrografic international care se afla in teritoriul sau:

 

  •      analiza caracteristicilor sale
  •      trecerea in revista a impactului activitatii umane asupra starii apelor de suprafata sau subterane, si
  •      analiza economica a folosintelor de apa

 

conform specificatiilor tehnice stabilite in Anexele II si III si acestea sunt finalizate in cel mult 4 ani de la data intrarii in vigoare a acestei Directive.

 

2. Analizele si trecerile in revista mentionate in paragraful 1, trebuie revazute si daca este cazul actualizate, la cel mult 13 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive si la fiecare 6 ani dupa aceea.

 

 

Articolul 6

 

Registrul Ariilor Protejate

 

1. Statele Membre trebuie sa asigure stabilirea unui registru sau a unor registre ale tuturor zonelor situate in cadrul fiecarui District al bazinului hidrografic pentru care s-a stabilit ca necesita protectie speciala conform legislatiei Comunitare specifice pentru protectia apelor sale de suprafata si a apelor subterane, sau pentru conservarea habitatelor si a speciilor direct dependente de apa. Acestea trebuie sa garanteze inregistrarea completa la cel mult 4 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive.

 

2. Registrul sau registrele trebuie sa includa toate corpurile de apa identificate conform art. 7 (1) si toate Ariile protejate acoperite de Anexa IV.

 

3. Pentru fiecare District al bazinului hidrografic, registrul sau registrele ariilor protejate trebuie mentinut la zi si revizuit.

 

 

Articolul 7

 

Apa folosita pentru captarea apei potabile

 

1. Statele Membre trebuie sa identifice, in cadrul fiecarui District al bazinului hidrografic:

  •      toate corpurile de apa folosite pentru captarea apei in scopul consumului uman (potabilizarii) care asigura in medie mai mult de 10 m3/zi sau care deservesc mai mult de 50 persoane, si
  •      acele corpuri de apa care se intentioneaza sa se foloseasca in viitor in acest scop.

 

Statele Membre trebuie sa monitorizeze, in conformitate cu Anexa V, acele corpuri de apa care, potrivit Anexei V, furnizeza mai mult de 100 m3/zi in medie.

 

2. Pentru fiecare corp de apa identificat conform paragrafului 1, in plus pentru indeplinirea obiectivelor art. 4 in conformitate cu cerintele acestei Directive, pentru apele de suprafata inclusiv pentru standardele de calitate stabilite la nivelul Comunitatii Europene conform art. 16, Statele Membre trebuie sa asigure ca prin aplicarea tratarii apelor, si in conformitate cu legislatia Comunitara, apa care rezulta va indeplini cerintele Directivei 80/778/EEC, amendata prin Directiva 98/83/EC.

 

3. Statele Membre trebuie sa asigure protectia necesara pentru corpurile de apa identificate in scopul evitarii deteriorarii calitatii lor pentru reducerea gradului de tratament de purificare necesar pentru producerea de apa potabila. Statele Membre pot stabili zone de securitate pentru acele corpuri de apa.

 

 

Articolul 8

 

Monitoringul starii apelor de suprafata a apelor subterane si a ariilor protejate

 

1. Statele Membre trebuie sa asigure stabilirea programelor pentru monitoringul starii apelor pentru stabilirea unei vederi de ansamblu coerente si cuprinzatoare a starii apelor in cadrul fiecarui District al bazinului hidrografic:

 

  •     pentru apele de suprafata astfel de programe trebuie sa cuprinda:

 

(i)                 volumul si nivelul sau valoarea debitului pana la limita relevanta pentru starea ecologica si chimica si potentialul ecologic; si

(ii)               starea ecologica si chimica si potentialul ecologic;

 

  •      pentru apele subterane astfel de programe trebuie sa acopere monitorizarea starii chimice si cantitative;

 

pentru ariile protejate programele mai sus mentionate trebuie sa fie suplimentate cu acele specificatii continute in legislatia Comunitara conform careia s-au stabilit ariile protejate individuale.

 

2. Aceste programe trebuie sa fie operationale cel mai tarziu la sase ani de la data intrarii in vigoare a acestei Directive fara alte specificatii in legislatia in domeniu. Astfel, monitoringul trebuie sa fie in concordanta cu cerintele Anexei V.

 

3. Specificatiile technice si metodele standardizate pentru analize si monitorizarea starii apelor trebuie stabilite in concordanta cu procedura stabilita in art. 21.

 

 

Articolul 9

 

Recuperarea cheltuielilor pentru serviciile de apa

 

1. Statele Membre trebuie sa tina seama de principiul recuperarii cheltuielilor serviciilor de apa inclusiv cheltuielile din punct de vedere al mediului si de resurse, avand in vedere analizele economice conform Anexei III si in particular, in concordanta, cu principiul poluatorul plateste.

 

Statele Membre trebuie sa asigure pana in 2010:

 

  •      politicile de preturi ale apei asigura motivele adecvate pentru folosirea eficienta a resurselor de apa de catre utilizatori si de aceea contribuie la obiectivele Directivei din punct de vedere al mediului;
  •      contributie corespunzatoare pe diferite folosinte de apa clasificate in: industrie, gospodarii individuale si agricultura, pentru recuperarea cheltuielilor din serviciile de apa, bazata pe o analiza economica efectuata in conformitate cu Anexa III si luand in considerare principiul poluatorul plateste.

 

Statele Membre pot, in timpul acestui proces, sa aiba in vedere efectele sociale, de mediu si economice ale recuperarii cat si conditiile geografice si climatice ale regiunii sau regiunilor afectate.

 

2. Statele Membre trebuie sa raporteze in Planurile de gospodarire la nivel de bazin hidrografic etapele planificate pentru implementarea paragrafului 1 care vor contribui la realizarea obiectivelor de mediu din aceasta Directiva si contributia pe care au avut-o diferitele folosinte de apa asupra recuperarii costurilor de servicii de apa.

 

3. Nimic din acest articol nu trebuie sa impiedice fundamentarea unor masuri specifice preventive sau remediative pentru realizarea obiectivelor acestei Directive.

 

4. Statele Membre nu trebuie sa incalce aceasta Directiva daca se hotaraste in conformitate cu practicile stabilite sa nu aplice prevederile paragrafului 1 fraza a doua, si in acest scop prevederile importante ale paragrafului 2, pentru o activitate data folositoare de apa, unde acest lucru nu compromite scopurile si realizarea obiectivelor acestei Directive. Statele Membre trebuie sa raporteze motivele pentru neaplicarea deplina a paragrafului 1, fraza a doua, in Planurile de gospodarire la nivel de bazin.

 

Articol 10

 

Modul combinat de abordare pentru surse de poluare punctuale si difuze

 

1. Statele Membre trebuie sa asigure ca toate evacuarile la care se face referire in paragraful 2 in apele de suprafata sunt controlate conform cu modul de abordare combinat stabilit in acest articol.

 

2. Statele Membre trebuie sa asigure stabilirea si/sau implementarea:

 

(a) controlului emisiilor bazat pe “Cele mai bune tehnologii disponibile”; sau

 

(b) valorilor limita importante ale emisiilor; sau

 

(c) in cazul impactului difuz, a controlului si daca este posibil inclusiv, a “Celor mai bune practici din punct de vedere al mediului”;

 

stabilite in:

 

  •       Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 privind controlul si prevenirea integrata a poluarii[19],
  •      Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate orasenesti[20],
  •      Directiva Consiliului 91/676/EEC din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole[21],
  •       Directivele adoptate potrivit art. 16 al acestei Directive,
  •       Directivele prezentate in Anexa IX,

     si orice alta reglementare importanta a Comunitatii

 

la cel mult 12 ani de la data intrarii in vigoare a acestei Directive, fara nici o alta dispozitie contrara specificata in reglementarile in vigoare.

 

3. Acolo unde un obiectiv de calitate sau standard de calitate, chiar daca este stabilit conform acestei Directive dintre Directivele prezentate in Anexa IX, sau ca urmare a oricarei alte reglementari ale Comunitatii necesita conditii mai stricte decat acelea care ar rezulta ca urmare a aplicarii paragrafului 2, ar trebui stabilite in conformitate, controale mai stricte ale emisiilor.

 

Articolul 11

 

Programe de masuri

 

1. Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure stabilirea pentru fiecare District bazinal sau pentru parte a unui District al bazinului hidrografic international din teritoriul sau, un program de masuri, tinand seama de rezultatele analizelor cerute conform cu art. 5, pentru realizarea obiectivelor stabilite in art. 4. Astfel de programe pot face referire la masurile care decurg din legislatia adoptata la nivel national si care acopera intregul teritoriu al unui Stat Membru. Acolo unde este cazul, un Stat Membru poate adopta masuri aplicabile tuturor Districtelor bazinelor hidrografice si/sau portiunilor de Districte de bazine hidrografice internationale care se afla pe teritoriul sau.

 

2. Fiecare program de masuri trebuie sa includa masurile de “baza” specificate la paragraful 3 si daca este cazul, masuri “suplimentare”.

 

3. "Masurile de baza" reprezinta minimum cerintelor care trebuie indeplinite si care trebuie sa constea in:

 

(a) acele masuri necesare pentru implementarea legislatiei Comunitare privind protectia apelor, inclusiv masurile legale cuprinse in art. 10 si in partea A a Anexei VI;

 

(b) masurile presupuse a fi adecvate pentru scopurile art. 9;

 

(c) masurile pentru promovarea folosirii eficiente si durabile a apei pentru evitarea compromiterii realizarii obiectivelor specificate in art. 4;

 

(d) masurile pentru indeplinirea cerintelor de la art. 7, inclusiv masurile de siguranta a calitatii apei pentru reducerea nivelului de tratament de purificare necesar pentru producerea de apa potabila;

 

(e) controale asupra captarilor de apa dulce de suprafata si a apelor subterane si imprejmuirea (protectia) apelor dulci de suprafata, inclusiv un registru sau registre ale captarilor de apa si necesitatea unei autorizari prealabile pentru captare si imprejmuire. Aceste controale trebuie sa fie periodic revizuite, si acolo unde este cazul, actualizate. Statele Membre pot sa excepteze de la aceste controale, captarile sau imprejmuirile care nu au impact important asupra starii apelor;

 

(f) controale, inclusiv necesitatea de autorizare prealabila a reincarcarii artificiale sau a realimentarii corpurilor de apa subterana. Apa folosita poate proveni din orice apa de suprafata sau subterana care se presupune ca folosirea sursei nu compromite realizarea obiectivelor de mediu stabilite pentru sursa sau pentru corpurile de apa subterana reincarcate sau realimentate (imbogatite). Aceste controale trebuie sa fie revizuite periodic sau daca este cazul, actualizate;

 

(g) pentru evacuarile surselor punctuale care pot cauza poluare, este necesara o reglementare prealabila, cum ar fi interzicerea intrarii poluantilor in apa, sau autorizarea prealabila, sau inregistrarea bazata pe reguli limitative generale, stabilind controlul emisiilor pentru poluantii respectivi inclusiv controalele efectuate in conformitate cu art. 10 si 16. Aceste controale trebuie sa fie revizuite periodic si, daca este cazul, actualizate;

 

(h) masuri pentru prevenirea sau controlul intrarii de poluanti, pentru evacuarile surselor punctuale care pot cauza poluare. Controalele pot lua forma unei cereri pentru reglementare prealabila, cum ar fi interzicerea intrarii poluantilor in apa, sau autorizarea prealabila, sau inregistrarea bazata pe reguli limitative generale unde astfel de solicitari nu sunt specificate in nici o alta reglementare Comunitara. Aceste controale trebuie sa fie revizuite periodic si, daca este cazul, actualizate.

 

(i) pentru orice alt impact negativ important asupra starii apei identificat conform art. 5 si Anexei II, in particular masurile pentru a asigura conditiile hidromorfologice ale corpurilor de apa in conformitate cu realizarea starii ecologice necesare sau a potentialului ecologic bun pentru corpurile de apa care sunt considerate ca fiind artificiale sau important modificate. Controalele in acest scop, pot lua forma unei solicitari pentru autorizare prealabila, sau inregistrarea bazata pe reguli limitative generale unde astfel de solicitari nu sunt specificate in nici o alta reglementare Comunitara. Aceste controale trebuie sa fie revizuite periodic si, daca este cazul, actualizate.

 

(j) interzicerea evacuarilor directe de poluanti in apele subterane supuse urmatoarelor prevederi.

 

Statele Membre pot autoriza re-injectarea in acelasi acvifer a apelor folosite in scopuri geotermale.

 

Acestea pot, de asemenea, autoriza conditiile specifice pentru:

 

  •      injectarea apei care contine substante care rezulta din operatii de explorarea si extractia hidrocarburilor sau activitatilor miniere si injectarea apelor din motive tehnice, in formatiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substante sau in formatiunile geologice care din motive naturale sunt permanent improprii pentru alte scopuri. Astfel de injectii nu trebuie sa contina substante altele decat cele rezultate din operatiunile mentionate mai sus,
  •      re-injectarea apelor subterane pompate din mine si cariere de piatra sau asociate cu constructia sau intretinerea lucrarilor civile ingineresti,
  •      injectarea gazului natural sau a gazului petrol lichid (LPG) in scopul depozitarii in formatiunile geologice care din motive naturale sunt permanent improprii pentru alte scopuri,
  •      injectarea gazului natural sau a gazului petrol lichid (LPG) in scopul depozitarii in formatiunile geologice unde este necesara o securitate deosebita pentru alimentarea cu gaz, si unde injectarea trebuie sa aiba loc ca sa previna orice pericol prezent sau viitor de deteriorare a calitatii oricaror ape subterane receptoare,
  •      constructii, lucrari civile ingineresti si lucrari de constructii sau activitati similare pe teren sau in teren care vin in contact cu apa subterana. Pentru aceste scopuri, Statele Membre pot determina ca astfel de activitati sa fie tratate ca avand autorizatii eliberate prin care acestea, sunt conduse in conformitate cu regulile generale restrictive (limitative) elaborate de catre Statele Membre pentru astfel de activitati,
  •      evacuarea unor cantitati mici de substante in scopuri stiintifice pentru caracterizarea, protectia si refacerea corpurilor de apa, limitate strict la cantitatea necesara pentru acest scop, presupunand ca aceste evacuari nu compromit realizarea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apa subterana.

 

in cazul in care aceste evacuari nu compromit atingerea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apa subterana.

 

(k) in concordanta cu actiunile luate in conformitate cu art. 16, masurile pentru eliminarea poluarii apelor de suprafata cu acele substante specificate in lista prioritara decisa conform a art. 16 (2) si pentru reducerea progresiva a poluarii cu alte substante care ar putea altfel, sa impiedice realizarea obiectivelor pentru corpurile de apa de suprafata asa cum au fost stabilite conform art. 4;

 

(l) orice masuri necesare pentru prevenirea pierderilor importante de poluanti din instalatii tehnice si pentru previnirea si/sau reducerea impactului incidentelor poluarilor accidentale, de exemplu ca urmare a inundatiilor, inclusiv prin sistemele de detectare sau de alarmare a unor astfel de evenimente inclusiv, in cazul unor accidente care nu pot fi prevazute in mod rezonabil, toate masurile adecvate pentru reducerea riscurilor asupra ecosistemelor acvatice.

 

4. Masurile “suplimentare" sunt acele masuri desemnate si implementate pe langa masurile de baza, in scopul realizarii obiectivelor stabilite ca urmare a art. 4. Partea B a Anexei VI contine o lista neexclusiva a acestor masuri.

 

Statele Membre pot de asemenea sa adopte masuri suplimentare ulterioare pentru asigurarea protectiei aditionale sau imbunatatirea apelor aflate sub incidenta acestei Directive, inclusiv in implementarea acordurilor internationale importante la care se face referire in art. 1.

 

5. Acolo unde monitoringul sau alte date indica faptul ca obiectivele stabilite conform art. 4 pentru corpurile de apa nu ar putea fi indeplinite, Statele Membre trebuie sa asigure ca:

 

  •      sunt investigate cauzele posibilelor neindepliniri;
  •      sunt examinate si revizuite autorizatiile si acordurile importante daca este necesar;
  •      sunt revizuite si adaptate programele de monitoring, daca este nevoie; si
  •     sunt stabilite masuri aditionale care ar putea fi necesare pentru realizarea acelor obiective, inclusiv, daca este nevoie, se trece la stabilirea unor standarde de calitate a mediului mai stricte urmand procedurile stipulate in Anexa V.

 

Acolo unde aceste cauze sunt rezultatul unor circumstante naturale sau in cazuri de forta majora care sunt exceptionale si care nu ar putea fi prevazute in mod rezonabil, in particular inundatii extreme sau secete prelungite, Statele Membre ar putea determina (demonstra) ca masurile suplimentare nu sunt realizabile, supuse art 4 (5).

 

6. Pentru implementarea masurilor ca urmare a paragrafului 3, Statele Membre trebuie sa ia in considerare toate etapele astfel incat sa nu creasca poluarea apelor marine. Fara a aduce prejudicii legislatiei existente, aplicarea masurilor luate conform paragrafului 3 nu ar putea sa conduca, in nici un fel, nici direct nici indirect la poluarea apelor de suprafata. Aceasta obligatie nu ar trebui aplicata acolo unde ar putea duce la cresterea poluarii mediului ca intreg.

 

7. Programele de masuri trebuie stabilite la cel mult noua (9) ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive si toate masurile trebuie facute operationale in cel mult 12 ani dupa data intrarii in vigoare a Directivei.

 

8. Programele de masuri trebuie revizuite si daca este nevoie actualizate in cel mult 15 ani dupa intrarea in vigoare a acestei Directive si la fiecare 6 ani dupa aceea. Orice masura noua sau revizuita stabilita conform unui program actualizat trebuie facuta operationala in 3 ani de la stabilirea acestora.

