Salt la conținutul principal
Versiune Romana           Versiune Engleza          
Situaţia hidrologică în timp real
Hărți de hazard și risc
Situația hidrologică zilnică
Volume lacuri zilnice
Fenomene de iarnă
Fazarea Proiectului WATMAN
Anunt Watman
Proiect D.I.A.N.A
Proiecte de acte normative
Contact
Comunicate presa
  
Se începe căutarea
 

HOTARARE nr 964 din 13 octombrie 2000

Directiva Cadru Strategia pentru Mediu Marin 2008/56/CE
Directiva Nitrati
Mecanism Economic
Exploatarea lucrărilor hidrotehnice
Inspecţia apelor
Investiţii
Consultarea publicului
Revista "Hidrotehnica"
Revista presei
Galerie
Posturi-concurs
 
 

HOTARARE nr. 964 din 13 octombrie 2000


privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

EMITENT:     GUVERNUL;
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 25 octombrie 2000;


In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si avand in vedere prevederile art. 78, 81 si 82 din Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, precum si prevederile art. 65 lit. d), h) si t) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1

Se aproba Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 2

(1) Se infiinteaza Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, formata din specialisti ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, ai Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ai Ministerului Sanatatii. Pe langa comisie va functiona un grup de sprijin, compus din reprezentanti ai Companiei Nationale "Apele Romane" - S.A., ai comitetelor de bazin si ai unor institute si unitati de specialitate aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si a Ministerului Sanatatii.

(2) Prin ordin comun al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii si alimentatiei, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune se vor aproba regulamentul de organizare si functionare a comisiei si a grupului de sprijin prevazute la alin. (1), precum si atributiile si componenta nominala a acestora.

ART. 3

Prezenta hotarare intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneaza:

p. Ministrul apelor,

padurilor si protectiei mediului,

Lucian Silaghi,

secretar de stat

Ministrul agriculturii

si alimentatiei,

Ioan Avram Muresan

Ministru de stat,

ministrul sanatatii,

Hajdu Gabor

Presedintele Oficiului

pentru Protectia Consumatorilor,

Eliade Corneliu Mihailescu

ANEXA 1

PLAN DE ACTIUNE

pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

ART. 1

Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit in continuare plan de actiune, sunt urmatoarele:

a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole;

b) prevenirea poluarii cu nitrati;

c) rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice ce contin compusi ai azotului.

ART. 2

Termenii si expresiile utilizate in planul de actiune se definesc dupa cum urmeaza:

a) ape subterane - toate apele care se afla sub suprafata terenului, in zone saturate si in contact direct cu solul sau cu subsolul;

b) apa dulce - apa cu continut scazut de saruri, care indeplineste conditiile pentru a fi captata, tratata si utilizata in scop potabil;

c) compusi ai azotului - orice substante continand azot, cu exceptia azotului molecular;

d) septel - toate animalele tinute sau crescute pentru folosinta sau profit;

e) ingrasamant - substanta care contine unul sau mai multi compusi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole in scopul maririi ritmului de crestere a vegetatiei si al sporirii masei vegetale;

f) ingrasamant chimic - orice ingrasamant obtinut printr-un proces industrial chimic;

g) ingrasamant organic - orice ingrasamant ce este constituit din produsi de origine vegetala, produsi reziduali de excretie de la septel sau de la pasari ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate;

h) ingrasamant de origine animala - produs rezidual de excretie de la septel sau de la pasari ori un amestec intre acest produs si asternutul de la animale;

i) aplicare pe teren - administrarea pe teren a ingrasamintelor prin imprastiere la suprafata terenului, prin incorporare in sol fie prin ingropare, fie prin amestecare cu solul si prin injectare in sol;

j) eutrofizare - imbogatirea apelor de suprafata cu compusi ai azotului si fosforului, cauzand o dezvoltare accelerata si masiva a algelor si a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic si a calitatii apei;

k) poluare cu nitrati - descarcarea, directa sau indirecta, in apele subterane sau de suprafata de compusi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmari pot fi: periclitarea sanatatii oamenilor, afectarea organismelor vii si a ecosistemelor acvatice, stanjenirea folosintelor apei si deteriorarea ambiantei naturale;

l) zona vulnerabila - suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape.

