Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic este instrumentul de planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcatuita din 2 parti:

-         Planul de Management al Bazinului/Districtului Hidrografic (PMBH)

-         Planul de Amenajare al Bazinului/Districtului Hidrografic (PABH)

 

Planul de Management al Bazinului / Districtului Hidrografic reprezinta principalul instrument de implementare a DC 2000/60/EC si a majoritatii prevederilor din celelalte Directive europene din domeniul apei. Elaborarea acestuia este in sarcina Administratiei Nationale Apele Romane – Departamentul Planuri de Management si Cooperare si Internationala

Planul National de Management al apelor României constituie componenta de gestionare cantitativa si calitativa a resurselor de apa. El are ca scop fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru:

-         atingerea si mentinerea starii bune a apelor

-         identificarea presiunilor antropice importante si al impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata

-         diminuarea efectelor negative si reducerea surselor de poluare

-         determinarea cerintelor de calitate asupra resurselor de apa

           

Planul de Amenajare al Bazinului/ Districtului Hidrografic constituie compononta de gestionare cantitativa a resurselor de apa. El are ca scop fundamentarea masurilor,actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru:

-         realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse;

-         diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta, eroziunea solului);

-         utilizarea potentialului apelor(producerea de energie hidromecanica si hidroelectrica, navigatie, extragerea de materiale de constructii, acvacultura...)

-         determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa

 

Continutul Planului de Management al Bazinului/ Districtului Hidrografic este prezentat in Anexa 1. Capitolele 1-6 au facut obiectul Raportului 2004 al Planului de Management al Bazinului/Districtului Hidrografic. Capitolele 7-12 din Planul de Management se elaboreaza, asa cum au fost elaborate si capitolele 1-6, pe baza unei metodologii ce este agreata de tarile dunarene membre ale Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR)

           

Modul de realizare al Planului de Management cuprinde urmatoarele aspecte:

 

            - legislativ:        Legea Apelor 107/1996, amendata de Legea 310/2004 si de Legea                                          112/2006

 

            - Autoritati competente:            - Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

                                                            - Administratia Nationala Apele Romane

 

            - Organizatoric:             - Departamentul Planuri de Management si Cooperare                                                  Internationala – AN Apele Romane

                                                            - Birouri Planuri de Management Bazinale ale                                                                  Directiilor de Ape

 

            - Tehnic                                    - Instructiuni metodologice – AN Apele Romane

                                                            - Cursuri de pregatire

                                                            - Dotare softuri specializate

                                                            - Realizarea unei baze de date in GI

 

Statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii sa fie format din doua parti :

 

Partea A: Planul general (Roof Report) ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere si se refera la:

· cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 4000 km²

· lacurile cu suprafete > 100 km²

· principalele canale

· acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km²

· Dunarea, delta si apele costiere.

 

Partea B:  Planurile naţionale de management ale tarilor dunarene.

         

Partea A (Roof Report) a Planului de Management a Districtului Hidrografic al Dunarii (PMDHD) a fost elaborat de ICPDR, pe baza contributiilor nationale, si aprobat de ministrii mediului din tarile dunarene reuniti in cadrul Conferintei Ministeriale care a avut loc la Viena pe 13.12.2004.

 

Raportul National 2004 al Planurilor de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice  raspunde obligatiilor de raportare la Comisia Europeana in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 Articolul 5, Anexa II si Anexa III referitoare la prima analiza si caracterizare a bazinelor hidrografice. De asemenea, se furnizeaza informatii despre progresele inregistrate pentru implementarea Articolului 6 si Anexei IV privind inventarul zonelor protejate, precum si progresele legate de Articolul 14 privind informarea si consultarea publicului.

            Aceasta analiza are scopul de a evalua starea apelor de suprafata si subterane si de a identifica corpurile de apa “la risc”, respectiv corpurile care risca sa nu atinga obiectivele de mediu.

            Raportul National 2004 elaborat de specialistii Departamentului Planuri de Management si Cooperare Internationala din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane reprezinta o sinteza a Rapoartelor 2004 ale Planurilor de Management ale Bazinelor Hidrografice din Romania.

          Datele si informatiile care au stat la baza elaborarii Raportului 2004 sunt in general date din anul 2002 cu exceptia capitolului de analiza economica, pentru care s-au utilizat date din perioada 2000-2003.

 

            Aceste date au fost furnizate in principal de Directiile de Ape, utilizatorii de apa, Directiile Judetene de Agricultura, Filialele ROMSILVA, autoritatile locale si judetene, Agentiile de Protectia Mediului, Administratiile Regiunilor de Dezvoltare, Institutul National de Statistica, Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii si Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului.