 

Articolul 12

 

Probleme care nu pot fi puse in practica la nivel de Stat Membru

 

1. Acolo unde un Stat Membru identifica o problematica care are un impact asupra managementului apelor sale dar care nu poate fi rezolvat de acel Stat Membru, trebuie raportata aceasta problema catre Comisie si catre orice Stat Membru care are legatura cu aceasta si poate face recomandari pentru rezolvarea acesteia.

 

2. Comisia trebuie sa raspunda oricarui raport sau recomandare venita din partea Statelor Membre intr-o perioada de 6 luni.

 

 

Articolul 13

 

Planurile de gospodarire pe bazine hidrografice

 

1. Statele Membre trebuie sa asigure ca este elaborat cate un Plan de gospodarire la nivel de bazin hidrografic pentru fiecare District al bazinelor hidrografice care se afla in intregime pe teritoriul lor.

 

2. In cazul unui District al unui bazin hidrografic international care este cuprins in totalitate in Comunitate, Statele Membre trebuie sa asigure coordonarea pentru elaborarea unui singur Plan de gospodarire a bazinelor hidrografice internationale. Acolo unde nu este elaborat unui astfel de Plan, Statele Membre trebuie sa elaboreze Planuri de gospodarire a bazinelor hidrografice care acopera cel putin acele parti din bazinul hidrografic international care se afla pe teritoriul lor, pentru atingerea obiectivelor acestei Directive.

 

3. In cazul unui District al bazinelor hidrografice internationale care se extinde peste hotarele Comunitatii, Statele Membre trebuie sa depuna eforturi sa elaboreze un singur Plan de gospodarire a bazinelor hidrografice si, acolo unde acest lucru nu este posibil, planul trebuie sa acopere cel putin partea din Districtul bazinului hidrografic international care se afla pe teritoriul Statelelor Membre implicate.

 

4. Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic trebuie sa includa informatiile detaliate in Anexa VII.

 

5. Planurile de gospodarire la nivel de bazine hidrografice pot fi suplimentate cu elaborarea unuia sau a mai multor programe detaliate si planuri de management pentru subbazin, sector, obiectiv sau tip de apa pentru a raspunde aspectelor particulare ale gospodaririi apelor. Implementarea acestor masuri trebuie sa nu excluda Statele Membre de la nici una din obligatiile care decurg din restul acestei Directive.

 

6. Planurile de gospodarire la nivel de bazine hidrografice trebuie sa fie publicate la cel mult 9 ani de la data intrarii in vigoare a acestei Directive.

 

7. Planurile de gospodarire la nivel de bazine hidrografice trebuie revizuite si actualizate la cel mult 15 ani dupa data intrarii in vigoare a acestei Directive si la fiecare 6 ani dupa aceea.

 

 

Articolul 14

 

Informarea si consultarea publicului

 

1. Statele Membre trebuie sa incurajeze implicarea activa a tuturor partilor interesate in implementarea acestei Directive, in particular in elaborarea, revizuirea si actualizarea Planurilor de gospodarire pe bazine hidrografice. Statele Membre trebuie sa asigure ca, pentru fiecare District al bazinului hidrografic, se publica si se elibereaza pentru comentarii catre public, inclusiv catre utilizatori:

 

(a)    un grafic de esalonare si un program de lucru pentru elaborarea planului, inclusiv o declaratie a masurilor de consultare care trebuie luate, cu cel mult trei ani inainte de inceperea perioadei la care face referire planul;

 

(b)    o vedere generala intermediara a unor probleme importante de management al apelor identificate in bazinul hidrografic, cel putin cu doi ani inainte de inceperea perioadei la care se refera planul;

 

(c)     copiile proiectului de Plan de gospodarire pe bazine hidrografice, cu cel putin doi ani inainte de inceperea perioadei la care se refera Planul.

 

La cerere trebuie sa se permita accesul la documentele de baza si la informatia folosita pentru elaborarea proiectului de Plan de gospodarire pe bazin hidrografic.

 

2. Statele Membre trebuie sa permita (asigure) cel putin 6 luni pentru comentarii in scris la acele documente pentru a permite implicarea activa si consultarea.

 

3. Paragrafele 1 si 2 trebuie sa se aplice in egala masura la Planurile de gospodarire a bazinelor hidrografice actualizate.

 

 

Articolul 15

 

Raportarea

 

1. Statele Membre trebuie sa trimita copii ale Planurilor de gospodarire a bazinelor hidrografice si ale tuturor planurilor actualizate ulterioare catre Comisie si catre oricare alt Stat Membru implicat, in decurs de trei luni de la publicarea lor:

 

(a) pentru Districtele bazinelor hidrografice care se afla in totalitate pe teritoriul unui Stat Membru, toate Planurile de gospodarire la nivel de bazin hidrografic care acopera teritoriul lor national si care sunt publicate conform art. 13;

 

(b) pentru Districtele bazinelor hidrografice internationale, cel putin partea din Planurile de gospodarire a bazinelor hidrografice care acopera teritoriul unui Stat Membru.

 

2. Statele Membre trebuie sa trimita rezumatele rapoartelor pentru:

 

  •      analizele necesare conform art. 5; si
  •      programele de monitoring desemnate conform art. 8

 

efectuate pentru scopurile primului Plan de gospodarire a bazinului hidrografic in decurs de 3 luni de la finalizarea acestora.

 

3. Statele Membre trebuie, in decurs de 3 ani de la publicarea fiecarui Plan de gospodarire a bazinelor hidrografice, sau a unuia actualizat conform art. 13, sa trimita un raport intermediar care sa descrie progresul implementarii programelor de masuri planificate.

 

 

Articolul 16

 

Strategii impotriva poluarii apelor

 

1. Parlamentul European si Consiliul trebuie sa adopte masuri specifice impotriva poluarii apei cu poluanti individuali sau grupuri de poluanti care prezinta un risc important pentru mediul acvatic sau prin intermediul acestuia, inclusiv riscuri asupra apelor folosite pentru captarea apei potabile. Pentru acei poluanti, masurile trebuie sa fie indreptate catre reducerea progresiva, iar pentru substantele prioritare periculoase, asa cum s-a definit in art. 2 (30), la stoparea sau oprirea treptata a evacuarilor, emisiilor si a pierderilor. Astfel de masuri trebuie adoptate tinand seama de propunerile prezentate de Comisie in concordanta cu procedurile stabilite in Tratat.

 

2. Comisia trebuie sa trimita o propunere care stabileste o lista de substante prioritare alese dintre cele care prezinta un risc important direct mediului acvatic sau indirect prin acesta. Trebuie stabilite prioritatile pentru actiune in cazul substantelor, pe baza riscului pentru mediul acvatic sau prin mediul acvatic, identificat de:

 

(a)    evaluarea riscului efectuata conform Reglementarilor Consiliului (EEC) nr 793/93[22], Directiva Consiliului 91/414/EEC[23], Directiva 98/8/EC a Parlamentului European si a Consiliului[24]; sau

 

(b)    evaluarea bazata pe riscul tintit (conform metodologiei din Regulament (EEC) nr 793/93) concentrata exclusiv pe ecotoxicitatea acvatica si asupra toxicitatii umane prin intermediul mediului acvatic.

 

 

Acolo unde este necesar, pentru indeplinirea graficului stabilit in paragraful 4, in cazul substantelor trebuie sa fie stabilite prioritati de actiune pe baza riscului asupra mediului acvatic sau prin intermediul mediului acvatic, identificat printr-o procedura simplificata de evaluare bazata pe risc in functie de principiile stiintifice tinand seama in special de:

 

  •      evidenta privind pericolul inerent al substantelor in cauza, si in particular ecotoxicitatea lor acvatica si toxicitatea umana prin intermediul cailor de expunere acvatice; si
  •      evidenta din monitoring a contaminarii mediului in general; si
  •      alti factori certificati care pot indica posibilitatea contaminarii mediului in general, cum ar fi productia sau folosirea substantelor aflate in discutie si folosirea modelelor.

 

3. Propunerea Comisiei trebuie sa identifice de asemenea substantele prioritare periculoase. Pentru aceasta, Comisia trebuie sa tina seama de selectarea substantelor care prezinta interes tinand seama de legislatia Comunitara relevanta privind substantele periculoase sau acordurile internationale importante.

 

4. Comisia trebuie sa revizuiasca lista adoptata a substantelor prioritare la cel mult 4 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive si cel putin la fiecare 4 ani dupa aceea si sa inainteze propuneri daca este necesar.

 

5. Pentru pregatirea propunerii sale, Comisia trebuie sa tina seama de recomandarile Comitetului Stiintific pentru Toxicitate, Ecotoxicitate si Mediu, Statelor Membre, Parlamentului European, Agentiei Europene de Protectia Mediului, programelor de cercetare Comunitare, organizatiilor internationale la care Comunitatea este Parte, organizatiilor Europene de afaceri inclusiv a acelora care reprezinta intreprinderile mici si mijlocii, organizatiilor Europene de mediu si de alte informatii relevante care intra in atentia acesteia.

 

6. Pentru substantele prioritare, Comisia trebuie sa trimita propunerile de control pentru:

 

  •      reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritare si, in particular
  •      stoparea sau oprirea treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor substantelor identificate conform paragrafului 3, inclusiv un grafic de realizare a acestui lucru. Programul nu trebuie sa depaseasca 20 ani dupa adoptarea acestor propuneri de catre Parlamentul European si de Consiliu in concordanta cu prevederile acestui articol.

 

Pentru aceasta trebuie identificata eficienta corespunzatoare a cheltuielilor si nivelul de proportionalitate si combinatia controalelor de productie si proces atat pentru surse punctuale cat si difuze si sa se tina seama de valorile limita uniforme la nivelul intregii Comunitati pentru controalele procesului. Acolo unde este cazul, trebuie stabilite actiuni la nivelul Comunitatii pentru controalele de proces, pentru fiecare sector in parte. Acolo unde controalele de produse includ o revizuire a autorizatiilor importante eliberate conform Directivei 91/414/EEC si Directivei 98/8/EC, astfel de revizuiri trebuie efectuate in conformitate cu prevederile acelor Directive. Fiecare propunere pentru controale trebuie sa specifice organizarea pentru revizuire, actualizare si pentru evaluare a eficacitatii acestora.

 

7. Comisia trebuie sa trimita propuneri pentru standardele de calitate care se aplica concentratiilor substantelor prioritare in apele de suprafata, sedimente si biota.

 

8. Comisia trebuie sa trimita propuneri, in conformitate cu paragrafele 6 si 7, cel putin in ceea ce priveste controalele emisiilor pentru surse punctuale si standardele de calitate a mediului in cel mult 2 ani de la includerea substantelor in cauza pe lista prioritara. Pentru substantele incluse in prima lista prioritara, in absenta acordului la nivel de Comunitate, la un interval de 6 ani de la data intrarii in vigoare a acestei Directive, Statele Membre stabilesc standarde de calitate a mediului pentru aceste substante pentru toate apele de suprafata afectate de evacuarea acestor substante si controalele asupra principalelor surse ale acestor evacuari, bazate printre altele pe luarea in considerare a tuturor optiunilor tehnice de reducere. Pentru substantele urmatoare incluse in lista prioritara, in absenta acordului la nivel de Comunitate, Statele Membre trebuie sa ia astfel de actiuni 5 ani dupa data includerii in lista.

 

9. Comisia poate pregati strategii impotriva poluarii apelor cu orice poluant sau grupe de poluanti, inclusiv orice poluare ca urmare a unor accidente.

 

10. Pentru pregatirea propunerilor sale, conform paragrafelor 6 si 7, Comisia trebuie sa revizuiasca de asemenea toate Directivele prezentate in Anexa IX. Aceasta trebuie sa propuna, pana la termenul limita din paragraful 8, o revizuire a controalelor din Anexa IX pentru toate acele substante care sunt incluse in lista prioritara si trebuie sa propuna masuri adecvate inclusiv posibila anulare a controalelor conform Anexei IX pentru toate celelalte substante.

 

Toate controalele din Anexa IX pentru care revizuirile sunt propuse trebuie anulate la data intrarii in vigoare ale acestor revizii.

 

11. Lista prioritara a substantelor pentru cele mentionate la paragrafele 2 si 3 propusa de catre Comisie trebuie, la adoptarea sa de catre Parlamentul European si de catre Consiliu, sa devina Anexa X la aceasta Directiva. Revizia sa mentionata in paragraful 4 trebuie sa urmeze aceeasi procedura.

 

 

Articolul 17

 

Strategii de prevenire si control a poluarii apelor subterane

 

1. Parlamentul European si Consiliul trebuie sa adopte masurile specifice de prevenire si control a poluarii apelor subterane. Astfel de masuri trebuie sa fie indreptate catre realizarea obiectivului de stare buna a apelor subterane din punct de vedere chimic in conformitate cu art. 4 (1) (b) si trebuie sa fie adoptate tinand seama de propunerile prezentate, in interval de doi ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive, de catre Comisie in conformitate cu procedurile stabilite in Tratat.

 

2. La propunerea masurilor, Comisia trebuie sa aiba in vedere analizele efectuate conform art. 5 si Anexei II. Astfel de masuri trebuie sa fie propuse mai devreme daca sunt disponibile datele, iar acestea trebuie sa includa:

 

(a)      criteriiile pentru evaluarea starii chimice bune a apelor subterane, in conformitate cu Anexa II.2.2 si Anexa V 2.3.2 si 2.4.5;

(b)      criteriile pentru identificarea tendintelor de crestere importanta si sustinuta si pentru definirea punctelor de pornire pentru ca schimbarea tendintei sa fie folosita in conformitate cu Anexa V 2.4.4.

 

3. Masurile care rezulta din aplicarea paragrafului 1 trebuie sa fie incluse in programele de masuri cerute conform art. 11.

 

4. In absenta criteriilor adoptate conform paragrafului 2 la nivelul Comunitatii, Statele Membre trebuie sa stabileasca criteriile adecvate la cel mult 5 ani de la data intrarii in vigoare a acestei Directive.

 

5. In absenta criteriilor adoptate conform paragrafului 4 la nivel national, trebuie sa se considere ca tendinta de schimbare incepe de la maximum 75 % din nivelul standardelor de calitate stabilite conform legislatiei existente la nivelul comunitatii, pentru apele subterane.

 

Articolul 18

 

Raportul Comisiei

 

1. Comisia trebuie sa publice un raport asupra implementarii acestei Directive la cel mult 12 ani de la data intrarii in vigoare a acestei Directive si la fiecare 6 ani dupa aceea si trebuie sa trimita acest raport la Parlamentul European si la Consiliu.

 

2. Raportul trebuie sa cuprinda urmatoarele:

 

(a) o trecere in revista a progresului implementarii Directivei;

 

(b) o trecere in revista a starii apelor de suprafata si subterane in Comunitate efectuata cu coordonarea Agentiei Europene de Protectia Mediului;

 

(c) o examinare a Planurilor de Gospodarire la nivel de bazin hidrografic trimise, in conformitate cu art. 15, inclusiv sugestiile pentru imbunatatirea planurilor viitoare;

 

(d) un rezumat al raspunsului la fiecare din rapoartele sau recomandarile Comisiei facute de Statele Membre, conform art. 12;

 

(e) un rezumat al oricaror propuneri, masuratori de control si strategii, elaborate conform art. 16;

 

(f) un rezumat al raspunsurilor la comentariile facute de Parlamentul European sau de Consiliu asupra rapoartelor anterioare de implementare.

 

3. Comisia trebuie de asemenea sa publice un raport privind progresul implementarii pe baza rezumatului rapoartelor pe care Statele Membre trebuie sa le trimita conform art. 15 (2) si sa il trimita Parlamentului European si Statelor Membre, la cel mult 2 ani dupa datele la care fac referire art. 5 si 8.

 

4. Comisia trebuie, in termen de 3 ani de la publicarea fiecarui raport conform paragrafului 1, sa publice un raport intermediar care sa descrie progresul implementarii pe baza rapoartelor intermediare ale Statelor Membre dupa cum s-a mentionat in art. 15 (3). Acest raport trebuie trimis Parlamentului European si Consiliului.

 

5. Comisia trebuie sa convoace atunci cand se impune pe parcursul unui ciclu de raportare, o conferinta a partilor interesate asupra Politicii Comunitare in domeniul apelor din fiecare Stat Membru, pentru a comenta rapoartele de implementare ale Comisiei si pentru schimb de experienta.

 

Participantii trebuie sa includa reprezentanti ai autoritatilor competente, Parlamentului European, ONG-urilor, partenerilor sociali si economici, organismelor consumatorilor, academicieni si alti experti.

 

 

Articolul 19

 

Planuri pentru masurile ulterioare la nivelul Comunitatii

 

1. O data pe an, Comisia trebuie sa prezinte Comitetului, in vederea informarii, conform art. 21, un plan specific de masuri care au impact asupra legislatiei in domeniul apelor care se intentioneaza sa se propuna in viitorul apropiat, inclusiv orice masuri care deriva din propunerile, masurile de control sau strategiile dezvoltate conform art. 16. Comisia trebuie sa faca pentru prima data o astfel de prezentare cel mai tarziu la 2 ani dupa data intrarii in vigoare a acestei Directive.

 

2. Comisia va revizui aceasta Directiva cel mai tarziu dupa 19 ani de la data intrarii in vigoare a acesteia si va propune orice amendament necesar la aceasta.