ART. 3

(1) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pe baza datelor si a informatiilor furnizate prin Sistemul national de supraveghere si control al calitatii apei si cu sprijinul Companiei Nationale "Apele Romane" - S.A., va intocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati si al apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevazute in anexa nr. 1.

(2) In termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza in apele identificate potrivit alin. (1) si care contribuie la poluarea acestora.

(3) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor revizui si/sau vor completa, o data la 4 ani, lista cuprinzand zonele vulnerabile, analizand si luand in considerare schimbarile si factorii neprevazuti in momentul alcatuirii acesteia.

(4) Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumita in continuare comisie, va fi instiintata, in termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzand zonele vulnerabile.

ART. 4

(1) In scopul stabilirii si/sau revizuirii si al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va solicita factorilor abilitati prezentarea, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune si periodic, o data la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele actiunilor de:

a) supraveghere a concentratiei azotatilor in apele dulci; aceasta se realizeaza pe parcursul unui an, cel putin o data pe luna sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de suprafata, si la intervale regulate, in sectiunile de control reprezentative pentru acvifere;

b) verificare, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera.

(2) In sectiunile de control in care concentratia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut programul de supraveghere prevazut la alin. (1) lit. a) se va realiza o data la 8 ani.

(3) Metodele de masurare folosite sunt prevazute in anexa nr. 2 si vor fi supuse reactualizarii in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiza si masurare.

ART. 5

(1) In scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protectie impotriva poluarii, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune comisia va elabora:

a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevazut in anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi tehnologii si practici agricole cu impact redus asupra mediului;

b) un program ce va include prevederi privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole.

(2) In vederea elaborarii Codului bunelor practici agricole prevazut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta si institutele aflate in coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, precum si alte institutii de specialitate.

ART. 6

(1) In scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 1, in termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) si, respectiv, in termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzand zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile.

(2) Se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum si programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, dupa caz.

(3) Programele de actiune vor tine seama de:

a) datele stiintifice si tehnice disponibile, in principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse;

b) conditiile de mediu din regiunile vizate.

(4) Programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioada de pana la 4 ani si vor cuprinde masurile prevazute in Codul bunelor practici agricole, precum si cele prevazute in anexa nr. 4.

(5) In scopul implementarii programelor de actiune prevazute la alin. (4) comisia va lua masuri suplimentare cel putin o data la 4 ani, in functie de modificarile sau de completarile comunicate conform art. 3 alin. (3).

(6) Comisia va propune realizarea si punerea in practica a unor programe corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune prevazute la alin. (1).

ART. 7

(1) Comisia va elabora un proiect continand seturi de masuri pentru implementarea planului de actiune, care va cuprinde si procedurile si instructiunile pentru sistemul de supraveghere si control prevazute la art. 4 si 6.

(2) Proiectul prevazut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunta in termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majoritatii membrilor; conducatorul grupului de sprijin, care este si reprezentant al comisiei, nu va vota.

(3) Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta masurile definitive si le va transmite, in termen de cel mult doua luni, ministerelor de resort si grupului de sprijin.

ART. 8

(1) O data la 4 ani comisia va intocmi un raport continand informatii in conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi inaintat Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si va fi publicat in cadrul Sistemului national de supraveghere si control al calitatii apei.

(2) In termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor intocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzand si propuneri adecvate de revizuire a planului de actiune, care va fi inaintata Guvernului si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei.

ART. 9

In termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii si proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de actiune.

ART. 10

Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul plan de actiune.

ANEXA 1

la planul de actiuni

CRITERII

pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati si a apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari

1. Apele afectate de poluarea cu nitrati si apele care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizandu-se, printre altele, urmatoarele criterii:

a) daca apa dulce de suprafata, utilizata sau in perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa contina cantitati (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decat cele prevazute in standarde pentru categoria I de calitate, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;

b) daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina cantitati de nitrati in concentratii mai mari decat limita maxima admisibila prin standarde, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;

c) daca apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale si marine sunt gasite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe in viitorul apropiat, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune.