 

         

Stadiul actual de realizare a Planului de Management pe bazine hidrografice

 

Pana in prezent s-a realizat:

 

1. Prezentarea generala a bazinelor hidrografice: ce contine date despre pricipalele untati de relief, clima, retea hidrografica, resurse de apa

 

Romania are o suprafata de 237.391 Km² si o populatie de 21.794.793 locuitori si se afla in proportie de 97,4% in bazinul Dunarii , ceea ce reprezinta 29% din suprafata acestuia.

Fluviul Dunărea, a cărui parcurs pe teritoriul României este de 37,7% din lungimea sa, este colectorul şi emisarul către Marea Neagră a tuturor evacuărilor din ţările riverane din amonte, afectând calitatea apelor Deltei Dunării, dar şi zona costieră a Mării Negre.

            Principalele unitati de relief de pe teritoriul Romaniei  sunt armonios echilibrate: 31 % reprezinta munti, 36 % dealuri si podisuri si 33 % campii. Climatul este temperat continental, temperatura medie variaza intre +11°C pe litoral si -4°C in Muntii Carpati  iar precipitatiile medii anuale variaza intre 400  mm/an in Dobrogea si 1400 mm/an pe culmile inalte ale muntilor Carpati.

România dispune de o reţea hidrografică cu o lungime de 78.905 km. Resursele de apă din râurile interioare sunt de 40 miliarde m³ , ceea ce reprezintă 20% din resursele de apă ale fluviului Dunărea.

România are o resursă specifică din râurile interioare de 1.840 m³/loc.an şi, din acest punct de vedere, ocupă locul 13 în Europa.

Pe teritoriul ţării noastre se află cursurile superioare şi mijlocii a unui număr important de râuri care traversează frontiera de stat, iar râurile Tisa, Prut şi Dunăre formează o parte a frontierei României.

Gospodărirea apelor în România are o lungă tradiţie, gospodărirea pe bazine hidrografice realizandu-se din anul 1956.

97,4% din suprafaţa României, respectiv 232.193 Km², este inclusă in bazinul hidrografic al Dunării. De asemeni, in bazinul hidrografic al Dunării au fost incluse apele costiere ale României precum şi bazinele afluenţilor care se varsă în Marea Neagră (cu suprafaţă de circa 5.198 Km²),  formand astfel Districtul Hidrografic al Dunarii in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC.

Apele costiere româneşti au fost incluse în Districtul Hidrografic al Dunării deoarece starea apelor şi morfologia ţărmului sunt influenţate substanţial de Dunăre. Apele costiere româneşti sunt delimitate la o distanţă de o milă nautică faţă de linia ţărmului care este definită de 9 puncte conform Legii nr. 17/1990 modificată prin Legea 36/2002.

 

2. Caracterizarea generala a bazinelor hidrografice

Au fost identificate:

 

-         categoriile de apa de suprafata:

 

      In Romania exista urmatoarele categorii de ape  :

·   rauri permanente – 55.535 km, ce reprezinta 70 % din totalul cursurilor de apa ;

·   rauri nepermanente – 23.370 km, ce reprezinta  30 % din totalul cursurilor de apa ;

·   lacuri naturale - 117 cu suprafata mai mare de 0.5 km², dintre care 52  % sunt in Delta Dunarii ;

·   acumulari - 255  cu suprafata mai mare de 0.5 km² ;

·   ape tranzitorii - 174  km ;

·   ape costiere  - 116 km.

 

-         Ecoregiuni, tipologie si conditii de referinta

 

Pe teritoriul Romaniei se afla urmatoarele ecoregiuni : 10 – Muntii Carpati; 11 – Campia Panoniei ; 12 – Pontica; 16 – Campia Rusa. De asemenea, au mai fost propuse  subecoregiunea 10 s – Podisul Transilvaniei si ecoregiunea Marii Negre.

Tipologiile pentru cursurile de apa si pentru lacuri s-au definit pe baza unor metodologii unitare elaborate la nivel national avand in vedere parametrii abiotici ai sistemului A si B recomandat de Directiva Cadru. 

Tipologia pentru fluviul Dunarea a fost elaborata in cadrul Proiectului GEF/UNDP Tipologia si conditiile de referinta pentru fluviul Dunarea, pe baza contributiilor nationale ale tarilor dunarene.