 

 

Articolul 20

 

Adaptari tehnice la Directiva

 

1. Anexele I, III si sectiunea 1.3.6 a Anexei V poate fi adaptata la progresul stiintific si tehnic in concordanta cu procedurile stabilite in art. 21, tinand seama de perioadele pentru revizuirea si actualizarea Planurilor de gospodarire la nivel de bazine hidrografice la care se face referire in art. 13. Acolo unde este necesar, Comisia poate adopta recomandari privind implementarea Anexelor II si V in concordanta cu procedurile stabilite in art. 21.

 

2. Pentru transmiterea si prelucrarea datelor, inclusiv a datelor statistice si cartografice, pot fi adoptate formatele tehnice pentru scopul paragrafului 1 in concordanta cu procedurile stabilite in art. 20.

 

 

Articolul 21

 

Comitetul de reglementare

 

1. Comisia trebuie sa fie asistata de un comitet (denumit in continuare "Comitetul").

 

2. Acolo unde se face referire la acest articol, trebuie sa se aplice art. 5 si 7 din Decizia 1999/468/EC, avand in vedere prevederile art. 8 din aceasta Directiva.

 

Perioada stabilita conform art. 5 (6) din Decizia 1999/468/EC trebuie stabilita la 3 luni.

 

3. Comitetul trebuie sa isi adopte propriile reguli de procedura.

 

 

Articolul 22

 

Abrogari si prevederi tranzitorii

 

1. Urmatoarele acte trebuie anulate (abrogate) la 7 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive:

 

  •      Directiva 75/440/EEC din 16 iunie 1975 privind calitatea necesara a apelor de suprafata captate in scopul potabilizarii in Statele Membre[25],
  •      Decizia Consiliului 77/795/EEC din 12 decembrie 1977 pentru stabilirea unei proceduri comune pentru schimbul de informatii asupra calitatii apelor dulci de suprafata in Comunitate[26],
  •      Directiva Consiliului 79/869/EEC din 9 octombrie 1979 privind metodele de masurare si frecventa de prelevare a probelor si analizelor apelor de suprafata captate in vederea potabilizarii in Statele Membre[27].

 

2. Urmatoarele acte trebuie sa fie anulate la 13 ani de la data intrarii in vigoare a Directivei:

 

  •      Directiva Consiliului 78/659/EEC din 18 iulie 1978 asupra calitatii apelor dulci care necesita protectie sau imbunatatiri in vederea mentinerii vietii pestilor[28],
  •      Directiva Consiliului 79/923/EEC din 30 octombrie 1979 privind calitatea necesara a apelor pentru crustacee[29],
  •      Directiva Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase[30],
  •      Directiva 76/464/EEC, cu exceptia art. 6, care trebuie anulat imediat dupa intrarea in vigoare a acestei Directive.

 

3. Pentru Directiva 76/464/EEC trebuie aplicate urmatoarele prevederi tranzitorii:

 

(a) lista substantelor prioritare adoptata conform art. 16 al acestei Directive trebuie sa inlocuiasca lista substantelor pentru care trebuie sa se stabileasca prioritatile conform Comunicatului Comisiei catre Consiliu din 22 iunie 1982;

 

(b) pentru scopurile art. 7 din Directiva 76/464/EEC, Statele Membre pot aplica principiile pentru identificarea problemelor poluarii si a substantelor care le cauzeaza, stabilirea standardelor de calitate si adoptarea masurilor stabilite in aceasta Directiva.

 

4. Obiectivele de mediu din art. 4 si standardele de calitate a mediului stabilite in Anexa IX si ca urmare a art. 16 (7), si de catre Statele Membre conform Anexei V pentru substantele care nu sunt pe lista prioritara si conform art. 16 (8) in ceea ce priveste substantele prioritare pentru care nu au fost stabilite standarde Comunitare, trebuie privite ca standarde de calitate pentru scopurile punctului 7 al art. 2 si al art. 10 din Directiva 96/61/EC.

 

5. Atunci cand o substanta din lista prioritara adoptata conform art. 16 nu este inclusa in Anexa VIII la aceasta Directiva sau in Anexa III la Directiva 96/61/EC, aceasta trebuie adaugata la (aceasta) lista.

 

6. Obiectivele de mediu stabilite prin primul Plan de gospodarire la nivel de bazin hidrografic pentru corpurile de apa de suprafata, cerut prin aceasta Directiva trebuie sa aiba ca minimum efect asupra standardelor de calitate, cel putin un efect la fel de strict ca si cele cerute pentru implementarea Directivei 76/464/EEC.

 

 

Articolul 23

 

Penalitati

 

Statele Membre trebuie sa determine penalitatile aplicabile pentru incalcarea prevederilor nationale adoptate conform acestei Directive. Penalitatile astfel adoptate trebuie sa fie eficiente, proportionate si descurajante.

 

 

Articolul 24

 

Implementarea

 

1. Statele Membre trebuie sa stabileasca legile, reglementarile si prevederile administrative necesare pentru conformarea cu aceasta Directiva cel mai tarziu pana la 22 decembrie 2003. Acestea trebuie sa informeze imediat Comisia de acest lucru.

 

Atunci cand Statele Membre adopta aceste masuri, ele trebuie sa contina o referire la aceasta Directiva sau trebuie sa fie insotita de o astfel de recomandare cu ocazia publicarii lor oficiale. Metodele de elaborare a unor astfel de recomandari trebuie sa fie stabilite de catre Statele Membre.

 

2. Statele Membre vor comunica Comisiei textele principalelor prevederi ale legii nationale pe care acestea o adopta in domeniul guvernat de aceasta Directiva. Comisia trebuie sa informeze celelalte State Membre de acest lucru.

 

 

Articolul 25

 

Intrarea in vigoare

 

Aceasta Directiva va intra in vigoare de la data publicarii acesteia in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene.

 

 

Articolul 26

 

Adresare

 

Aceasta Directiva se adreseaza Statelor Membre.

 

Intocmita la Luxembourg, 23 octombrie 2000,

 

For the European Parliament

The President

 

N. Fontaine

For the Council

The President

 

J. Glavany

 


ANEXA I

 

 

INFORMATII NECESARE PENTRU LISTA AUTORITATILOR COMPETENTE

 

 

Dupa cum s-a cerut conform art. 3(8), Statele Membre trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii despre toate autoritatile competente din cadrul fiecarui District al bazinului hidrografic sau portiune din orice District al bazinului hidrografic international care se afla pe teritoriul lor.

 

(i)                 Numele si adresa autoritatii competente - numele oficial si adresa autoritatii identificate la art. 3(2).

 

(ii)               Acoperirea geografica a Districtului Bazinului Hidrografic - numele principalelor rauri din cadrul Districtului Bazinului Hidrografic impreuna cu o descriere precisa a hotarelor Districtului Bazinului Hidrografic. Aceste informatii trebuie sa fie disponibile, pe cat posibil, pentru introducerea acestora intr-un Sistem Geografic Informational (GIS) si/sau Sistem Informational Geografic al Comisiei (GISCO).

 

(iii)             Statutul legal al autoritatii competente - o descriere a statutului legal al autoritatii competente si, daca este important, un rezumat sau o copie a statutului sau, tratatul de fondare sau un document legal echivalent.

 

(iv)              Responsibilitati - o descriere a responsabilitatilor legale si administrative pentru fiecare autoritate competenta si a rolului sau in cadrul fiecarui District al Bazinului Hidrografic.

 

(v)                Membri - acolo unde autoritatea competenta se comporta ca un organism de coordonare pentru alte autoritati competente, este necesara o lista a acestor organisme impreuna cu un rezumat al relatiilor institutionale stabilite pentru a asigura coordonarea.

 

(vi)              Relatii internationale - acolo unde un District al Bazinului Hidrografic acopera teritoriul a mai multor State Membre sau include teritorii ale Statelor ne-Membre, este necesar un rezumat al relatiilor institutionale stabilite pentru a asigura coordonarea.

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA II

 

 

1. APE DE SUPRAFATA

 

1.1 Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafata

 

Statele Membre trebuie sa identifice amplasamentul si limitele corpurilor de apa de suprafata si trebuie sa realizeze o caracterizare initiala a tuturor acestor corpuri in concordanta cu urmatoarea metodologie. Statele Membre poate sa grupeze corpurile de apa de suprafata impreuna, in scopul caracterizarii initiale a acestora.

 

(i) Corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie identificate ca facand parte din una din urmatoarele categorii – rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere – sau ca fiind corpuri de apa de suprafata artificiale sau corpuri de apa intens modificate;

 

(ii) Pentru fiecare categorie de apa de suprafata, corpurile de apa de suprafata relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie diferentiate corespunzator tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite fie prin “sistemul A” fie prin “sistemul B” identificat in sectiunea 1.2;

 

(iii) Daca este folosit sistemul A, tipurile de corpuri de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai intai diferentiate in fnctie de ecoregiunile relevante, in conformitate cu zonele geografice identificate in sectiunea 1.2 si prezentate pe harta relevanta in Anexa IX. Corpurile de apa din cadrul fiecarei ecoregiuni trebuie sa fie diferentiate prin tipurile de corpuri de apa de suprafata conform elementelor de descriere stabilite in tabelele pentru sistemul A;

 

(iv) Daca este folosit sistemul B, Statele Membre trebuie sa atinga cel putin acelasi grad de diferentiere ca la folosirea sistemului A. Conform acestui sistem, corpurile de apa din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie diferentiate in tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii si pentru astfel de elemente de descriere optionale sau combinatii de elemente de descriere dupa cum sunt necesare pentru asigurarea patului ca pot fi derivate in mod corespunzator conditiile specifice biologice de referinta specifice tipului.

 

(v) Pentru corpurile de apa de suprafata artificiale sau intens modificate diferentierile trebuie luate in considerare in conformitate cu elementele de descriere pentru oricare din categoriile de ape de suprafata care corespund cel mai bine cu corpurile de apa artificiale sau intens modificate, aflate in discutie;

 

 (vi) Statele Membre trebuie sa trimita Comisie, o harta sau harti (in format GIS) a amplasamentului geografic a tipurilor in concordanta cu gradul de diferentiere cerut conform sistemului A.

 

 

 

1.2 Ecoregiuni si tipuri de corpuri de ape de suprafata

 

1.2.1. Rauri

 

Sistem A

 

 

Tipologie fixata

 

 

Elemente de descriere

Ecoregiuni

Ecoregiunile prezentate in harta A din Anexa XI

Tip

Clasificare in functie de altitudine

Inalta > 800 m

Medie 200 - 800 m

Joasa < 200 m

Clasificare in functie de bazinul hidrografic

Mica 10 - 100 km2

Medie > 100 – 1.000 km2

Mare > 1.000 – 10.000 km2

Foarte mare >10.000 km2

Geologie

Calcaroasa

Silicioasa

Organica

 

 

Sistem B

 

 

Caracterizare alternativa

 

Factori fizici si chimici care determina caracteristicile raului sau a unei parti de rau si deci structura populatiei biologice si compozitia

Factori obligatorii

Altitudine

Latitudine

Longitudine

Geologie

Marime

Factori optionali

Distanta de la izvor

dinamica apei (in functie de debit si panta)

latimea medie a apei

adancimea medie a apei

panta medie a apei

structura si forma albiei minore

categoria de evacuare a raului (debit)

forma vaii

debit (transport) solide

capacitate de tamponare

compozitia medie a substratului

cloruri

domeniul de temperatura a aerului

temperatura medie a aerului

precipitatii

 

 

 

1.2.2 Lacuri

 

Sistem A

 

 

Tipologie fixata

 

 

Elemente de descriere

Ecoregiune

Ecoregiunile prezentate pe harta A din Anexa XI

 

Tip

 

Clasificare in functie de altitudine

            Inalta > 800 m

            Mijlocie 200 to 800 m

            Mica < 200 m

Clasificare in functie de adancimea medie

            < 3 m,

            3 m - 15 m,

            > 15 m

Clasificare in functie de marimea suprafetei

            0,5 - 1 km2

            1 - 10 km2

            10 - 100 km2

            > 100 km2

Geologie

            Calcaroasa

            Silicioasa

            Organica

 

 

Sistem B

 

 

Caracterizare alternativa

 

 

Factorii fizici si chimici care determina caracteristicile lacurilor si deci structura populatiei biologice si compozitia

Factori obligatorii

Altitudine

Latitudine

Longitudine

Adancime

Geologie

Marime

Factori optionali

adancimea medie a apei

forma lacului

timpul de retentie

temperatura medie a aerului

domeniul de variatie a temperaturii aerului

caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice)

capacitatea de tamponare

starea initiala a nutrientilor

compozitia medie a substratului

fluctuatia de nivel a apei

 

 

1.2.3. Ape tranzitorii

 

Sistem A

 

 

Tipologie fixata

 

 

Elemente de descriere

 

Ecoregiuni

 

Acestea sunt urmatoarele, dupa cum au fost identificat conform hartii B din Anexa XI:

Marea Baltica

Marea Barents

Marea Norvegiei

Marea Nordului

Oceanul Atlantic de Nord

Marea Mediteraneana

 

Tip

 

In functie de salinitatea medie anuala

< 0,5 ‰ apa apa dulce

0,5 - < 5 ‰ oligosalina

5 - < 18 ‰ mezosalina

18 - < 30 ‰ polisalina

30 - < 40 ‰ eusalina

In functie de marimea medie a mareei

< 2 m micro-maree

2 - 4 m mezo-maree

> 4 m macro-maree

 

 

Sistem B

 

 

Caracterizare alternativa

 

Factorii fizici si chimici care determina caracteristicile apelor tranzitorii si deci structura populatiei biologice si compozitia

Factori obligatorii

Latitudine

Longitudine

Limita mareelor

Salinitate

Factori optionali

adancime

viteza curentului

expunerea la valuri

timpul de retentie

temperatura medie a apei

caracteristici de amestec

turbiditate

compozitia medie a substratului

forma

intervalul de variatie a temperaturii apei

 

 

1.2.4. Ape costiere

 

Sistem A

 

 

Tipologie fixata

 

 

Elemente de descriere

 

Ecoregiune

 

Urmatoarele ecoregiuni sunt identificate pe harta B din Anexa XI:

Marea Baltica

Marea Barents

Marea Norvegiei

Marea Nordului

Oceanul Atlantic de Nord

Marea Mediterana

 

Tip

 

In functie de salinitatea medie anuala

< 0,5 ‰ apa dulce

0,5 to < 5 ‰ oligosalina

5 - < 18 ‰ mezosalina

18 - < 30 ‰ polisalina

30 - < 40 ‰ eusalina

in functie de adancimea medie

ape putin adanci <30 m,

intermediara (30 - 200 m),

adanca >200 m

 

Sistem B

 

 

Caracterizare alternativa

 

 

Factorii fizici si chimici care determina caracteristicile apelor costiere si deci structura populatiei biologice si compozitia

Factori obligatorii

Latitudine

Longitudine

Limita mareelor

Salinitate

Factori optionali

viteza curentilor

expozitia valurilor

temperatura medie a apei

caracteristici de amestec

turbiditate

timp de retentie (pentru golfurile interioare)

compozitia medie a substratului

intervalul de variatie a temperaturii apei

 

 

1.3. Stabilirea conditiilor de referinta specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apa de suprafata

 

 

(i) pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata caracterizat in conformitate cu sect. 1.1, conditiile hidromorfologice si fizico-chimice specifice tipului trebuie a fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor de caliatte hidromorfologice si fizico-chimice specificate in sect. 1.1 Anexa V pentru acel tip de corp de apa de suprafata la stare ecologica foarte buna asa cum s-a definit in tabelul din sectiunea 1.2, Anexa V. Conditiile de referinta biologice specifice tipului trebuie sa fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor biologice de calitate specificate in sect. 1.1, Anexa V pentru acele tipuri de corpuri de apa de suprafata la starea ecologica foarte buna, dupa cum este definit in tabelul din sect. 1.2, Anexa V.

 

(ii) pentru aplicarea procedurilor stabilite in sectiunea despre corpurile de apa de suprafata important modificate sau artificiale, referintele la starea ecologica foarte buna trebuie sa fie intelese ca fiind referinte la potentialul ecologic maxim asa cum s-a definit in tabelul 1.2.5 din Anexa V. Valorile pentru potentialul ecologic maxim pentru un corp de apa trebuie sa fie revizuite la fiecare 6 ani.

 

(iii) Conditiile tipului specific pentru scopurile mentionate la lit. (i) si (ii) si conditiile de referinta biologice ale tipului specific pot fi ori bazate pe asezarea in spatiu sau bazate pe modelare sau pot fi derivate, folosind o combinatie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil sa se foloseasca aceste metode, Statele Membre pot folosi decizia unor experti pentru stabilirea unor astfel de conditii. Pentru definirea starii ecologice foarte bune in ceea ce priveste concentratiile poluantilor specifici sintetici, limitele de detectie sunt acelea care pot fi atinse in concordanta cu tehnicile disponibile la timpul respectiv cand au fost stabilite conditiile specifice tipului.

 

(iv) pentru conditiile spatiale bazate pe conditiile biologice specifice de referinta, Statele Membre trebuie sa-si dezvolte o retea de referinta pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata. Reteaua trebuie sa contina un numar suficient de amplasamente cu stare foarte buna pentru a oferi un nivel suficient de incredere in valorile pentru conditiile de referinta, avand data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzator starii ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apa de suprafata si tehnicile de modelare care trebuie aplicate conform paragrafului V.

 

(v) conditiile de referinta biologice specifice tipului bazate pe modelare pot deriva folosind fie modele predictive fie metode cu caracter de impiedicare. Metodele trebuie sa foloseasca date istorice, paleologice si alte date disponibile si trebuie sa asigure un nivel suficient de incredere pentru valorile corespunzatoare conditiilor de referinta pentru a asigura ca acele conditii astfel derivate sunt corespunzatoare si valabile pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata.