            Analiza efectuata, prin aplicarea acestor metodologii la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania, a condus la definitivarea a 32 tipuri de cursuri de apa dintre care 4 tipuri de rauri nepermanente), 18 tipuri de lacuri naturale  si 14 tipuri de lacuri de acumulare

Pentru apele tranzitorii au fost definite 3 tipuri (tranzitoriu fluvial, tranzitoriu lacustru si tranzitoriu marin), iar pentru apele costiere 2 tipuri .

Pentru determinarea conditiilor de referinta au fost selectate situri de referinta fara impact sau cu impact antropic minim. Au fost selectate 12 situri de referinta pentru cele 32 tipuri de rauri si 7 situri de referinta pentru cele 18 tipuri de lacuri naturale definite. Pentru celelalte tipuri unde exista influente antropice importante, au fost selectate cele mai bune situri disponibile care au permis extrapolarea parametrilor din starea actuala la conditiile de referinta.

 

 

                  

-         Identificarea presiunilor:

 

Cele mai importante categorii de presiuni din cadrul bazinelor hidrografice din Romania sunt presiuni punctiforme, difuze si hidromorfologice.

Prin aplicarea criteriilor ICPDR, care tin seama numai de presiuni, si a metodei integrate METIMPRA ,care tine seama atat de presiuni cat si de impact, s-au identificat 359 surse de poluare semnificative

Aportul descarcarilor surselor de poluare semnificative din totalul evacuarilor surselor punctiforme inventariate este de cca 80%.

Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de : Ingrasamintele chimice utilizate in agricultura ; Pesticidele utilizate pentru combaterea daunatorilor - Animalele domestice din bazinele / spatiile hidrografice analizate .

      In mediul rural cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile si aglomerarile umane din mediul rural si mediul urban, avand in vedere procentele mici de racordare a populatiei la reteaua de canalizare, de 4,1 % si respectiv 47 %.

 

Presiunile hidromorfologice afecteaza o mare parte din cursurile de apa din bazinele / spatiile hidrografice analizate, insa cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de :

·        255 lacuri de acumulare, din care cele mai importante sunt acumularile Portile de Fier I si II, Stanca Costesti, Izvorul Muntelui, Vidra si Vidraru ;

·        7.100 km indiguiri si 6.600 km regularizari, cele mai importante fiind pe raurile: Raul Negru 83,3 % din lungime, Bega 79%, Olt 74,5%,  Jiu 69%, Crasna 63,5%, Dambovita 61%, Berheci 60%., Buzau 45%, Barcau 44%. Fluviul Dunarea pe sectorul romanesc este indiguit in proportie de 80%.

·        175 derivatii de apa, inclusiv canale, dintre care se mentioneaza derivatiile Timis – Bega; Arges - Dambovita; Ialomita - Dambovita; Ialomita – Mostistea, etc si canalele: Dunare - Marea Neagra, Poarta Alba – Midia - Navodari; Bega; Siret – Sitna; Siret-Baragan.

·        138 prize de apa care preleva debite importante de apa si 147 restitutii importante.

 

O caracteristica importanta a bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania o reprezinta realizarea din cele mai vechi timpuri a numeroase iazuri piscicole, care afecteaza in special bazinele Baseu, Jijia, Barlad, etc.

O alta caracteristica este reprezentata de poluarea de fond cu metale grele in special in bazinele Sasar, Crisul Negru, Crisul Alb, Ariesul, etc, unde se afla importante perimetre miniere cu roci care ies la suprafata si care sunt spalate de precipitatiile atmosferice.

 

Un alt tip de presiune semnificativa o reprezinta incarcarea cu suspensii, in special pe raul Jiu, datorita exploatarilor de carbune.

 

O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia, care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. Astfel, in perioada 1983 – 2003, pe Dunare, intre km 655 – 1075 s-au produs 453 de avarii navale, dintre care 30 au produs poluare semnificativa a apelor in special cu produse petroliere .

 

-         Evaluarea impactului antropic:

 

Starea chimica a apelor curgatoare

Pe baza rezultatelor obtinute si in urma prelucrarii datelor de monitoring fizico-chimic,  s-a facut aprecierea calitatii apelor de suprafata pe anul 2002, avand la baza cinci grupe de indicatori :

Ø      Regim de oxigen: O₂, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO₅

Ø      Ioni generali, salinitate: reziduu fix, cloruri, sulfati, Ca, Mg, Na, Fe, Mn, Ba

Ø      Regim de nutrienti: N-NO₃, N-NO₂, N-NH₄, N_total, P-PO₄, P_total

Ø      Metale : Zn, Cu, Cr, As (si alte metale grele in cazul in care sunt monitorizate)

Ø      Poluanti specifici: fenoli, detergenti anionici activi, cianuri (si alte asemenea substante in cazul in care sunt monitorizate)

 

Clasa de calitate se stabileste prin compararea valorilor determinate cu  valorile limita din Normativul 1146/2002 privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata, pentru fiecare indicator.