 

(vi) acolo unde este posibila stabilirea unor conditii de incredere de referinta specifice pentru un element de calitate intr-un tip de corp de apa de suprafata datorita gradelor mari de variabilitate a acelui element, nu doar ca rezultat al variatiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea starii ecologice a apelor de suprafata. In astfel de circumstante, Statele Membre trebuie sa stabileasca motivele pentru excluderea din Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic.

 

 

1.4. Identificarea presiunilor

 

 

Statele Membre trebuie sa colecteze si sa mentina informatiile despre tipul si marimea presiunilor antropogene semnificative la care sunt supuse in mod deosebit apele de suprafata din fiecare District al bazinului hidrografic in particular:

 

estimarea si identificarea surselor de poluare punctiforme, in particular cu substantele prezentate in Anexa VIII, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole sau alte instalatii si activitati, printre altele, in functie de informatiile culese conform:

 

(i) Articolelor 15 si 17 din Directiva 91/271/EEC;

(ii) Articolelor 9 si 15 din Directiva 96/61/EEC.

 

si pentru scopurile Planului initial de management la nivel de bazin hidrografic:

 

(iii) Articolul 11 al Directivei 76/464/EEC;

(iv) Directivele 75/440/EEC; 76/160/EEC; 78/659/EEC; 79/923/EEC.

 

estimarea si identificarea surselor importante de poluare difuza, in particular cu substantele prezentate in Anexa VIII, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole sau alte instalatii si activitati, printre altele, in functie de informatiile adunate conform:

 

(i) Articolelor 3, 5 si 6 din Directiva 91/676/EEC;

(ii) Articolelor 7 si 17 din Directiva 91/414/EEC.

(iii) Directiva 98/8/EC;

 

si pentru scopurile Planului initial de management la nivel de bazin hidrografic:

 

(iv) Directivele 75/440/EEC; 76/160/EEC; 76/464/EEC; 78/659/EEC si 79/923/EEC.

 

estimarea si identificarea captarilor importante de apa pentru folosinte urbane, industriale, agricole sau alte folosinte, inclusiv variatiile sezoniere si necesarul total anual, si a pierderilor de apa in sistemele de distributie,

 

estimarea si identificarea impactului regularizarilor importante de cursuri de apa, inclusiv transportul si derivatiile, asupra caracteristicilor globale de curgere si a bilantului apei,

 

identificarea dereglarilor morfologice importante ale corpurilor de apa,

 

estimarea si identificarea altor impacte antropogenice importante asupra starii apelor de suprafata, si

 

estimarea modurilor de folosinta ale terenului, inclusiv identificarea zonelor importante urbane, industriale si agricole si acolo unde este necesar, identificarea zonele piscicole si a padurilor.

 

 

 

1.5 Evaluarea impactului

 

Statele Membre trebuie sa realizeze o evaluare a susceptibilitatii starii corpurilor apelor de suprafata la toate presiunile identificate mai sus.

 

Statele Membre trebuie sa utilizeze informatiile culese mai sus si orice alte informatii relevante inclusiv datele existente de monitoring a mediului, pentru a efectua o evaluare a posibilitatii pe care o au corpurile de apa de suprafata din cadrul Districtului bazinului hidrografic ca sa nu indeplineasca obiectivele de calitate a mediului stabilite pentru acele corpuri conform art. 4. Statele Membre pot utiliza tehnicile de modelare pentru asistarea unor astfel de evaluari.

 

Pentru acele corpuri identificate ca avand risc de a nu indeplini obiectivele de calitate a mediului, caracterizarea ulterioara trebuie, acolo unde este necesar, sa fie efectuata pentru a optimiza proiectarea ambelor programe de monitoring cerute conform art. 8, si a programului de masuri necesare conform art. 11.

 

 

2. APE SUBTERANE

 

2.1. Caracterizarea initiala

 

Statele Membre trebuie sa efectueze o caracterizare initiala a tuturor corpurilor de apa subterana pentru evaluarea utilizarii lor si gradului la care exista riscul de neindeplinire a obiectivelor pentru fiecare corp de apa subterana conform art. 4. Statele Membre pot grupa corpurile de apa subterana impreuna in scopul caracterizarii sale initiale. Aceasta analiza poate folosi datele hidrologice, geologice, pedologice referitoare la folosintele terenului, evacuare, captare sau alte date existente dar trebuie sa identifice urmatoarele:

 

  •      localizarea si limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
  •      presiunile la care corpul sau corpurile de apa de suprafata sunt supuse inclusiv:
  •      surse de poluare difuze;
  •      sursa de poluare punctuale;
  •      captari;
  •      realimentare artificiala.

 

  •      caracterul general al stratului de suprafata din zona de receptie din care corpul de apa subterana se realimenteaza;

 

  •      acele corpuri de subterana de care acestea sunt direct dependente de ecosistemele apelor de suprafata sau ale ecosistemelor terestre.

 

 

2.2. Caracterizarea ulterioara

 

Ca urmare a caracterizarii sale initiale, Statele Membre trebuie sa efectueze caracterizarea ulterioara a acelui corp sau a acelor corpuri de apa care au fost identificate ca avand risc pentru stabilirea unei evaluari mai precise a semnificatiei acestui risc si identificarea oricaror masuri necesare conform art. 11. Prin urmare, aceasta caracterizare trebuie sa includa informatii importante despre impactul activitatii umane si, acolo unde este necesar, informatii despre:

 

  •      caracteristicile geologice ale corpului de apa subterana inclusiv extinderea si tipul unitatilor geologice;
  •      caracterizarea hidrologica a corpurilor de apa subterana inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea si limitele;
  •      caracteristicile depozitelor superficiale si ale solurilor din zona de receptie din care corpul de apa subterana se realimenteaza, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea si proprietatile absorbtive ale depozitelor si solurilor,
  •      caracteristicile de stratificatie a apelor subterane in corpul de apa subterana;
  •     un inventar al sistemelor de suprafata asociate, inclusiv ecosistemele terestre si corpurile de apa de suprafata, cu care corpul de apa subterana este legata dinamic;
  •      estimarile directiilor si retelelor de schimb de apa intre corpul de apa subterana si sistemele de suprafata asociate, si
  •      date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reincarcarii totale;
  •      caracterizarea compozitiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contributiei din activitatea umana. Statele Membre pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane atunci cand se stabilesc nivele naturale istorice pentru acele corpuri de ape subterane.

 

2.3. Revizuirea impactului activitatilor umane asupra apelor subterane

 

Pentru acele corpuri de apa subterana care traverseaza granita dintre doua sau mai multe State Membre sau care sunt identificate ca urmare a caracterizarii initiale efectuate in concordanta cu paragraful 2.1. ca avand risc de neindeplinire a obiectivelor stabilite pentru fiecare corp de apa conform art. 4, trebuie culese si mentinute acolo unde necesar, urmatoarele informatii despre fiecare corp de apa subterana:

 

 

(a)    localizarea punctelor in care corpul de apa subterana este folosit pentru captarea apei, cu exceptia:

 

  •      punctelor pentru captarea apei care asigura mai putin de 10 m3/zi in medie; sau,
  •      punctelor pentru captarea apei in vederea consumului uman care asigura mai putin de 10 m3/zi in medie sau mai putin de 50 persoane;

 

(b)    debitele medii anuale de prelevare (captare) pentru aceste puncte;

(c)    compozitia chimica a apelor captate din corpurile de ape subterane;

(d)    localizarea punctelor din corpurile de apa subterana in care sunt evacuate direct apele

(e)    debitele evacuate in aceste puncte,

(f)      compozitia chimica a evacuarilor in corpul de apa subterana; si

(g)    folosintele terenului in zona sau zonele de receptie din care corpul de apa se realimenteaza, inclusiv aportul de poluanti si alterarile antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri prin impermeabilizarea solului, realimentarea artificiala, indiguire sau drenaj.

 

2.4. Revizuirea impactului schimbarilor nivelurilor apei subterane

 

Statele Membre trebuie de asemenea sa identifice acele corpuri de ape subterane pentru care obiectivele mai scazute trebuie sa fie specificate conform art. 4 inclusiv ca rezultat al luarii in considerare a efectelor starii corpului asupra:

 

(i) apelor de suprafata si a ecosistemelor terestre asociate;

(ii) regularizarii apei, protectiei impotriva inundatiilor si drenajului;

(iii) dezvoltarii umane.

 

2.5. Revizuirea impactului poluarii asupra calitatii apelor subterane

 

Statele Membre trebuie sa identifice acele corpuri de ape subterane pentru care obiectivele mai scazute trebuie sa fie specificate conform art. 4(5) unde, ca rezultat al impactului activitatii umane, determinata in conformitate cu art. 5(1), corpul de apa subterana este atat de poluat incat atingerea starii chimice bune a apelor subterane este nerealizabila sau deosebit de costisitoare.

 

 

ANEXA III

 

 

ANALIZA ECONOMICA

 

Analiza economica trebuie sa contina informatii suficiente si detaliate (tinand seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:

 

(a)   a face calculele importante necesare pentru a lua in considerare, conform art. 9 principiul recuperarii cheltuielilor de servicii de apa, tinand seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea si cererea de apa din cadrul Districtului bazinului hidrografic si daca este necesar:

 

  •      estimarile volumului, preturilor si cheltuielilor asociate cu serviciile de apa, si
  •      estimarile investitiilor importante inclusiv prognozele unor asemenea investitii;

 

(b)   a decide asupra celei mai bune combinatii de masuri din punct de vedere al eficientei cheltuielilor in domeniul folosintelor de apa care trebuie incluse in programele de masuri conform art. 11 bazat pe estimarile cheltuielilor potentiale ale acestor masuri.

 

 

ANEXA IV

 

 

ARII PROTEJATE

 

1. Registrul Ariilor Protejate necesar conform art. 6 trebuie sa includa urmatoarele tipuri de arii protejate:

 

(i) ariile desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea in scop potabil, conform art. 7;

 

(ii) ariile desemnate pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic;

 

(iii) corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere conform Directivei 76/160/EEC;

 

(iv) ariile sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca Zone Vulnerabile conform Directivei 91/676/EEC si zone sensibile desemnate ca Arii Sensibile conform Directivei 91/271/EEC; si

 

(v) arii destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde intretinerea sau imbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000 desemnate conform  Directivei 92/43/EEC[31]si Directivei 79/409/EEC[32].

 

2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a Planului de gospodarire la nivel de bazin hidrografic va include hartile care indica amplasamentul fiecarei Arii protejate si o descriere a Comunitatii, legislatiei nationale sau locale conform careia acestea erau stabilite.

 

 

ANEXA V

 

 

 

1.

STAREA APELOR DE SUPRAFATA

 

1.1.

Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice

 

 

1.1.1.

Rauri

1.1.2.

Lacuri

1.1.3.

Ape tranzitorii

1.1.4.

Ape costiere

1.1.5.

Corpuri de apa artificiale sau important modificate

 

 

1.2.

Definitii normate pentru clasificarile starii ecologice

 

 

1.2.1.

Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a raurilor

1.2.2.

Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a lacurilor

1.2.3.

Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a apelor tranzitorii

1.2.4.

Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a apelor costiere

1.2.5.

Definitii pentru potentialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apa important modificate sau artificiale

1.2.6.

Procedura pentru stabilirea standardelor de calitate din punct de vedere chimic de catre Statele Membre

 

 

1.3.

Monitoringul starii ecologice si chimice a apelor de suprafata

 

 

1.3.1

Proiectarea monitoringului de urmarire

1.3.2.

Proiectarea monitoringului operational

1.3.3.

Proiectarea monitoringului de investigare

1.3.4.

Frecventa monitoringului

1.3.5.

Cerinte suplimentare de monitoring pentru ariile protejate

1.3.6.

Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

 

 

1.4.

Clasificarea si prezentarea starii ecologice

 

 

1.4.1.

Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

1.4.2.

Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii ecologice si a potentialului ecologice

1.4.3.

Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii chimice

 

 

2.

APE SUBTERANE

 

 

2.1.

Starea cantitativa a apelor subterane

 

 

2.1.1.

Parametri pentru clasificarea starii cantitative

2.1.2.

Defirea starii cantitative

 

 

2.2.

Monitoringul starii cantitative a apelor subterane

 

 

2.2.1.

Reteaua de monitoring a nivelului apelor subterane

2.2.2.

Densitatea locurilor de monitoring

2.2.3

Frecventa monitoringului

2.2.4.

Interpretarea si prezentarea starii cantitative a apelor subterane

 

 

2.3.

Starea chimica a apelor subterane

 

 

2.3.1.

Parametri pentru determinarea starii chimice a apelor subterane

2.3.2.

Definirea starii chimice bune a apelor subterane

 

 

2.4.

Monitoringul starii chimice a apelor subterane

 

 

2.4.1.

Reteaua de monitoring a apelor subterane

2.4.2.

Monitoringul de urmarire

2.4.3.

Monitoringul operational

2.4.4.

Identificarea tendintei poluantilor

2.4.5.

Interpretarea si prezentarea starii chimice a apelor subterane

 

 

2.5.

Prezentarea starii apelor subterane

 

 

1. STAREA APELOR DE SUPRAFATA

 

1.1 Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice

 

1.1.1 Rauri

 

Elemente biologice

 

Compozitia si abundenta florei acvatice

Compozitia si abundenta faunei nevertebrate bentice

Compozitia, abundenta si structura de varsta a faunei piscicole

 

Elemente hidromorfologice care suporta elementele biologice

 

Regimul hidrologic

cantitatea si dinamica curgerii apei

legatura cu corpurile de apa subterana

Continuitatea raurilor

Conditii morfologice

adancimea raurilor si variatia latimii

structura si substratul patului raului

structura zonei riverane

 

Elemente chimice si fizico-chimice care sprijina elementele biologice

 

Generalitati

 

Conditii termice

Conditii de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Conditiile nutrientilor

 

Poluanti specifici

 

Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa

 

Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa

 

1.1.2. Lacuri

 

Elemente biologice

 

Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului

Compozitia si abundenta altei faune acvatice

Compozitia si abundenta faunei nevertebrate bentice

Compozitia, abundenta si structura de varsta a faunei piscicole

 

 

Elemente hidromorfologice care sprijina elementele biologice

 

Regimul hidrologic

cantitatea si dinamica curgerii apei

timpul de retentie

legatura cu corpurile de apa subterana

 

Conditii morfologice

variatia adancimii lacurilor

cantitatea, structura si substratul patului lacului

structura tarmului lacului

 

Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice

 

Generalitati

 

Transparenta

Conditii termice

Conditii de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Conditiile nutrientilor

 

Poluanti specifici

 

Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa

 

Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa

 

1.1.3. Ape tranzitorii

 

Elemente biologice

 

Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului

Compozitia si abundenta altei faune acvatice

Compozitia si abundenta faunei nevertebrate bentice

Compozitia, abundenta si structura de varsta a faunei piscicole

 

Elemente hidromorfologice care sprijina elementele biologice

 

Conditii morfologice

variatia adancimii

cantitatea, structura si substratul patului

structura zonei de influenta a mareei

 

Regimul mareei

debitul de apa dulce

expunerea la valuri

 

 

Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice

 

Generalitati

 

Transparenta

Conditii termice

Conditii de oxigenare

Salinitate

Conditiile nutrientilor

 

Poluanti specifici

 

Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa

 

Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa

 

1.1.4. Apele costiere

 

Elemente biologice

 

Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului

Compozitia si abundenta altei faune acvatice

Compozitia si abundenta faunei nevertebrate bentice

 

Elemente hidromorfologice care suporta elementele biologice

 

Conditii morfologice

variatia adancimii

cantitatea, structura si substratul patului de coasta

structura zonei de influenta a mareei

 

Regimul mareei

directia curentilor dominanti

expunerea la valuri

 

Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice

 

Generalitati

 

Transparenta

Conditii termice

Conditii de oxigenare

Salinitate

Conditiile nutrientilor

 

Poluanti specifici

 

Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa

 

Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa

 

 

1.1.5. Corpurile de apa de suprafata artificiale si important modificate

 

Elementele de calitate care se aplica corpurilor de apa de suprafata artificiale sau important modificate trebuie sa fie acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apa de suprafata si care corespund cel mai bine elementelor corpurilor de apa de suprafata important modificate sau artificiale la care se face referire.

 

1.2. Definitii normate ale clasificarilor starii ecologice

 

Tabelul 1.2. Definitii generale pentru rauri, lacuri, ape tranzitorii si ape costiere

 

Textul urmator ofera o definitie generala a calitatii ecologice. In scopul clasificarii valorilor pentru elementele de calitate ale starii ecologice pentru fiecare categorie de apa de suprafata sunt cele date in tabelele 1.2.1 - 1.2.4 de mai jos.

 

 

Stare foarte buna

Stare buna

Starea moderata

General

Nu exista alterari antropogene sau sunt foarte mici, ale valorilor elementelor fizico-chimice si hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apa de suprafata fata de acelea asociate in mod normal cu acel tip in conditii nemodificate.

 

Valorile elementelor biologice de calitate pentru corpul de apa de suprafata sunt acelea care exista in mod normal asociate cu acel tip in conditii nemodificate si nu arata, sau exista doar foarte mici dovezi de perturbare.

 

Acestea sunt conditii si comunitati specifice tip.

Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata prezinta nivele scazute de schimbare datorita activitatilor umane, dar deviaza usor fata de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in conditii nemodificate.

 

 

 

Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata deviaza moderat fata de acelea care sunt in mod normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate. Valorile prezinta semne moderate de perturbare ca urmare a activitatilor umane si sunt esential perturbate fata de valorile din conditiile de stare buna.

 

 

 

Apele care realizeaza o stare sub cea moderata trebuie clasificata ca fiind slaba sau proasta.