Caracterizarea fizico – chimica a calitatii apelor de suprafata - clasa de calitate globala -este data de clasa cea mai nefavorabila, stabilita la una din grupele de indicatori.

 

Lungimea sectoarelor de rauri cu apa de o anumita calitate raportate la lungimea totala a raurilor monitorizate din punct de vedere fizico – chimic (21.924 km), corespunzatoare claselor de calitate, in conformitate cu Normativul 1146/2002, se prezinta astfel :

·        3.547  km  (16,2 %) -  stare foarte buna

·        6.492,5 km  (29,6 %) sunt de clasa II -  stare buna

·        7.072,5 km  (32,3 %) sunt de clasa III -  stare moderata

·        3.141  km  (14,3 %) sunt de clasa IV -  stare satisfacatoare

·        1.671  km  (7,6 %) sunt de clasa V -  stare nesatisfacatoare.

 

Stare ecologica a apelor curgatoare

Pentru clasificarea raurilor din punct de vedere biologic se utilizeaza indexul saprobic al macronevertebratelor (metoda Pantle – Buck). Evaluarea s-a facut pe baza Normativului 1146/2002 privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.

 

Din lungimea totala de 20.877 km a cursurilor de apa monitorizata din punct de vedere biologic:

·          2.293  km  (11 %) au  stare foarte buna (oligosaprob)

·        11.072,2 km  (53 %) au  stare buna (β – mezosaprob)

·          5.585,8 km  (26,8 %) au stare moderata (β - α– mezosaprob)

·          1.440 km  (6,9 %) au stare satisfacatoare (α – mezosaprob)

·             486 km  (2,3 %) au stare nesatisfacatoare (polisaprob).

 

Starea chimica a lacurilor naturale

Din totalul de  22 de lacuri naturale studiate, 2 ( 9,1 %) au prezentat o calitate foarte buna,  2 ( 9,1 %) au prezentat o calitate buna a apelor, 7 (31,8%) au prezentat o calitate moderata, 3 (13,6 %) au prezentat o calitate satisfacatoare, 8 (36,4%) calitate nesatisfacatoare.

 

 

Starea chimica a acumularilor

            Din totalul de 96 acumulari studiate,  17 (17,7 %) au prezentat o calitate foarte buna a apelor, 36 (37,5 %) au prezentat o calitate buna, 35 (36,5) au prezentat o calitate moderata, 7 (7,3%) au prezentat o calitate satisfacatoare iar 1 (1%) calitate nesatisfacatoare.

 

Starea ecologica a lacurilor naturale

Lacurile naturale si acumularile se clasifica avand in vedere gradul de trofie, indicatorii utilizati fiind nutrientii (azot total si fosfor total) si biomasa fitoplanctonica .

Din totalul de 22 lacuri , 0(0 %) au fost incadrate ca fiind ultraoligotrofe, 1 lac (4,6 %) au prezentat o incadrare oligotrofa, 3 (13,6%) au fost caracterizate drept mezotrofe,  9 (40,9 %) s-au incadrat in categoria eutrof, iar 9 lacuri (40,9 %) au prezentat ape hipertrofe.

 

Starea ecologica a acumularilor

Din totalul de 96 acumulari , 16 (16,7 %) au fost incadrate ca fiind ultraoligotrofe, 28 (29,2 %) au prezentat o incadrare oligotrofa, 21 (21,9) au fost caracterizate drept mezotrofe, 11 (11,4%)  s-au incadrat in categoria eutrof, iar 20 acumulari (20,8%) au prezentat ape hipertrofe.

 

Starea chimica si ecologica a apelor costiere

            Starea calitatii apelor costiere romanesti depinde foarte mult de calitatea apelor fluviului   Dunarea avand in vedere ca, din totalul substantelor poluante (Dunare si alte surse situate pe litoralul romanesc al Marii Negre) majoritatea sunt aduse de Dunare, de exemplu: 99,53% nutrienti, 99% azot mineral total; 91,83% fosfor din ortofosfati, Directia dominanta N-S a curentilor marini favorizeaza dispersia poluantilor transportati de Dunare in apele costiere romanesti .

In prezent, starea calitatii apelor costiere romanesti s-a imbunantatit datorita reducerii, dupa anul 1990, a activitatilor economice din tarile central si est europenene din bazinul Dunarii si modernizarea statiilor de epurare a localitatilor si unitatilor industriale din Germania si Austria, fara ca aceasta stare sa atinga starea de referinta considerata la nivelul anilor ’50.