 

Apele care prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafata si in care comunitatile biologice importante deviaza semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in conditii nemodificate, vor trebui sa fie clasificate ca fiind de calitate slaba.

 

Apele care prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafata si in care parti mari din comunitatile biologice importante care sunt in mod normal asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in conditii nemodificate, sunt absente, vor trebui sa fie clasificate ca fiind de calitate proasta.

 

 

1.2.1. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a raurilor

 

Elemente biologice de calitate

 

Element

Starea foarte buna

Starea buna

Starea moderata

Fitoplancton

Compozitia taxonilor fitoplanctonului corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Abundenta medie a fitoplanctonului este in deplina conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului de corp de apa si nu sunt atat de mult alterate conditiile de transparenta specifice tipului.

 

Inflorirea planctonului se produce cu o frecventa si o intensitate in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului.

Sunt schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxei planctonice comparativ cu comunitatile specifice tipului. Astfel de schimbari nu indica nici o crestere accelerata a algelor care sa conduca la perturbari nedorite in ceea ce priveste bilantul organismelor prezente in corpul de apa sau calitatea fizico-chimica a apei sau a sedimentului.

 

Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonice specifice tipului.

Compozitia taxei planctonice difera moderat fata de comunitatile specifice tipului.

 

Abundenta este moderat deranjata si poate fi astfel incat sa produca o perturbare importanta nedorita a valorilor altor elemente biologice sau fizico-chimice de calitate.

 

Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonice. Infloriri persistente se pot produce in lunile de vara.

Macrofite si fitobentos

Compozitia taxonilor corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Nu sunt schimbari detectabile in abundenta medie a macrofitelor si fitobentosului.

 

Sunt schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxei macrofitice si fitobentice comparativ cu comunitatile specifice tipului. Astfel de schimbari nu indica nici o crestere accelerata a fitobentosului sau a unor forme evoluate de viata a plantei care sa conduca la dereglari nedorite in echilibrul organismelor prezente in corpurile de apa sau a calitatii fizico-chimice ale apei sau a sedimentului.

 

Comunitatea fitobentica nu este afectata negativ de grupurile sau invelisurile de bacterii din cauza activitatii antropogene.

Compozitia taxei macrofitice si fitobentice difera moderat fata de comunitatea specifica tipului si este semnificativ mai rea decat in cazul starii bune.

 

Sunt evidente schimbarile moderate in abundenta medie a macrofitelor si fitobentosului.

 

Comunitatea fitobentica poate sa interfereze si in anumite zone sa fie inlocuita de grupurile sau invelisurile de bacterii prezente ca rezultat al activitatilor antropogene.

Fauna nevertebrata bentica

Compozitia taxonilor si abundenta corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Raportul dintre taxa sensibila la perturbari si cea insensibila, nu arata semne de alterare fata de nivelele in conditii nemodificate.

 

Nivelul diversitatii taxei nevertebratelor nu arata nici un semn de alterare fata de nivelul nemodificat.

 

Exista schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxei nevertebratelor fata de comunitatile specifice tipului.

 

Raportul dintre taxa sensibila la perturbari si cea insensibila, arata o usoara alterare fata de nivelele specifice tipului.

 

Nivelul diversitatii taxei nevertebratelor arata usoare semne de alterare fata de nivelurile specifice tipului.

Compozitia si abundenta taxei nevertebratelor difera moderat fata de comunitatile specifice tip.

 

Grupurile taxonomice majore ale comunitatii specifice tip sunt absente.

 

Raportul dintre taxa sensibila la perturbari si cea insensibila, este substantial mai mica decat nivelul specific tipului si semnificativ mai mic fata de nivelul specific starii bune.

 

 

 

Fauna piscicola

 

 

 

 

 

 

 

Compozitia speciilor si abundenta corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Sunt prezente toate speciile specifice tip, sensibile la perturbari.

 

Structurile varstei comunitatilor de pesti arata un mic semn de perturbare antropogenica dar nu indica o deficienta in reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare.

Sunt usoare schimbari ale compozitiei si abundentei speciilor fata de comunitatile specifice tipului care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice si hidromorfologice de calitate.

 

Structurile varstei comunitatilor de pesti arata semne de perturbare care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimica si hidromorfologica, si in anumite circumstante sunt indicatorul unei deficiente in reproducerea sau dezvoltarea unor specii anume, in masura in care unele clase de varsta pot lipsi.

 

Compozitia si abundenta speciilor de pesti difera moderat fata de comunitatile specifice tip care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

 

Structurile varstei comunitatilor de pesti arata semne importante de perturbare antropogenica in masura in care o proportie moderata a speciilor specifice tipului sa fie absente sau sa aiba o abundenta foarte scazuta.

 

 

 

Elemente hidromorfologice de calitate

 

 

Element

Stare foarte buna

Stare buna

Stare moderata

Regimul hidrologic

Cantitatea si dinamica curgerii si legatura rezultanta cu apele subterane, reflecta in totalitate, sau aproape in totalitate, conditiile nemodificate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.

 

Continuitatea raului

Continuitatea raului nu este perturbata de activitatile antropogenice si permite migrarea neperturbata a organismelor acvatice si transportul de sedimente.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.

Conditiile morfologice

Profilurile canalului, variatiile de latime si de adancime, vitezele de curgere, conditiile de substrat si atat structura cat si conditiile zonelor riverane corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.

 

 

Elemente fizico-chimice de calitate [33]

 

Element

Starea foarte buna

Starea buna

Stare moderata

Conditii generale

 

 

 

 

 

Valorile elementelor fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Concentratiile nutrientilor raman in intervalul normal pentru conditii nemodificate.

 

Nivelele de salinitate, pH, bilantul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului si temperatura nu arata semne de modificari antropogene si raman in intervalul normal pentru conditiile nemodificate.

 

Temperatura, bilantul de oxigen, pH, capacitatea de neutralizare a acidului si salinitatea nu ating nivele peste limita stabilita pentru asigurarea functionarii ecosistemului specific tipului si realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelele stabilite astfel incat sa asigure functionarea ecosistemelor si realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

Poluanti sintetici specifici

Concentratiile sunt aproape de zero sau cel putin sub limita de detectie pentru cele mai avansate tehnici analitice in general folosite.

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Poluanti specifici nesintetici

Concentratiile raman in intervalul normal al conditiilor nemodificate (nivelele istorice (anterioare)) (background levels = bgl).

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6[34] fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

 

1.2.2. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata in lacuri

 

Elemente biologice de calitate

 

Element

Starea foarte buna

Starea buna

Starea moderata

Fitoplancton

Compozitia taxonilor si abundenta fitoplanctonului corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Biomasa medie a fitoplanctonului este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului si nu duce la o alterare semnificativa a conditiilor de transparenta specifice tipului.

 

Inflorirea fitoplanctonului se produce cu o frecventa si o intensitate in conformitate cu conditiiile fizico-chimice specifice tipului.

Sunt usoare schimbari ale compozitiei si abundentei taxei planctonice comparativ cu cumunitatile specifice tipului. Aceste schimbari nu arata cresteri accelerate ale algelor care sa duca la perturbari nedorite in ceea ce priveste bilantul organismelor prezente in corpurile de apa sau calitatea fizico-chimica a apelor sau sedimentului.

 

Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonului specific tipului.

Compozitia si abundenta taxei planctonice difera moderat de comunitatile specifice tipului.

 

Biomasa este moderat deranjata si poate sa produca o perturbare semnificativa nedorita a conditiilor altor elemente biologice si fizico-chimice de calitate a apei sau sedimentelor.

 

Se poate produce o crestere moderata a frecventei si intensitatii infloririi planctonice. Se poate produce o inflorire persistenta in lunile de vara.

Macrofite si fitobentos

Compozitia taxonilor corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Nu sunt schimbari detectabile in abundenta medie a macrofitelor si fitobentosului.

 

Sunt schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxei macrofitice si fitobentice comparativ cu comunitatile specifice tipului. Asemenea schimbari nu indica o crestere accelerata a fitobentosului sau a formelor mai evoluate ale vietii plantelor ducand la perturbari nedorite asupra bilantului organismelor prezente in corpurile de apa sau asupra calitatii din punct de vedere fizico-chimic a apelor.

 

Comunitatea fitobentica nu este afectata negativ de grupurile sau invelisurile de bacterii prezente datorita activitatiii antropogene.

Compozitia taxei macrofitice si fitobentice difera moderat fata de comunitatile specifice tipului si sunt semnificativ perturbate fata de acelea observate la starea buna.

 

Schimbarile moderate in abundenta medie a macrofitelor si fitobentosului sunt evidente.

 

Comunitatea fitobentica poate sa interfereze, iar in anumite zone poate fi inlocuita de grupurile si invelisurile de bacterii ca rezultat al activitatilor antropogene.

Fauna bentica nevertebrata

Compozitia taxonilor si abundenta corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Raportul dintre taxa sensibila la perturbari si cea insensibila nu arata nici un semn de alterare fata de nivelurile nemodificate.

 

Nivelul diversitatii taxei nevertebratelor nu arata nici un semn de alterare fata de nivelurile nemodificate.

 

Sunt schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxei nevertebratelor comparativ cu comunitatile specifice tipului.

 

Raportul intre taxa sensibila la perturbatii si cea insensibila arata usoare semne de alterare fata de nivelele specifice tipului.

 

Nivelul de diversitate a taxei nevertebratelor arata semne usoare de alterare fata de nivelurile specifice tipului.

Compozitia si abundenta taxei nevertebratelor difera moderat fata de conditiile specifice tipului.

 

Grupurile taxonomice majore ale comunitatii specifice tipului sunt absente.

 

Raportul intre taxa sensibila si insensibila la modificare si nivelul de diversitate, sunt substantial mai scazute fata de nivelul specific tip si semnificativ mai scazute decat pentru starea buna.

 

 

 

Fauna piscicola

 

 

 

 

 

 

 

Compozitia speciilor si abundenta corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului.

 

Structura varstelor comunitatilor de pesti arata mici semne de perturbare antropogene si nu indica o dereglare in reproducerea sau dezvoltarea unor specii particulare.

 

Sunt schimbari usoare ale compozitiei speciilor si abundentei comunitatilor specifice tipului care se pot atribui impactului asupra elementelor de calitate fizico-chimica sau hidromorfologica.

 

Structura varstelor comunitatilor de pesti arata semne de perturbare atribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimica sau hidromorfologica si, in cateva cazuri, este un indicator pentru dereglari in reproducerea sau dezvoltarea unor anumite specii in masura in care unele clase de varsta pot lipsi.

 

Compozitia si abundenta speciilor de pesti difera moderat fata de comunitatile specifice tipului datorita impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimice sau hidromorfologice.

 

Structura varstelor comunitatilor de pesti arata semne majore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimica sau hidromorfologica in asa fel incat o proportie moderata de specii specifice tipului sunt absente sau sunt foarte putin abundente.

 

 

Elemente hidromorfologice de calitate

 

 

Element

Stare foarte buna

Stare buna

Stare moderata

Regimul hidrologic

Cantitatea si dinamica curgerii, nivelului, timpului de retentie si legatura rezultanta cu apele subterane reflecta in totalitate sau aproape in totalitate conditiile nemodificate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Conditiile morfologice

Variatia adancimii lacului, cantitatea si structura substratului precum si structura sau conditiile zonelor de tarm corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile nemodificate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

Elemente fizico-chimice de calitate[35]

 

Element

Stare foarte buna

Stare buna

Stare moderata

Conditii generale

 

 

 

 

 

Valorile elementelor de calitate fizico-chimica corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile nemodificate.

 

Concentratiile de nutrienti raman in intervalul normal asociat conditiilor nemodificate.

 

Nivelurile de salinitate, pH, bilantul de oxigen capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenta si temperatura nu arata semne de perturbari antropogene si raman in intervalul normal asociat conditiilor nemodificate.

 

Temperatura, bilantul de oxigen, pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenta si salinitatea nu ating nivele peste intervalul stabilit astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Concentratia nutrientilor nu depaseste nivelurile stabilite astfel incat sa asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile in conformitate cu atingerea valorillor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

 

Poluanti sintetici specifici

Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie pentru majoritatea tehnicilor analitice in general folosite.

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile in conformitate cu atingerea valorillor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

Poluanti nesintetici specifici

Concentratiile raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate (nivele istorice) (background levels = bgl).

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6[36]fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile in conformitate cu atingerea valorillor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

 

 

1.2.3. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata in apele tranzitionale

 

Elemente biologice de calitate

 

Element

Starea foarte buna

Starea buna

Starea moderata

Fitoplancton

Compozitia si abundenta taxei fitoplanctonului sunt in concordanta cu conditiile nemodificate.

 

Biomasa medie a fitoplanctonului este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului si nu duce la o alterare semnificativa a conditiilor de transparenta specifice tipului.

 

Inflorirea planctonului se produce cu o frecventa si intensitate care este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului.

Sunt usoare schimbari ale compozitiei si abundentei taxei fitoplanctonice.

 

Sunt usoare schimbari ale biomasei in comparatie cu conditiile specifice tipului. Aceste schimbari nu indica nici o crestere accelerata a algelor care sa aiba ca rezultat perturbari nedorite a bilantului organismelor prezente in corpul de apa sau a calitatii fizico-chimice a apei.

 

Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonului specific tipului.

 

Compozitia si abundenta taxei fitoplanctonului difera moderat fata conditiile specifice tipului.

 

Biomasa este moderat deranjata si poate sa produca o perturbare semnificativa nedorita a conditiilor altor elemente biologice de calitate.

 

Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi fitoplanctonului. Inflorirea persistenta se poate produce in lunile de vara.

 

Macroalge

Compozitia taxei macroalgale este in conformitate cu conditiile nemodificate.

 

Nu sunt schimbari detectabile in invelisul macroalgal din cauza activitatilor antropogene.

Sunt usoare schimbari ale compozitiei si abundentei taxei macroalgale in comparatie cu comunitatile specifice tipului. Asemenea schimbari nu indica nici o crestere accelerata a fitobentosului sau a altor forme mai evoluate a plantelor urmand sa aiba ca rezultat perturbari nedorite a bilantului organismelor prezente in corpul de apa sau a calitatii fizico-chimice a apei.

 

 

Compozitia taxei macroalgale difera moderat fata de conditiile specifice tipului si este semnificativ mai slab fata de o calitate buna.

 

Sunt evidente schimbari moderate in abundenta medie a macroalgelor si pot sa aiba ca rezultat o perturbare nedorita a bilantului organismelor prezente in corpurile de apa.

Angiosperme

Compozitia taxonilor corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Nu sunt schimbari detectabile in abundenta angiospermelor din cauza activitatilor antropogene.

Sunt schimbari usoare ale compozitiei taxei angiospermelor comparativ cu comunitatile specifice tipului.

 

Abundenta angiospermelor arata usoare semne de perturbare.

Compozitia taxei angiospermelor difera moderat fata de comunitatile specifice tipului si este mult mai deformata decat cea pentru calitate buna.

 

Sunt dereglari moderate in abundenta taxei angiospermelor.

 

 

 

Fauna nevertebrata bentica

Nivelul diversitatii si abundenta taxei nevertebratelor se incadreaza in intervalul caracteristic pentru conditiile nemodificate.

 

Sunt prezente toate taxele sensibile la perturbari asociate conditiilor nemodificate.

 

 

Nivelul diversitatii si abundenta taxei nevertebratelor este semnificativ in afara intervalului asociat in mod normal cu conditiile specifice tipului.

 

Este prezenta majoritatea taxei sensibile a comunitatilor specifice tipului.

Nivelul diversitatii si abundenta taxei nevertebratelor este moderat in afara intervalului asociat in mod normal cu conditiile specifice tipului.

 

Este prezenta taxa care indica poluarea.

 

Sunt absente multe dintre taxele sensibile ale comunitatii specifice tipului.

 

Fauna piscicola

Compozitia speciilor si abundenta sunt in conformitate cu conditiile nemodificate.

Abundenta speciilor sensibile la perturbare arata usoare semne de degradare fata de conditiile specifice tipului, care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

O proportie moderata a speciilor sensibile la perturbare este absenta ca rezultat al impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

 

 

 

Elemente hidromorfologice de calitate

 

Element

Starea foarte buna

Starea buna

Starea moderata

Regimul mareelor

Regimul de curgere a apelor dulci corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditii morfologice

Variatia adancimilor, conditiile de substrat, precum si structura si conditiile zonelor influentate de maree corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

Elemente fizico-chimice de calitate[37]

 

Element

Stare foarte buna

Stare buna

Stare moderata

Conditii generale

 

 

 

 

 

Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate.

 

Temperatura, bilantul oxigenului si transparenta nu arata semne de perturbare antropogena si ramane in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate.

 

Temperatura, conditiile de oxigenare si transparenta nu atinge nivele in afara intervalelor stabilite astfel incat sa asigure functionarea ecosistemelor si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelurile stabilite astfel incat sa asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Polutanti specifici sintetici

Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie pentru majoritatea tehnicilor analitice avansate folosite in general.

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Poluanti specifici nesintetici

Concentratiile raman in intervalul normal pentru conditiile nemodificate (background levels = bgl).

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6[38]fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

 

1.2.4. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a apelor costiere

 

Elemente biologice de calitate

 

Element

Stare foarte buna

Stare buna

Stare moderata

Fitoplancton

Compozitia si abundenta taxei planctonice sunt in conformitate cu conditiile nemodificate.

 

Biomasa medie a fitoplanctonului este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului si nu conduce la alterarea semnificativa a conditiilor specifice de transparenta.