Fenomenul de eutrofizare al apelor costiere ale Marii Negre s-a manifestat foarte frecvent in perioada 1970-1990 si mai rar dupa anul 1990, datorita, in principal, aportului important de nutrienti pe care il aduce Dunarea. Contributia surselor de pe litoralul romanesc este de mai mica importanta, avand o influenta strict locala.

 

-         Corpuri de apa de suprafata

 

Pentru identificarea corpurilor de apa de suprafata, a fost adaptat la conditiile bazinelor hidrografice din Romania ghidul european.

 

Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apa sunt :

·        categorii de apa de suprafata;

·        tipologia apelor de suprafata;

·        caracteristicile fizico – geografice si hidromorfologice ale bazinului;

·        presiunile si starea apelor de suprafata;

·        limitele ariilor protejate.

           

Avand in vedere aceste criterii au fost delimitate 3.715 corpuri de apa dulce, din care 8 la Dunare – Delta (inclusiv lacul Razelm) . Lungimea medie a corpurilor de apa este de 21,3 km (fara Dunare). Din totalul corpurilor de apa, 1.368 (37 %) reprezinta corpuri de apa nepermanente.

            De asemenea, au fost delimitate 6 corpuri importante de apa tranzitorie – 3 fluviale (pe cele trei brate ale Dunarii), 2 lacustre (Sinoe si Mangalia) si 1 de tip marin. In ceea ce priveste apele costiere, s-au identificat 3 corpuri de apa.

 

 

-         Corpuri de apa puternic modificate si artificiale

 

Procesul de desemnare a corpurilor de apa puternic modificate se bazeaza, in mod normal, pe date biologice. Luand in consideratie faptul ca, pentru moment, nu sunt disponibile suficiente date biologice, s-au propus criterii abiotice pentru desemnarea provizorie a corpurilor de apa puternic modificate. Aceste criterii sunt bazate pe tipuri de lucrari hidrotehnice si efectele acestora asupra ecosistemelor acvatice .

 

In bazinele / spatiile hidrografice din Romania – pentru corpurile permanente de apa dulce (2.347) - au rezultat :

·        415 (17,6 %) corpuri de apa puternic modificate;

·        364 (15,5 %) corpuri de apa candidate la ”puternic modificate”;

·        1.491 (63,6 %) corpuri de apa fara alterari hidromorfologice;

·        77 (3,3 %) corpuri de apa artificiale.

           

Pentru apele tranzitorii, s-au identificat 2 corpuri de apa puternic modificate – 1 fluvial si 1 lacustru iar pentru apele costiere, s-a desemnat 1corp de apa puternic modificat si 1 candidat la ”puternic modificat”.

 

-         Corpuri de apa de suprafata la risc

Evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa tine cont de criteriile pentru identificarea presiunilor, precum si de criteriile pentru evaluarea impactului acestora. Au fost luate in considerare urmatoarele:

·        poluarea cu substante organice;

·        poluarea cu nutrienti;

·        poluarea cu substante prioritar / periculoase;

·        alterari hidromorfologice.

 

Un corp de apa este „la risc” daca unul dintre criteriile referitoare la presiune si/sau impact este indeplinit. Daca nu este indeplinit nici unul dintre criterii, atunci corpul este „fara risc”. In cazul in care lipsesc datele pentru evaluarea riscului, atunci corpul de apa este considerat ca fiind „posibil la risc”.

 

Avand in vedere criteriile mentionate anterior, starea celor 2.347 de corpuri de apa permanente de apa dulce (inclusiv Dunarea) este urmatoarea :

·        224 (9,5 %) la risc; 128 (5,5 %) posibil la risc; 1.995 (85 %) fara risc din punct de vedere al substantelor organice (fig. 3.12);

·        290 (12,3 %) la risc; 171 (7,3 %) posibil la risc; 1.886 (80,4 %) fara risc din punct de vedere al nutrientilor (fig. 3.13);

·        56 (2,4 %) la risc; 77 (3,3 %) posibil la risc; 2.214 (94,3 %) fara risc din punct de vedere al substantelor prioritare/prioritare periculoase (fig. 3.14);

·        492 (20,9 %) la risc; 364 (15,5 %) posibil la risc; 1.491 (63,6 %) fara risc din punct de vedere al alterarilor hidromorfologice (fig. 3.15);

·        639 (27,2 %) la risc, 370 (15,8 %) posibil la risc; 1.338 (57,0 %) fara risc din punct de vedere al tuturor categoriilor de risc.

           

            Pentru apele tranzitorii importante (6 corpuri de apa), a rezultat, urmatoarea situatie : pentru materie organica – 5 corpuri de apa sunt posibil la risc si 1 este la risc ; pentru nutrienti –  6 corpuri la risc; pentru substante prioritar periculoase – 3 corpuri la risc si 2 corpuri posibil la risc iar pentru alterari hidromorfologice –  2 corpuri de apa la risc.

            Pentru apele costiere (3 corpuri de apa), a rezultat urmatoarea situatie : pentru materie organica - 1 corp de apa este posibil la risc, pentru nutrienti – toate 3 la risc ; pentru substante prioritar periculoase – 2 corpuri posibil la risc si pentru alterari hidromorfologice – 1 corp de apa la risc si 1 posibil la risc. Ca o constanta in procesul de caracterizare a apelor trebuie subliniata lipsa si insuficienta datelor privind atat monitoringul chimic, cat si cel biologic.

Pentru o caracterizare ulterioara mai detaliata si completa sunt necesare modele matematice, criterii de evaluare si studii de caz (de ex. ”Efectul presiunilor antropice asupra biotei”). De asemenea este necesara elaborarea metodologiilor de evaluare globala a calitatii apelor in cele 5 categorii de calitate, in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC.

 

 

3. Caracterizarea apelor subterane

 

Identificarea si delimitarea corpurilor de apa subterana s-a realizat pe baza urmatoarelor criterii:

·        geologic;

·        hidrodinamic;

·        starea calitativa si cantitativa corpului de apa.

Delimitarea corpurilor de apa subterana s-a facut numai pentru zonele in care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume debite exploatabile mai mari de 10 m³/zi.

 

Pe teritoriul Romaniei au fost delimitate 129 corpuri de apa subterana, din care 19 sunt transfrontaliere Pentru apele subterane au fost identificate 20 corpuri de apa la risc.

            Corpurile de apa subterana se afla la risc datorita unor surse istorice reprezentate de unitati sau complexe agrozootehnice care si-au incetat sau redus activitatea si surse actuale situate de regula in zonele vulnerabile

 

4. Identificarea si cartarea ariilor protejate

 

In ultimii 50 de ani, o mare parte din zonele umede situate de-a lungul raurilor si-au schimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri. Aceste zone si-au pierdut rolul de protectie contra viiturilor, de reincarcare a acviferelor si de habitat pentru fauna si flora specifice.

In bazinele / spatiile hidrografice din Romania au fost identificate 250 captari de apa de suprafata, din care 179 (71,6%) au zone de protectie si respectiv 1.223 captari de apa subterana, dintre care 980 (80,1%) au desemnate zone de protectie .

Nu exista inca in prezent zone desemnate pentru protectia speciilor acvatice din punct de vedere economic. Se fac demersuri pentru a fi desemnate ca zone protejate zonele naturale cu rauri repezi si limpezi unde traiesc salmonidele, zona Dunarii unde traiesc sturioni si a Marii Negre unde traiesc moluste .

Lungimea totala a raurilor ce se vor situa in aceste zone protejate reprezinta 15,3 % din lungimea totala a cursurilor de apa .

Zonele destinate pentru protectia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important, desemnate pana in prezent in numar de 216, au la baza legislatia romaneasca (Legea 5/2000, Legea 13/1993 si Legea 462/2001), si au o suprafata de 14.437,26 km² care reprezinta 6,1 % din suprafata Romaniei .

Zonele sensibile la nutrienti sunt reprezentate de tot teritoriul Romaniei, avand in vedere prevederile Documentului de Pozitie incheiat intre Romania si Comisia Europeana, capitolul 22 - Mediul.

Zone vulnerabile la nitrati din surse agricole au fost desemnate perimetrele a 255 localitati din Romania .

Au fost identificate pana in prezent 16 zone naturale amenajate pentru imbaiere, situate pe litoralul Marii Negre .

Registrul ariilor protejate la nivelul fiecurui bazin hidrografic a fost finalizat in Decembrie 2004

 

 

5. Analiza economica

 

In ceea ce priveste analiza economica a utilizarii apei, s-a studiat importanta economica pentru serviciile si utilizatorii de apa si tendinta privind evolutia cerintei de apa si a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu si lung. Elaborarea unor tendinte relevante privind volumele de apa prelevate pe sectoare de activitate, la nivel de bazine / spatii hidrografice analizate, pune foarte multe semne de intrebare, in special datorita perioadei de tranzitie prin care trec activitatile economice.