 

Inflorirea planctonului se produce cu o frecventa si intensitate care este conforma cu conditiile fizico-chimice specifice tip.

Compozitia si abundenta taxei fitoplanctonului arata usoare semne de perturbare.

 

Sunt usoare schimbari ale biomasei fata de conditiile specifice tipului. Astfel de schimbari nu indica nici o crestere accelerata a algelor care sa aiba ca rezultat perturbari nedorite ale bilantului organismelor prezente in corpurile de apa sau calitatii apei.

 

Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonului specific tipului.

 

Compozitia si abundenta taxei planctonului arata semne moderate de perturbare.

 

Biomasa algelor este mult in afara intervalului asociat cu conditiile specifice tipului si are impact asupra altor elemente biologice de calitate.

 

Se poate produce o crestere moderata a frecventei si intensitatii infloririi planctonului. Inflorirea persistenta se poate produce in lunile de vara.

Macroalge si angiosperme

Sunt prezente toate taxele macroalgelor sau a angiospermelor sensibile la perturbari asociate conditiilor nemodificate.

 

Nivelurile invelisului macroalgelor si a abundentei angiospermelor sunt in conformitate cu conditiile nemodificate.

Sunt prezente majoritatea taxelor macroalgelor si a angiospermelor asociate cu conditiile nemodificate.

 

Nivelul invelisului macroalgelor si abundenta angiospermelor arata usoare semne de perturbare.

Sunt absente un numar moderat de taxe de macroalge si angiosperme sensibile la perturbatii asociate cu conditiile nemodificate.

 

Invelisul macroalgelor si abundenta angiospermelor este moderat perturbata si poate sa aiba ca rezultat perturbarea nedorita a bilantului organismelor prezente in corpurile de apa.

 

Fauna nevertebrata bentica

Nivelul diversitatii si abundentei taxei nevertebratelor este in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate.

 

Sunt prezente toate taxele sensibile la perturbari asociate.

 

 

Nivelul diversitatii si abundentei taxei nevertebratelor este usor in afara intervalului asociat conditiilor specifice tipului.

 

Sunt prezente majoritatea taxelor sensibile de comunitati specifice tipului.

Nivelul diversitatii si abundenta taxei nevertebratelor este moderat in afara intervalului asociat cu conditiile specifice tipului.

 

Sunt prezente taxele care indica poluarea.

 

Multe taxe sensibile ale comunitatilor specifice tipului sunt absente.

 

 

 

Elemente hidromorfologice de calitate

 

Element

Stare foarte buna

Stare buna

Stare moderata

Regimul mareelor

Regimul de curgere a apelor dulci precum si directia si viteza curentilor dominanti corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditii morfologice

Variatia adancimilor, structura si substratul patului costier, precum si structura si conditiile zonelor de influenta a mareelor corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Elemente fizico-chimice de calitate[39]

 

Element

Stare foarte buna

Stare buna

Stare moderata

Conditii generale

 

 

 

 

 

Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.

 

Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate.

 

Temperatura, bilantul de oxigen si transparenta nu arata semne de perturbare antropogena si raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate.

 

Temperatura, conditiile de oxigenare si transparenta nu ating nivelele in afara intervalului stabilit astfel incat sa asigure functionarea ecosistemului si sa asigure atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelele stabilite pentru functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Poluanti specifici sintetici

Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie a celor mai avansate tehnici analitice folosite in general.

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanti specifici nesintetici

Concentratiile raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate (background levels = bgl).

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6[40]fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

1.2.5 Definitii pentru potentialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apa important modificate sau artificiale

 

Element

Potential ecologic maxim

Potential ecologic bun

Potential ecologic moderat

Elemente biologice de calitate

 

Valorile elementelor biologici de calitate relevante reflecta, pe cat posibil, pe acelea asociate cu cel mai comparabil tip de corp de apa de suprafata avand conditiile fizice date care rezulta din caracteristicile tipului de apa important modificat sau artificial.

 

Sunt usoare schimbari ale valorilor elementelor biologice relevante comparativ cu valorile gasite la potentialul ecologic foarte bun.

 

 

Sunt schimbari moderate ale valorilor elementelor biologice de calitate relevante in comparatie cu valorile gasite la potentialul ecologic foarte bun.

 

Aceste valori sunt semnificativ diferite decat cele din conditii bune de calitate.

Elemente hidromorfologice

 

Conditiile hidromorfologice sunt in conformitate numai cu acele impacturi asupra corpurilor de apa de suprafata, care ar rezulta din caracteristicile de corpuri de apa important modificate sau artificiale dupa ce s-au luat toate masurile de reducere pentru a asigura cea mai buna aproximare a continuitatii ecologice, in particular cu referire la migrarea faunei si la terenurile adecvate pentru cultivare si producere de samanata.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Elemente fizico-chimice

 

Conditii generale

 

 

 

 

 

Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile asociate tipului de corpuri de apa de suprafata cel mai apropiat de corpurile de apa intens modificate sau artificiale in cauza.

 

Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu astfel de conditii nemodificate.

 

Nivelele temperaturii, bilantului de oxigen si a pH-ului sunt in conformitate cu acelea gasite in cele mai comparabile tipuri de corpuri de apa in conditii nemodificate.

 

Valorile elementelor fizico-chimice sunt in intervalul stabilit astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si sa se atinga valorile specificate anterior pentru elementele biologice de calitate.

 

Temperatura si pH nu depasesc nivelele din intervalul stabilit pentru asigurarea functionarii ecosistemului si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelele stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

 

Poluanti specifici sintetici

Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie pentru cele mai avansate tehnologii analitice folosite in general.

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanti specifici nesintetici

Concentratiile raman in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate gasite in tipul de corp de apa de suprafata aflat cel mai aproape de corpul de apa artificial sau cu modificari importante, aflat in cauza. (background levels = bgl)

Concentratiile nu depasesc standardele stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6[41]fara a aduce prejudicii Directivei 91/414/EC si Directivei 98/8/EC. (<eqs)

Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

 

 

1.2.6. Procedura pentru stabilirea standardelor de calitate din punct de vedere chimic de catre Statele Membre

 

Pentru determinarea standardelor de calitate a mediului pentru poluantii prezentati la punctele 1 - 9 din Anexa VIII privind protectia biotei acvatice, Statele Membre trebuie sa actioneze in conformitate cu urmatoarele prevederi. Standardele pot fi stabilite pentru apa, sediment sau biota.

 

Acolo unde este posibil, atat datele momentane cat si cele continue trebuie sa fie obtinute pentru taxele stabilite mai jos care sunt importante pentru tipul de corp de apa aflat in discutie cat si pentru orice taxa acvatica pentru care sunt disponibile date. “Setul de baza” al taxelor consta in:

 

  •        Alge si/sau macrofite
  •        Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline
  •        Pesti

 

Stabilirea standardelor de calitate a mediului

 

Procedura urmatoare se aplica pentru stabilirea unei concentratii medii maxime anuale:

 

(i) Statele Membre trebuie sa stabileasca factori de siguranta corespunzatori in fiecare caz in functie de natura si calitatea datelor disponibile si de liniile generale date in sectiunea 3.3.1. din Partea a II a a “Documentului cu recomandarile tehnice in sprijinul Directivei Comisiei 93/67/EEC asupra evaluarii de risc pentru noile substante notificate si Reglementarea Comisiei (EC) nr. 1488/94 pentru evaluarea riscului pentru substantele existente” si factorii de siguranta stabiliti in tabelul de mai jos:

 

 

Factor de siguranta

Cel putin o masuratoare momentana L(E)C50 de la fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de baza

1000

Una NOEC continua (fie pesti sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru apele saline)

100

Doua NOEC continue dintre speciile care reprezinta doua nivele trofice (pesti si/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline si/sau alge)

50

Masuratori momentane NOEC de la cel putin trei specii (in mod normal pesti, Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline si alge) care sa reprezinte trei niveluri trofice

10

Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau modelul ecosistemelor, care permit sa fie calculati si aplicati factori de siguranta mult mai precisi.

De la caz la caz prin evaluare

 

(ii) acolo unde datele despre persistenta si bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie sa fie luate in considerare la determinarea valorii finale a Standardului de calitate a mediului.

 

(iii) deci standardul trebuie sa fie comparat cu orice confirmare care reiese din studiile de teren. Acolo unde apar anomaliile, trebuie sa fie revizuite derivatiile pentru a permite sa se calculeze un factor de siguranta mult mai precis.

 

(iv) standardele care deriva trebuie sa fie supuse in mod egal revizuirii si consultarii publice inclusiv pentru a permite sa fie calculat un factor de siguranta mai precis.

 

1.3. Monitoringul starii ecologice si chimice pentru apele de suprafata

 

Reteaua de monitoring a apelor de suprafata trebuie sa fie stabilita in conformitate cu cerintele art. 8. Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o vedere generala coerenta si cuprinzatoare a starii ecologice si chimice in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa permita clasificarea corpurilor de apa in cinci clase in conformitate cu definitiile normativ din sectiunea 1.2. Statele Membre trebuie sa asigure o harta sau harti care sa arate reteaua de monitoring a apelor de suprafata din Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic.

 

Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului efectuata in conformitate cu art. 5 si Anexa II, Statele Membre, pentru fiecare perioada la care se aplica un Plan de gospodarire la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa stabileasca un program de monitoring de urmarire si un program de monitoring operational. Statele Membre pot avea nevoie in anumite cazuri sa stabileasca programe de monitoring pentru investigare.

 

Statele Membre trebuie sa monitorizeze parametrii care sunt indicatori ai starii fiecarui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, Statele Membre trebuie sa identifice nivelul taxonilor corespunzator cerut pentru atingerea sigurantei si preciziei adecvate in clasificarea elementelor de calitate. Estimarile nivelului de siguranta si precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie date in Plan.

 

1.3.1. Proiectarea monitoringului de urmarire

 

Obiectiv:

 

Statele Membre trebuie sa stabileasca programele de monitoring de urmarire pentru furnizarea informatiior pentru:

 

  •        suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului detaliata in Anexa II;
  •        proiectarea eficienta si efectiva a programelor viitoare de monitoring;
  •        evaluarea schimbarilor pe termen lung a conditiilor naturale; si
  •        evaluarea schimbarilor pe termen lung care rezulta din activitatea antropogenica generala.

 

Rezultatele unui astfel de monitoring trebuie revizuite si folosite, in combinatie cu procedura de evaluare a impactului descrisa in Anexa II, pentru determinarea cerintelor programelor de monitoring in Planurile de gospodarire la nivel de bazin hidrografic actuale si viitoare.

 

Selectarea punctelor de monitoring

 

Monitoringul de urmarire trebuie efectuat pentru un numar suficient de corpuri de apa astfel incat sa se asigure o evaluare a starii globale a apelor din bazinul hidrografic sau subbazine din cadrul Districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apa, Statele Membre trebuie sa se asigure, ca daca este necesar, monitoringul se realizeaza in punctele in care:

 

  •       debitul cursului de apa este important in cadrul districtul bazinului hidrografic ca intreg; inclusiv punctele de pe marile rauri unde bazinul hidrografic este mai mare de 2500 km2,
  •       volumul de apa prezent este semnificativ in cadrul districtului bazinului hidrografic, inclusiv marile lacuri naturale si lacuri artificiale,
  •       corpurile de apa importante traverseaza frontiera unui Stat Membru,
  •       locurile sunt identificate conform Deciziei privind schimbul de informatii 77/795/EEC; si in alte asemenea puncte unde este necesara estimarea incarcarii poluantilor care sunt transferati peste granitele Statelor Membre, si care sunt transferati in mediul marin.

 

Selectarea elementelor de calitate

 

Monitoringul de urmarire trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an in perioada acoperita de Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic pentru:

 

  •       parameterii care indica toate elementele biologice de calitate
  •       parameterii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate
  •       parameterii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate
  •       lista poluantilor prioritari care sunt evacuati intr-un bazin hidrografic sau subbazin si
  •       alti poluanti evacuati in cantitati importante in bazinul sau subbazinul hidrografic

 

fara ca monitoringul anterior exercitat sa arate ca corpurile de apa respective au atins starea buna si nu exista nici o dovada care sa reiasa din revizuirea impactului activitatii umane in conformitate cu Anexa II, ca s-a schimbat impactul asupra corpului de apa. In aceste cazuri monitoringul de urmarire trebuie efectuat la fiecare trei Planuri de gospodarire la nivel de bazin hidrografic.

 

1.3.2. Proiectarea monitoringului operational

 

Monitoringul operational trebuie sa fie facut pentru:

 

  •        stabilirea starii acestor corpuri identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu, si
  •        evaluarea oricaror schimbari a starii unor astfel de corpuri de apa care sa rezulte din programele de masuri.

 

Programul poate fi amendat in perioada Planului de gospodarire la nivel de bazin hidrografic in functie de informatiile obtinute ca parte a cerintelor Anexei II sau ca parte a acestei Anexe, in particular pentru a permite o reducere a frecventei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau ca presiunea importanta este eliminata.

 

Selectarea locurilor de monitoring

 

Monitoringul operational trebuie sa fie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluarii impactului realizat conform Anexei II sau a monitoringului de urmarire sunt identificate ca avand riscul de a nu indeplini obiectivele sale de mediu conform art. 4 si pentru acele corpuri de apa in care sunt evacuate substantele din lista prioritara. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substantele din lista prioritara dupa cum s-a specificat in legislatia care stabileste standardele relevante de calitate a mediului. In toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substantele din lista prioritara acolo unde nu sunt date instructiuni specifice in legislatie, punctele de monitoring trebuie sa fie stabilite dupa cum urmeaza:

 

  •       pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor surselor punctuale importante, puncte suficiente de monitoring in cadrul fiecarui corp, in scopul evaluarii extinderii si impactului surselor punctuale. In cazul in care un corp este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring trebuie selectate pentru evaluarea extinderii si impactului acestor presiuni ca intreg;
  •       pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor surselor difuze, suficiente puncte de monitoring in cadrul unor corpuri selectate in scopul evaluarii extinderii si impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor trebuie facuta astfel incat acestea sa fie reprezentative pentru riscul relativ al producerii presiunilor din cauza surselor difuze, si pentru riscul relativ al neindeplinirii starii bune a apelor de suprafata;
  •       pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice suficiente puncte de monitoring in cadrul unei selectii a corpurilor in scopul evaluarii extinderii si impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor trebuie sa fie caracteristica pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile.

 

Selectarea elementelor de calitate

 

Pentru evaluarea extinderii si impactului la care sunt supuse toate corpurile de apa de suprafata, Statele Membre trebuie sa monitorizeze acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor la care corpul sau corpurile de apa sunt supuse. In scopul evaluarii impactului acestor presiuni, Statele Membre trebuie sa monitorizeze ca fiind importante:

 

  •       parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cel mai sensibil la presiunile la care sunt supuse corpurile de apa;
  •       toate substantele prioritare evacuate, si alti poluanti evacuati in cantitati importante;
  •       parameterii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificata.

 

1.3.3. Proiectarea monitoringului de investigare

 

Obiectiv

 

Monitoringul de investigare trebuie efectuat:

 

  •        acolo unde nu se cunosc motivele oricarei depasirii;
  •       acolo unde monitoringul de urmarire arata ca obiectivele stabilite conform art. 4 pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apa sau corpurile de apa nu realizeaza obiectivele de mediu; sau
  •       pentru stabilirea extinderii si impactului poluarilor accidentale;

 

si trebuie sa informeze despre stabilirea unui program de masuri pentru realizarea obiectivelor de mediu si masuri specifice necesare pentru remedierea efectelor poluariilor accidentale.

 

1.3.4. Frecventa monitoringului

 

Pentru perioada monitoringului de urmarire, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate date mai jos trebuie sa fie aplicate fara a fi justificate intervale mai mari pe baza cunostintelor tehnice si a deciziei expertilor. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel putin o data in perioada de monitoring de urmarire.

 

Pentru monitoringul operational, frecventa monitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie sa fie determinata de Statele Membre astfel incat sa se furnizeze date suficiente pentru o evaluare credibila a starii elementelor importante de calitate. Ca o regula, monitoringul trebuie sa aiba loc la intervalele care nu depasesc pe cele prezentate in tabelul de mai jos, iar pentru intervale mai mari, acestea trebuie sa fie justificate prin cunostinte tehnice sau decizia expertilor.

 

Frecventele trebuie sa fie alese astfel incat sa se realizeze un nivel acceptabil de certitudine si precizie. Estimarile certitudinii si preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie sa fie stabilite in Planul de gospodarire la nivelul bazinului hidrografic.

 

Frecventele monitoringului trebuie sa fie alese tinand seama de variabilitatea parametrilor care rezulta atat din conditiile naturale cat si cel antropogene. Intervalele de timp la care este stabilit monitoringul, trebuie sa fie alese astfel incat sa minimizeze impactul variatiei sezoniere asupra rezultatelor si deci, sa asigure ca rezultatele reflecta schimbarile corpurilor de apa ca rezultat a schimbarilor din cauza presiunii antropogene. Daca este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar in timpul diferitelor anotimpuri in acelasi an, pentru a realiza acest obiectiv.