Dupa anul 1990, pana in anul 2002-2004, avand in vedere noile conditii social-economice, se remarca o scadere accentuata a cerintelor de apa cu circa  60 % , ca o consecinta a reducerii activitatii industriale si in special datorita neutilizarii sistemelor de  irigatii.

      S-a realizat:

- Definirea serviciilor de apa, a furnizorilor, utilizatorilor si poluatorilor;

- Identificarea mecanismelor de recuperare a costurilor si repartizarea costurilor la diferiti utilizatori

- Determinarea nivelului actual de recuperare a costurilor

            Totodata in cadrul unui proiect cu USAID  a fost realizat un model economic care a analizeaza efectul unor politici de stabilire a contributiilor asupra fluxului de numerar al ANAR (venituri si cheltuieli).

 

Rapoarte nationale transmise la Comisia Europeana

 

Raport 2003, a cuprins:

informatiile cerute de  Art. 3 (8) si Anexa I din Directiva Cadru 2000/60: Autoritati competente si sub-bazinele unde se vor elabora  planuri de management;

 

      Raport 2004, a cuprins:

caracteristicile bazinelor hidrografice, impactul activitatilor antropice si analiza economica (Art. 5, Anexa II si Anexa III)  si inventarul ariilor protejate (Art. 6, Anexa IV) din Directiva Cadru 2000/60;

 

          Partea A a Planului de Management a Districtului Hidrografic al Dunarii  – Raport 2004-   a fost elaborat sub coordonarea ICPDR, pe baza contributiilor nationale, si aprobat de ministrii mediului din tarile dunarene reuniti in cadrul Conferintei Ministeriale care a avut loc la Viena pe 13.12.2004

 

Raportul National 2004 al Planului National de Management al Apelor  raspunde obligatiilor de raportare la Comisia Europeana in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 Articolul 5, Anexa II si Anexa III referitoare la prima analiza si caracterizare a bazinelor hidrografice. De asemenea, se furnizeaza informatii despre progresele inregistrate pentru implementarea Articolului 6 si Anexei IV privind inventarul zonelor protejate, precum si progresele legate de Articolul 14 privind informarea si consultarea publicului.

            Raportul 2004 al Planului National de Mangement a Apelor din Romania elaborat de Administratia Nationala Apele Romane a fost avizat de Comisia Interministeriala a Apelor, fiind aprobat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si transmis la Comisia Europeana in data de 22.03.2005

 

            Raport 2006, a cuprins:

            Sistemul de monitorizare al apelor (Art. 8) din Directiva Cadru 2000/60

 

            In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC), Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie sa stabileasca programele de monitorizare pentru   apele de suprafata si apele subterane in scopul cunoasterii si  clasificarii “starii “ acestora in cadrul fiecarui district hidrografic

            Programele de monitorizare stabilite  au trebuit sa devina operationale pana la  22 decembrie 2006 aplicandu-se corpurilor de apa definite in cadrul primei etape de analiza a caracteristicilor districtelor  hidrografice

            In conformitate cu Articolul 15 al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC), fiecare Stat Membru al Uniunii Europene trebuie sa elaboreze si sa transmita la Comisia Europeana pana in data de 22 Martie 2007 ‚’’Raportul privind Sistemul de Monitorizare al apelor’’ ce prezinta o sinteza a programelor de monitoring pentru apele de suprafata si pentru cele subterane in conformitate cu cerintele Directivei Cadru pentru Apa.

            Raportul privind Sistemul National de Monitorizare al apelor din Romania  reprezenta  o sinteza a programelor de monitorizare pentru  cele 11 bazinele/spatii hidrografice  pe care se elaboreaza Planurile de Management in Romania.

 

 

Instructiuni metodologice  elaborate/adaptate de Departamentul Planuri de Management si Cooperare Internationala pentru Planul de Management al Bazinului Hidrografic :

 

- ghidul metodologic privind definirea tipologiei abiotice a cursurilor de apa;

- ghidul metodologic privind delimitarea corpurilor de apa de suprafata – rauri si lacuri;

- ghidul metodologic privind identificarea preliminara a corpurilor de apa artificiale si a corpurilor de apa puternic modificate – rauri si lacuri;

- ghidul metodologic privind dezvoltarea si modernizarea sistemului national de monitoring integrat al apelor;

- ghidul metodologic privind identificarea surselor de poluare punctiforme si difuze , precum si evaluarea impactului lor asupra surselor de apar;

- ghidul metodologic privind recuperarea costurilor in domeniul apei la nivelul bazinului hidrografic;

 

 

 

Activitati desfasurate pentru realizarea  programului de masuri al Planului de Management

 

 

A   Reducerea presiunilor chimice

-         Stabilirea masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la aglomerari umane – aglomerari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti si aglomerari cu mai putin de 2000 locuitori echivalenti; Managementul deseurilor

-         Stabilirea masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la activitatile industriale; Managementul deseurilor; Managementul substantelor toxice(D. 76/464/EC; IPPC, etc.)