 

Element de calitate

Rauri

Lacuri

Ape tranzitionale

Ape costiere

Biologice

Fitoplancton

6 luni

6 luni

6 luni

6 luni

Alta flora acvatica

3 ani

3 ani

3 ani

3 ani

Macronevertebrate

3 ani

3 ani

3 ani

3 ani

Pesti

3 ani

3 ani

3 ani

 

Hidromorfologice

Continuitate

6 ani

 

 

 

Hidrologie

Continuu

1 luna

 

 

Morfologie

6 ani

6 ani

6 ani

6 ani

Fizico-chimice

Conditii termice

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Oxigenare

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Salinitate

3 luni

3 luni

3 luni

 

Starea nutrientilor

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Starea acidifierii

3 luni

3 luni

 

 

Alti poluanti

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Substante prioritare

1 luna

1 luna

1 luna

1 luna

 

 

 

1.3.5. Cerinte de monitoring suplimentar pentru ariile protejate

 

Programele de monitoring necesare, de mai sus trebuie sa fie suplimentate pentru indeplinirea urmatoarelor cerinte:

 

Puncte de captare a apei potabile

 

Corpurile de apa de suprafata desemnate conform art. 7 care asigura mai mult de 100 m3/zi in medie trebuie sa fie stabilite ca fiind puncte de monitoring si trebuie supuse unui astfel de monitoring aditional care poate fi necesar pentru a indeplini cerintele acestui articol. Aceste corpuri trebuie supravegheate pentru toate substantele prioritare evacuate si pentru toate celelalte substante evacuate in cantitati importante care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt controlate conform prevederilor Directivei privind apa potabila. Monitoringul trebuie efectuat in conformitate cu frecventele stabilite mai jos.

 

Comunitatea deservita

Frecventa

< 10.000

4 pe an

10.000 - 30.000

8 pe an

> 30.000

12 pe an

 

Habitate si specii in arii protejate

 

Corpurile de apa care formeaza aceste arii trebuie sa fie incluse in programele de monitoring operational la care se face referire mai sus, acolo unde, pe baza evaluarii impactului si monitoringul de urmarire, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu stabilite conform art. 4. Monitoringul trebuie sa fie efectuat pentru evaluarea extinderii si impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri si, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbarilor starii acestor corpuri care rezulta din programele de masuri. Monitoringul trebuie sa continue pana cand ariile satisfac cerintele referitoare la apa ale legislatiei conform careia sunt stabilite realizate obiectivele conform art. 4.

 

1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

 

Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie sa se conformeze Standardelor internationale prezentate mai jos sau unor astfel de standarde nationale sau internationale care vor asigura furnizarea datelor de o calitate si comparabilitate stiintifica echivalenta.

 

Recoltare macronevertebratelor

 

ISO 5667-3 1995

Calitatea apei – Prelevarea probelor - Partea a 3 a: Instructiuni privind conservarea si manipularea probelor

EN 27828: 1994

Calitatea apelor – Metode pentru prelevarea biologica a probelor – Indrumar privind reteaua de prelevare manuala a macronevertebratelor bentice

EN 28265: 1994

Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologica a probelor – Indrumarul privind proiectarea si utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macronevertebratele bentice din substraturi stancoase in apele putin adanci

EN ISO 9381: 1995

Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape adanci pentru macronevertebrate - Indrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare de colonizare, calitativa si cantitativa

EN ISO 8689 - 1:1999

Clasificarea biologica a raurilor PARTEA I: Indrumar privind interpretarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macronevertebratelor bentice in apele curgatoare

EN ISO 8689 - 2: 1999

 

Clasificarea biologica a raurilor PARTEA a II a: Indrumarul privind prezentarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macronevertebratelor bentice din apele curgatoare

 

Prelevarea macrophytelor

 

Standarde importante CEN/ISO cand se vor elabora

 

Prelevare pesti

 

Standarde importante CEN/ISO cand se vor elabora

 

Prelevare diatomee

 

Standarde importante CEN/IISO cand se vor elabora

 

Standarde pentru parametrii fizico-chimici

 

Orice standarde CEN/ISO importante

 

Standarde pentru parametrii hidromorfologici

 

Orice standarde CEN/ISO importante

 

1.4. Clasificarea si prezentarea starii ecologice

 

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

 

(i) Statele Membre trebuie sa stabileasca sisteme de monitoring in scopul estimarii valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apa de suprafata sau pentru corpurile de apa de suprafata intens modificate sau artificiale. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apa intens modificate sau artificiale, referirile la starea ecologica trebuie sa fie percepute ca fiind referitoare la potentialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca intreg.

 

(ii) pentru asigurarea comparabilitatii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele sistemelor exploatate de fiecare Stat Membru trebuie sa fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologica in scopul clasificarii starii ecologice. Aceste rapoarte trebuie sa reprezinte relatia intre valorile parametrilor biologici observati pentru un corp de apa de suprafata dat si valorile pentru acesti parametri in conditiile de referinta aplicabile acestui corp. Raportul trebuie sa fie exprimata ca o valoare numerica intre 0 si 1, cu starea ecologica foarte buna reprezentata de valori apropiate de 1 iar starea ecologica proasta prin valori apropiate de 0.

 

(iii) Fiecare Stat Membru trebuie sa-si imparta scara proportiilor calitatii pentru sistemul lor de monitoring pentru fiecare categorie de apa de suprafata in 5 clase, de la starea ecologica foarte buna la starea ecologica proasta, asa cum a fost definit in sectiunea 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecarei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte buna si buna precum si valoarea limitei intre starea buna si moderata trebuie sa fie stabilita prin exercitiu de intercalibrare descris mai jos.

 

(iv) Comisia trebuie sa favorizeze acest exercitiu de intercalibrare pentru a se asigura ca aceste limite de clase sunt stabilite in conformitate cu definitiile normativ din sectiunea 1.2. si sunt comparabile intre Statele Membre.

 

(v) Ca parte a acestui exercitiu, Comisia trebuie sa favorizeze un schimb de informatii intre Statele Membre care conduc la identificarea unui numar de locuri in fiecare ecoregiune din cadrul Comunitatii; aceste locuri vor forma o retea de intercalibrare. Reteaua va consta in amplasamente alese dintr-un grup de tipuri de corpuri de apa de suprafata prezente in fiecare ecoregiune. Pentru fiecare corp de apa de suprafata tip selectat, reteaua trebuie sa constea in cel putin doua amplasamente care sa corespunda limitei dintre definitiile normativ pentru starea foarte buna si buna si, cel putin doua amplasamente care sa corespunda limitei dintre definitiile normativ pentru starea buna si moderata. Amplasamentele trebuie alese prin decizie a specialistilor bazata pe inspectii colective si prin oricare alte informatii disponibile.

 

(vi) Fiecare sistem de monitoring al Statelor Membre trebuie sa se aplice acelor amplasamente din reteaua de intercalibrare care sunt fie in ecoregiune sau sunt ale unui corp de apa de suprafata la care se va aplica ca urmare a cerintelor acestei Directive. Rezultatele acestei aplicari trebuie sa fie folosite pentru stabilirea valorilor numerice pentru limitele claselor importante in sistemul de monitoring al fiecarui Stat Membru.

 

(vii) In timp de 3 ani de la data intrarii in vigoare a Directivei, Comisia trebuie sa pregateasca un proiect de registru al amplasamentelor care formeaza reteaua de intercalibrare care poate adaptata in concordanta cu procedurile stabilite in art. 21. Registrul final al amplasamentelor trebuie sa fie stabilit in termen de 4 ani de la data intrarii in vigoare a Directivei si trebuie sa fie publicat de Comisie.

 

(viii) Comisia si Statele Membre trebuie sa finalizeze exercitiul intercalibrarii in decurs de 18 luni de la data publicarii registrului finalizat.

 

(ix) Rezultatele exercitiului de intercalibrare si valorile stabilite pentru clasificarea sistemului de monitoring al Statelor Membre trebuie sa fie publicat de Comisie in termen de 6 luni de la finalizarea exercitiului de intrecalibrare.

 

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii ecologice si a potentialului ecologic

 

(i) Pentru categoriile de ape de suprafata, clasificarea starii ecologice pentru corpurile de apa trebuie sa fie reprezentate de reducerea valorilor pentru rezultatele monitoringului biologic si fizico-chimic pentru elementele de calitate importante clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului de mai jos. Statele Membre trebuie sa furnizeze o harta pentru fiecare District al bazinului hidrografic care sa ilustreze clasificarea starii ecologice pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori in concordanta cu a doua coloana a tabelului stabilit mai jos pentru reflectarea clasificarii starii ecologice a corpului de apa:

 

 

Clasificarea starii ecologice

Culoare cod

Foarte buna

Albastru

Buna

Verde

Moderata

Galben

Slaba

Orange

Proasta

Rosu

 

(ii) Pentru corpurile de apa intens modificate sau artificiale, clasificarea starii ecologice pentru corpul de apa trebuie sa fie reprezentat prin reducerea valorilor pentru rezultatele monitoringului biologic si fizico-chimic pentru principalele elemente de calitate clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului de mai jos. Statele Membre trebuie sa furnizeze o harta pentru fiecare District al bazinului hidrografic care sa ilustreze clasificarea potentialului ecologic pentru fiecare corp de apa, prin culori cod, in ceea ce priveste corpurile de apa artificale in concordanta cu

a doua coloana a tabelului de mai jos si in ceea ce priveste corpurile de apa intens modificate a treia coloana a acelui tabel:

 

Clasificarea potentialului ecologic

Codul culorilor

Corpuri de apa artificiale

Corpuri intens modificate

Buna si peste

Benzi cu verde si gri deschis in mod egal

Benzi cu verde si gri inchis in mod egal

Moderata

Benzi cu galben si gri deschis

Benzi cu galben si gri inchis in mod egal

Slaba

Benzi cu orange si gri deschis

Benzi cu orange si gri inchis in mod egal

Proasta

Benzi cu rosu si gri deschis in mod egal

Benzi cu rosu si gri inchis in mod egal

 

(iii) Statele Membre trebuie de asemenea sa indice, printr-un punct negru pe harta, acele corpuri de apa unde nerealizarea starii bune sau a potentialului ecologic bun este determinat de nerespectarea unuia sau mai multor standarde de calitate a mediului care au fost stabilite pentru acel corp de apa in ceea ce priveste poluantii sintetici specifici si nesintetici (in conformitate cu regimul de adaptare stabilit de Statele Membre).

 

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii chimice

 

Acolo unde un corp de apa se conformeaza cu toate standardele de calitate a mediului prevazute in Anexa IX, art. 16 si in alte reglementari importante ale Comunitatii care stabilesc standardele de calitate a mediului trebuie sa fie inregistrate ca atingand starea chimica buna. Daca nu, corpul de apa trebuie sa fie inregistrata ca neindeplinind starea chimica buna.

 

Statele Membre trebuie sa furnizeze o harta pentru fiecare District al bazinului hidrografic care sa ilustreze starea chimca pentru fiecare corp de apa, cu culorile cod in conformitate cu coloana a doua a tabelului de mai jos, stabilite pentru reflectarea clasificarii starii chimice a corpului de apa.

 

Clasificarea starii Chimice

Codul culorilor

Buna

Albastru

Alta stare decat buna

Rosu

 

 

2. APE SUBTERANE

 

2.1 Starea cantitativa a apelor subterane

 

2.1.1. Parametri pentru clasificarea starii cantitative

 

Regimul nivelului apelor subterane

 

2.1.2. Definitia starii cantitative

 

Elemente

Starea buna

 

Nivelul apelor subterane

 

Nivelul apelor subterane in corpul de apa subterana este in asa fel incat resursa disponibila de apa subterana nu este depasita de un debit mediu anual captat pe lunga durata.

 

In consecinta, nivelului apelor subterane nu este supus modificarilor antropogene care ar putea conduce la:

 

[       nerealizarea obiectivelor de mediu specificate in art. 4 pentru apele de suprafata asociate

 

[       orice diminuare semnificativa a starii unor astfel de ape

 

[       orice perturbare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana.

 

si modificarile directiei de curgere care rezulta din schimbarile de nivel se pot produce temporar, sau continuu intr-o zona limitata spatial, dar astfel de schimbari nu determina patrunderea apei sarate sau alte patrunderi, si care nu indica o tendinta de modificare sustinuta si identificata clar, influentata de activitatile antropogenice, a directiei de curgere care ar conduce la aceste patrunderi.

 

 

2.2 Monitoringul starii cantitative a apelor subterane

 

2.2.1. Reteaua de monitoring a nivelului apelor subterane

 

Reteaua de monitoring a apelor subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu cerintele art. 7 si 8. Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o evaluare credibila a starii cantitative a tuturor corpurilor de apa subterana sau a grupurilor de corpuri, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Statele Membre trebuie sa furnizeze o harta sau harti care sa prezinte reteaua de monitoring a apelor subterane in Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic.

 

2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoring

 

Reteaua trebuie sa includa suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane in fiecare corp sau grup de corpuri de apa subterana tinand seama de variatiile pe termen scurt si lung in realimentarea lor si in particular:

 

  •       pentru corpurile de apa subterana identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu stabilite conform art. 4, sa asigure densitatea suficienta a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captarilor si descarcarilor (evacuarilor) asupra nivelului apelor subterane;
  •       pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera unui Stat Membru, sa asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea directiei si debitul de apa subterana care curge peste frontiera Statului Membru.

 

2.2.3. Frecventa monitoringului

 

Frecventa observatiilor trebuie sa fie suficienta pentru a permite evaluarea starii cantitativa a fiecarui corp sau grup de corpuri de apa tinand seama de variatiile pe termen scurt si lung a realimentarii. In particular:

 

  •       pentru corpurile de apa subterana identificate ca avand risc de nerealizare a obiectivelor de mediu conform art. 4, sa asigure frecventa suficienta de masurare pentru evaluarea impactului captarilor si evacuarilor asupra nivelului apei subterane,
  •       pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera unui Stat Membru, sa asigure frecventa suficienta de masurare pentru estimarea directiei si debitul de curgere al apei subterane peste frontiera Statului Membru.

 

2.2.4. Interpretarea si prezentarea starii cantitative a apelor subterane

 

Rezultatele obtinute din reteaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apa subterana trebuie sa fie folosite pentru evaluarea starii cantitative a acestui corp sau acelor corpuri. Ca urmare a sectiunii 2.5 Statele Membre trebuie sa furnizeze o harta a evaluarii starii cantitative care rezulta, cu culori cod in conformitate cu urmatorul regim:

 

Buna - verde

Slaba - rosu.

 

2.3. Starea chimica a apelor subterane

 

2.3.1. Parameterii pentru determinarea starii chimice a apelor subterane

 

Conductivitate

Concentratiile poluantilor

 

2.3.2. Definitia starii chimice bune a apelor subterane

 

Elemente

Stare buna

Generale

Compozitia chimica a corpului de ape subterane este in asa fel incat concentratiile poluantilor:

 

[       dupa cum s-a mentionat mai jos, nu se manifesta efectele patrunderilor saline sau a altor patrunderi

 

[       nu se depasesc standardele de calitate aplicabile ca urmare a altor reglementari ale Comunitatii in conformitate cu art. 17

 

[       nu pot sa nu aiba ca rezultat indeplinirea obiectivelor de mediu specificate in art. 4 pentru apele de suprafata asociate, nici o alta diminuare semnificativa a calitatii ecologice sau chimice a acestor corpuri de apa si nici o perturbare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana

 

Conductivitate

 

 

Modificarile conductivitatii nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni in corpul de apa subterana

 

2.4. Monitoringul starii chimice a apelor subterane

 

2.4.1. Reteaua de monitoring a apelor subterane

 

Reteaua de monitoring a apelor subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu cerintele din art. 7 si 8. Reteaua de monitoring trebuie sa fie astfel proiectata incat sa ofere o vedere generala corenta si cuprinzatoare a starii chimice a apelor subterane in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa detecteze prezenta tendintelor de crestere a poluantilor pe termen lung din cauza activitatilor antropogenice.

 

Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului efectuata in conformitate cu art. 5 si Anexa II, Statele Membre, pentru orice perioada la care se aplica un Plan de gospodarire la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa stabileasca un program de monitoring de urmarire. Rezultatele acestui program trebuie sa fie utilizat pentru stabilirea unui program de monitoring operational care sa fie aplicat pentru perioada ramasa a Planului.

 

Estimarea nivelului de certitudine si precizie a rezultatelor furnizat de programele de monitoring trebuie sa fie dat in Plan.

 

2.4.2. Monitoringul de urmarire

 

Obiectiv

 

Monitoringul de urmarire trebuie sa fie efectuat pentru:

 

  •       suplimentarea si validarea procedurii de evaluarea a impactului
  •       furnizarea informatiilor pentru folosirea la evaluarea tendintelor pe termen lung atat ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale cat si a activitatii antropogenice.

 

Selectarea amplasamentelor de monitoring

 

Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din urmatoarele:

 

  •       corpurile identificate ca avand riscuri ca urmare a exercitiului de caracterizare efectuat conform Anexei II
  •       corpurile care traverseaza frontierea unui Stat Membru.

 

Selectarea parametrilor

 

Setul urmator de parametri cheie trebuie sa fie urmariti in toate corpurile de apa subterana selectate:

 

  •       continut de oxigen
  •       valoare pH
  •       conductivitate
  •       nitrati
  •       amoniu.

 

Corpurile de apa care sunt idenitificate in conformitate cu Anexa II ca avand un risc important de nerealizare a starii bune trebuie de asemenea sa fie monitorizat pentru acei parametri care sunt caracetristici impactului determinat de aceste presiuni.

 

Corpurile de apa transfrontiera trebuie de asemenea sa fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanti pentru protectia tuturor utilizatorilor din debitul de apa subterana.

 

2.4.3. Monitoringul operational

 

Obiectiv

 

Monitoringul operational trebuie sa fie efectuat in perioadele dintre programele de monitoring de urmarire, pentru:

 

  •       stabilirea starii chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana determinate a avea risc;
  •       stabilirea prezentei oricarei tendinte crescatoare a oricarui poluant determinata de activitatea antropogenica pe termen lung.

 

Selectarea punctelor de monitoring

 

Monitoringul operational trebuie sa fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apa care, pe baza atat a evaluarii impactului efectuat in conformitate cu Anexa II si monitoringul de urmarire sunt identificate ca avand un risc de nerealizare a obiectivelor de mdiu conform art. 4. Alegerea punctelor de monitoring trebuie de asemenea sa reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamente prezinta calitatea corpului sau corpurilor de apa subterana.

 

Frecventa monitoringului

 

Monitoringul operational trebuie efectuat in perioada dintre programele de monitoring de urmarire cu o frecventa suficienta pentru detectarea impactului importantelor presiuni, dar cel putin o data pe an.

 

2.4.4. Identificarea tendintelor poluantilor

 

Statele trebuie sa foloseasca datele atat din monitoringul de urmarire cat si din cel operational pentru identificarea tendintelor crescatoare ale concentratiilor poluantilor din cauza activitatilor antropogenice pe termen lung si schimbarile acestor tendinte. Trebuie identificat anul de baza sau perioada de baza de la care se calculeaza tendinta de identificare. Calcularea tendintei trebuie sa fie efectuata pentru un corp de apa, sau daca este necesar, pentru un grup de corpuri de apa subterana. Modificarea tendintei trebuie sa fie demonstrata statistic si trebuie stabilit nivelul de incredere asociat cu identificarea.

 

2.4.5.Interpretarea si prezentarea starii chimice a apelor subterane

 

Pentru evaluarea starii, rezultatele punctelor individuale de monitoring trebuie sa fie adunate pentru corpul ca intreg. Fara a aduce prejudicii Directivelor conexe pentru ca starea buna sa fie atinsa pentru un corp de apa subterana, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit standarde de calitate a mediului in legislatia Comunitara:

 

  •       trebuie sa se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apa; si
  •       in conformitate cu art. 17 aceste valori medii trebuie sa fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimica buna a apelor subterane.

 

Conform sectiunii 2.5, Statele Membre trebuie sa furnizeze o harta a starii chimice a apelor subterane, cu culori cod, dupa cum sunt indicate mai jos:

 

Buna - verde

Slaba  - rosu

 

Statele Membre trebuie de asemenea sa marcheze printr-un punct negru pe harta, acele corpuri de apa subterana care sunt supuse unei tendinte semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant care rezulta din impactul activitatii umane. Modificarea tendintei trebuie sa fie marcata printr-un punct albastru pe harta.

 

Aceste harti trebuie incluse in Planurile de gospodarire la nivel de bazin hidrografic.

 

2.5. Prezentarea starii apelor subterane

 

Statele Membre trebuie sa furnizeze in Planurile de gospodarire la nivel de bazin hidrografic o harta care sa arate pentru fiecare corp de apa sau grupuri de corpuri de apa subterana atat starea cantitativa cat si starea chimica a acelui corp sau grup de corpuri cu culorile cod in conformitate cu sectiunile 2.2.4 si 2.4.5. Statele Membre pot alege sa nu prezinte harti separate pentru sectiunile 2.2.4 si 2.4.5 dar trebuie in acest caz, de asemenea, sa furnizeze o indicatie in conformitate cu cerintele de la 2.4.5. pe harta ceruta la acest subcapitol pentru acele corpuri de apa care sunt supuse unei tendinte semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant sau orice alta schimbare a acestei tendinte.

 

ANEXA VI

 

 

LISTA MASURILOR CARE TREBUIE INCLUSE IN PROGRAMELE DE MASURI

 

Partea A

 

Masuri cerute in conformitate cu urmatoarele Directive:

 

i.

Directiva privind apa de imbaiere 76/160/EEC

ii.

Directiva privind pasarile 79/409/EEC[42]

iii.

Directiva privind apa potabila 80/778/EEC amendata prin Directiva 98/83/EC

iv.

Directiva privind accidentele majore (Seveso) 96/82/EC[43]

v.

Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului 85/337/EEC[44]

vi.

Directiva privind namolurile de canalizare 86/278/EEC[45]

vii.

Directiva privind epurarea apelor uzate orasenesti 91/271/EEC

viii.

Directiva privind produsele de protectia plantelor 91/414/EEC

ix.

Directiva privind nitratii 91/676/EEC

x.

Directiva privind habitatele 92/43/EEC5

xi.

Directiva privind controlul si prevenirea integrata a poluarii 96/61/EC

 

 

 

 

 

Partea B

 

Urmatoarea lista este o lista ne-exclusiva a masurilor suplimentare pe care Statele Membre din cadrul fiecarui District al bazinului hidrografic le poate alege sa le adopte ca parte a Programului de masuri cerut conform art. 11(4):

 

 

i.

instrumente legislative

ii.

instrumente administrative

iii.

instrumente economice sau fiscale

iv.

acorduri negociate in domeniul mediului

v.

controlul emisiilor

vi.

coduri de bune practici

vii.

re-crearea si refacerea zonelor umede

viii.

controlul captarilor

ix.

masuri necesare de gospodarire, printre altele promovarea productiei agricole adaptate, cum ar fi culturi cu cerinte scazute de apa in zonele afectate de seceta

x.

masuri de eficienta si reutilizare, printre altele promovarea tehnologiilor cu utilizarea eficienta a apei in industrie si tehnici economicoase de irigatii

xi.

proiecte de constructii

xii.

statii de desalinizare

xiii.

proiecte de reabilitare

xiv.

reincarcarea artificiala a acviferelor

xv.

proiecte educationale

xvi.

proiecte de cercetare, dezvoltare si demonstratii

xvii.

alte masuri relevante

 

 

Anexa VII

 

 

A. Planurile de gospodarire a apelor la nivel de bazin hidrografic trebuie sa acopere urmatoarele elemente:

 

1. o descriere generala a caracteristicilor Districtelor Bazinelor Hidrografice conform art. 5 si Anexei II. Aceasta trebuie sa includa:

 

1.1. Pentru apele de suprafata:

 

  •      trasarea pe harta a corpurilor de apa si a limitelor acestora;
  •      trasarea pe harta a ecoregiunilor si a tipurilor de corpuri de apa de suprafata din cadrul bazinului hidrografic;
  •      identificarea conditiilor de referinta pentru tipurile de corpuri de apa de suprafata;

 

1.2. Pentru apele subterane:

 

  •      trasarea pe harta a corpurilor de apa subterana si a limitelor acestora;

 

2. un rezumat al presiunilor importante si a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane, inclusiv:

 

  •      estimarea surselor punctuale de poluare;
  •      estimarea surselor difuze de poluare, inclusiv un rezumat al folosintelor terenului;
  •      estimarea presiunilor asupra starii cantitative a apelor inclusiv asupra captarilor;
  •      analizele altor impacte ale activitatii umane asupra starii apelor;

 

3. identificarea si trasarea pe harta a ariilor protejate conform art. 6 si Anexei IV;

 

4. o harta a retelelor de monitoring stabilite pentru scopurile art. 8 si Anexei V si o prezentare pe harta a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:

 

4.1. apelor de suprafata (ecologica si chimica);

4.2. apelor subterane (chimica si cantitativa);

4.3. ariilor protejate.

 

5. o lista a obiectivelor de mediu stabilite conform art. 4 pentru apele de suprafata, subterane si ariile protejate, inclusiv identificarea in particular a situatiilor in care s-a facut uz de art. 4(4), (5), (6) si (7) si informatiile asociate necesare conform acestui articol;

 

6. un rezumat al analizelor economice a folosintelor de apa conform art. 5 si Anexei III;

 

7. un rezumat al programului sau programelor de masuri adoptate conform art. 11 inclusiv modurile in care obiectivele stabilite conform art. 4 sunt atinse prin acestea.

 

7.1. un rezumat al masurilor necesare pentru implementarea legislatiei comunitare pentru protectia apelor;

 

7.2. un raport al etapelor practice si a masurilor luate pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor de utilizare a apei in concordanta cu art. 9;

 

7.3. un rezumat al masurilor luate pentru indeplinirea cerintelor art. 7;

 

7.4. un rezumat al controalelor asupra captarilor si alocarii apei, inclusiv referinta inregistrarii si identificarii cazurilor in care s-au facut exceptii la art. 11 (3) (e);

 

7.5. un rezumat al controalelor adoptate pentru evacuarile surselor punctuale si a altor activitati cu un impact asupra starii apelor in conformitate cu prevederile art. 11 (3) (g) si 11 (3)(i);

 

7.6. o identificare a cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate in conformitate cu prevederile art. 11 (3)(j);

 

7.7. un rezumat al masurilor luate in conformitate cu art. 16 asupra substantelor prioritare;

 

un rezumat al masurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impacturilor producerii de poluari accidentale;

 

7.9. un rezumat al masurilor luate conform art. 11 (5) pentru corpurile de apa care nu au realizat obiectivele stabilite conform art. 4.

 

7.10. detalii asupra masurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor de mediu stabilite;

 

7.11. detalii asupra masurilor luate pentru evitarea cresterii poluarii apelor marine in conformitate cu art. 11(6);

 

8. un registru al tuturor programelor mai detaliate si a planurilor pentru Districtul bazinului hidrografic, in particular pentru subbazine, sectoare, portiuni sau tipuri de ape, impreuna cu un rezumat al continutului acestora;

 

9. un rezumat al informarii publice si a masurilor de consultare luate, rezultatul acestora si schimbarile facute planului, ca o consecinta.

 

10. o lista a autoritatilor competente in conformitate cu Anexa I;

 

11. punctele de contact si procedurile pentru obtinerea documentatiilor de baza si a informatiilor la care face referire art. 14(1) si in particular detaliile masurilor de control adoptate in conformitate cu art. 11(3)(g) si 11(3)(i) si a datelor existente de monitoring adunate, in conformitate cu art. 8 si Anexa V.

 

B. Prima actualizare a Planului de Gospodarire la nivel de Bazin Hidrografic precum si toate celelalte trebuie sa includa:

 

1. un rezumat al tuturor schimbarilor sau actualizarilor de la publicarea versiunii anterioare a Planului de Gospodarire la nivel de Bazin Hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate in conformitate cu art. 4(4), (5), (6) si (7);

 

2. o evaluare a progresului facut pentru realizarea obiectivelor de mediu, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada planului anterior sub forma de harta si o explicatie pentru orice obiective de mediu care nu au fost indeplinite;

 

3. un rezumat si o explicatie pentru orice masura prevazuta in precedenta versiune a Planului de Gospodarire la nivel de Bazin Hidrografic care nu au fost inca luata.

 

4. un rezumat al tuturor masurilor intermediare suplimentare adoptate conform art. 11(5) de la publicarea versiunii anterioare a Planurilor de Gospodarire la nivel de bazin hidrografic.

Anexa VIII

 

Lista principalilor poluanti

 

 

 

1. Compusi organohalogenati si substante care pot forma astfel de compusi in mediu acvatic

2. Compusi organofosforici

3. Compusi organostanici

4. Substante si preparate, sau produsi de degradare a acestora, care s-a dovedit ca au proprietati cancerigene sau mutagene sau proprietati care pot afecta steroidogenic, tiroida, reproductia sau alte functii endocrine in sau prin mediu acvatic.

5. Hidrocarburi persistente si substante txice organice persistente sau care se pot bioacumula.

6. Cianuri

7. Metale si compusii lor

8. Arsenic si compusii lor

9. Biocide si produse de protectia plantelor

10. Materii in sustpensie

11. Substante care contribuie la eutroficare (in particular nitrati si fosfati)

12. Substante care au o influenta nefavorabila asupra bilantului de oxigen (si care poate fi masurat folosind parametri ca CBO5, CCO, etc).

 

 

Anexa IX

 

 

Valori limita de emisii si standarde de calitate a mediului

 

 

“Valorile limita” si “obiectivele de calitate” stabilite conform Directivelor fiice ale Directivei 76/464/EEC trebuie sa fie considerate valorile limita de emisie sau respectiv standarde de calitate a mediului pentru scpurile acestei Directive. Acestea sunt stabilite in urmatoarele Directive:

 

(i) Directiva privind evacuarea de mercur (82/176/EEC)

(ii) Directiva privind evacuarea de cadmiu (83/513/EEC)

(iii) Directiva privind mercurul (84/156/EEC)

(iv) Directiva privind evacuarea de hexaclorciclohexan (84/491/EEC); si

(v) Directiva privind evacuarea substantelor periculoase (86/280/EEC)

 

 

Anexa X

 

 

Substante prioritare

 

 

 

Anexa XI

 

Harta A

 

Sistemul A: Ecoregiuni pentru rauri si lacuri

 

1. Regiunea Iberica-Macaronesiana

9. Regiunea montana centrala

17. Irlanda si Irlanda de Nord

2. Pirinei

10. Carpatii

18. Marea Britanie

3. Italia, Corsica si Malta

11. Campia Ungara

19. Islanda

4. Alpi

12. Regiunea Pontica

20. Rgiunea Borealica interioara

5. Balcanii Dinarici Vestici

13. Campiile vestice

21. Tundra

6. Balcanii Elenici Vestici

14. Campiile centrale

22. Zona de protectie Fenno-Scandinava

7. Balcanii Vestici

15. Regiunea Baltica

23. Taiga

8. Regiunea montana vestica

16. Campiile estice

24. Caucazul

 

 

25. Depresiunea Caspica

 


 

 

[1] OJ C 184, 17.6.1997, p. 20, OJ C 16, 20.1.1998, p. 14 and OJ C 108, 7.4.1998, p. 94.

[2] OJ C 355, 21.11.1997, p. 83.

[3] OJ C 180, 11.6.1998, p. 38.

[4] Opinion of the European Parliament of 11 February 1999 (OJ C 150, 28.5.1998, p. 419), confirmed on 16 September 1999 and Council Common Position of 22 October 1999 (OJ C 343, 30.11.1999, p.1). Decision of the European Parliament of 7 September 2000 and  Decision of the Council of 14 September 2000.

[5] OJ C 209, 9.8.1988, p. 3.

[6] OJ C 59, 6.3.1992, p. 2.

[7] OJ C 49, 28.2.1995, p. 1.

[8] OJ L 20, 26.1.1980, p. 43. Directive as amended by Directive 91/692/EEC (OJ L 377, 31.12.1991, p. 48).

[9] OJ C 355, 25.11.1996, p. 1.

[10] OJ C 281, 26.9.1996, p. 3.

[11] OJ L 73, 16.3.1994, p. 19.

[12] OJ L 104, 3.4.1998, p. 1.

[13] OJ L 240, 19.9.1977, p 1.

[14] OJ L 67, 12.3.1983, p. 1.

[15] OJ L 186, 5.8.1995, p. 42.

[16] OJ L 229, 30.8.1980, p. 11. Directive as last amended by Directive 98/83/EC (OJ L 330, 5.12.1998, p. 32).

[17] OJ C 184, 17.71999, p. 23

[18] OJ L 129, 18.5.1976, p. 23; Directive as amended by Directive 91/692/EEC (OJ L 377, 31.12.1991, p. 48).

[19] OJ L 257, 10.10.1996, p. 26.

[20] OJ L 135, 30.5.1991, p. 40. Directive as amended by Commission Directive 98/15/EC (OJ L 67, 7.3.1998, p. 29).

[21] OJ L 375, 31.12.1991, p. 1.

[22] OJ L 84, 5.4.1993, p. 1.

[23] OJ L 230, 19.8.1991, p. 1. Directive as last amended by Directive 98/47/EC (OJ L 191, 7.7.1998, p. 50).

[24] OJ L 123, 24.4.1998, p. 1.

[25]  OJ L 194, 25.7.1975, p. 26. Directive as last amended by Directive 91/692/EEC (OJ L 377, 31.12.1991, p. 48).

[26]  OJ L 334, 24.12.1977, p. 29. Decision as last amended by the 1994 Act of Accession.

[27]  OJ L 271, 29.10.1979, p. 44. Directive as last amended by the 1994 Act of Accession.

[28]  OJ L 281, 10.11.1979, p. 47. Directive as amended by Directive 91/692/EEC (OJ L 377, 31.12.1991, p. 48).

[29]  OJ L 281, 10.11.1979, p. 47. Directive as amended by Directive 91/692/EEC (OJ L 377, 31.12.1991, p. 48).

[30]  OJ L  20, 26. 1.1980, p. 43.

[31]OJ L 206, 22.7.1992, p. 7. Directive as last amended by Directive 97/62/EC (OJ L 305, 8.11.1997, p. 42).

[32]  OJ L 103, 25.4.1979, p. 1. Directive as last amended by Directive 97/49/EC (OJ L 223, 13.8.1997, p. 9).

[33] The following abbreviations are used: bgl = background level, eqs = environmental quality standard

[34] Application of the standards derived under this protocol shall not require reduction of pollutant concentrations below background levels: (eqs>bgl)

[35] The following abbreviations are used: bgl = background level, eqs = environmental quality standard

[36] Application of the standards derived under this protocol shall not require reduction of pollutant concentrations below background levels

[37] The following abbreviations are used: bgl = background level, eqs = environmental quality standard

[38] Application of the standards derived under this protocol shall not require reduction of pollutant concentrations below background levels

[39] The following abbreviations are used: bgl = background level, eqs = environmental quality standard)

[40] Application of the standards derived under this protocol shall not require reduction of pollutant concentrations below background levels

[41] Application of the standards derived under this protocol shall not require reduction of pollutant concentrations below background levels

[42] OJ L 103, 25.4.1979, p. 1.

[43] OJ L  10, 14.1.1997, p. 13.

[44] OJ L 175, 5.7.1985, p. 40. Directive as amended by Directive 97/11/EC (OJ L 73, 14.3.1997, p. 5).

[45] OJ L 181, 8.7.1986, p. 6.

5 OJ L 206, 22.7.1992, p. 7.

Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01