-         Stabilirea masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura (efluentii fermei zootehnice, gunoiul de grajd, fertilizatori, ierbicide si pesticide)

 

 

B    Reducerea presiunilor hidromorfologice

-         Stabilirea masurilor de restaurare a conectivitatii longitudinale a corpurilor de apa preliminar identificate ca fiind puternic modificate

-         Stabilirea masurilor de restaurare a conectivitatii laterale a corpurilor de apa preliminar identificate ca fiind puternic modificate

 

 

C     Aplicarea modelor de prognoza a calitatii apelor

-         Instructiuni de aplicare a modelului WaQ de prognoza a azotului si fosforului total

-         Instructiuni de aplicare a modelului QUAL2K utilizat pentru a prognoza substantele organice

Obiectivul principal al Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene pentru apă îl reprezintă atingerea “stării bune” a apelor pentru Statele Membre până în anul 2015.

Pentru a realiza o prognoza a calităţii apelor la nivel de bazin/spatiu hidrografic in 2015, in cadrul departamentului se utilizeaza doua modele de calitate a apei (modelul WaQ si QUAL 2K).

Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei, se considera două scenarii de prognoza şi anume:

v     Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile  fiecărei Directive;

v     Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de masurile din scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potentialului ecologic bun a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apă.

 

Modelul WaQ prognozeaza calitatea apei din punct de vedere al azotului si fosforului. Modelul aplică ecuaţia de bilanţ de încărcări (emisii si imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale, difuze cât şi fondul natural. Dintre datele de ieşire din model amintim graficele reprezentând “Variatia emisiilor cu azot/fosfor din diferite surse de poluare”. Aceste grafice sunt foarte utile la stabilirea priorităţilor în luarea măsurilor de reducere a poluării.  Modelul WaQ a fost aplicat in toate directiile de ape ale Aministratiei Nationale Apele Romane

 

Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) este un model american conceput de Steve Chapra,Greg Pelletier si Hua Tao. Acest model se aplica pentru prognoza calitatii apelor din punct de vedere al poluarii cu substante organice. Modelul ruleaza in Fortran si aplica multe ecuatii. Are ca rezultate foarte multe grafice si tabele. Modelul poate prognoza si variatia altor indicatori de calitate nu numai CBO₅. Aplicarea modelului QUAL 2K s-a derulat la nivelul directiilor ANAR.

 

D. Analiza recuperarii costurilor pentru serviciile de apa

 

            Analiza economicã asupra serviciilor de apa,  parte componenta a Planului de Management pe bazine hidrografice  trebuie sa contina informatii suficiente si detaliate in vederea respectârii principiului recuperarii cheltuielilor pentru serviciile de apa din cadrul  bazinelor hidrografice. Recuperarea costurilor in conformitate cu Art.9 din Directiva Cadru 2000/60 trebuie realizata pentru intreg cost al apei incluzand aici costurile de mediu si resursa.     La nivelul Administratiei a fost elaborat un model de calcul al recuperarii costurilor financiare pentru serviciile de apa, model ce contine date relevante pentru serviciile de apa.             Referitor la evaluarea costurilor de mediu metodele de evaluare a acestora sunt foarte costisitoare, acestea nefiind introduse in prezent in analiza recuperarii costurilor. La nivelul Uniunii Europene se desfasoara un proiect ce va cuprinde studii de caz privind evaluarea costurilor de mediu pe mai multe tari, printre care si Romania, estimari ce vor fi utilizate in procesul de analiza a recuperarii costurilor

 

 

                                                                                                                        Anexa 1

 

Cuprins plan de management

 

 

Cap.I      Introducere

 

Cap.II     Prezentarea generala a bazinului hidrografic

 

Cap.III    Caracterizarea apelor de suprafata

 

Cap.IV    Caracterizarea apelor subterane

 

Cap.V     Identificarea si cartarea zonelor protejate

 

Cap.VI    Analiza economica

 

Cap.VII   Monitoringul integrat al apelor

 

Cap.VIII Obiectivele de mediu

 

Cap.IX     Programe generale de masuri

 

Cap.X      Programe speciale de masuri

 

Cap.XI     Informarea,  consultarea si participarea activa a publicului

 

Cap. XII   Modul de obtinere a informatiilor

 

Cap.XIII  Concluzii si recomandari