2. La aplicarea acestor criterii se vor lua in considerare:

a) caracteristicile fizice, chimice si biologice ale apei si solului;

b) situatia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa si sol);

c) situatia curenta a impactului masurilor luate in conformitate cu prevederile art. 6 din planul de actiune.

ANEXA 2

la planul de actiuni

METODE DE MASURARE

Ingrasaminte chimice

Metodele pentru determinarea compusilor azotului din ingrasaminte sunt cele prevazute in:

1. SR ISO 4176/1994

Ingrasaminte. Dozarea azotului nitric. Metoda gravimetrica cu nitron;

2. SR ISO 5314/1994

Ingrasaminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrica dupa distilare.

Apa dulce, ape costale si ape marine

Concentratia in azotati se determina cu ajutorul metodelor prevazute in urmatoarele standarde:

3. SR ISO 7890-1/1998

Calitatea apei. Determinarea continutului in azotati

Partea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol;

4. SR ISO 7890-3/1997 R 30

Apa potabila. Determinarea azotatilor, metoda spectrofotometrica cu 2,6 dimetilfenol;

5. STAS 3048/1-1977

Apa potabila. Determinarea azotatilor;

6. STAS 8900/1-1971

Apa de suprafata si ape uzate. Determinarea azotatilor;

7. STAS 12999/1991

Apa de mare. Determinarea continutului de azotati.

ANEXA 3

la planul de actiuni

CONTINUTUL - CADRU

al Codului bunelor practici agricole

A. Un cod al bunelor practici agricole, avand ca obiective reducerea poluarii cu nitrati si rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce contin compusi ai azotului si luand in considerare conditiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie sa contina prevederi care sa acopere urmatoarele probleme:

1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor;

2. modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri in pante abrupte;

3. restrictiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada;

4. conditiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate langa cursurile de apa;

5. capacitatea si constructia bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv masurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafata, prin infiltrarea in apele subterane si de suprafata a efluentilor proveniti de la stocarea ingrasamintelor de origine animala si a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);

6. tehnologiile si procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice si a ingrasamintelor de origine animala, incluzand normele de dozare si modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel incat pierderile de nutrient prin deversarea in ape sa fie reduse si mentinute la un nivel acceptabil (continutul in azotati in apele subterane si in apele de suprafata sa nu depaseasca limitele admise prin reglementarile tehnice).

B. Pe langa cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:

7. gospodarirea utilizarii terenurilor, incluzand sistemul de rotatie a culturilor si proportia dintre suprafetele de teren destinate culturilor permanente fata de cele cultivate cu plante anuale;

8. mentinerea pe teren a unei cantitati minime de vegetatie care sa acopere terenul in perioadele ploioase, in scopul retinerii azotului in sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;

9. stabilirea unor planuri de fertilizare in functie de fiecare cultura si tinerea evidentei utilizarii ingrasamintelor pentru fiecare sola;

10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafata (siroire) si a siroirii apei in sistemele de culturi irigate, produsa inainte ca apa sa patrunda la radacinile plantelor.

C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:

11. modul si conditiile de livrare (exclus in vrac; numai in saci impermeabili si durabili, de capacitati diferite, prevazuti cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care sa indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica si concentratia produsului, gradul de solubilitate, data fabricatiei si durata pastrarii produsului, recomandari specifice privind transportul si depozitarea, denumirea si adresa fabricantului etc.);

12. conditiile de depozitare si pastrare si recomandari asupra constructiei depozitelor;

13. interdictii in timpul transportului, livrarii, depozitarii, manipularii si aplicarii pe teren;

14. modalitati de combinare cu ingrasaminte organice in vederea aplicarii pe teren.

D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informatii cu privire la riscul pentru sanatate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole si a apei utilizate in scop potabil.

ANEXA 4

la planul de actiuni

MASURI

ce trebuie incluse in programele de actiune conform art. 6 alin. 4) din planul de actiune

I. Masurile vor contine reguli referitoare la:

1. perioadele in care aplicarea anumitor ingrasaminte este nerecomandata sau interzisa;

2. capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie sa depaseasca necesarul de stocare in toate zonele vulnerabile, tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarii pe teren a ingrasamintelor, cu exceptia situatiilor in care se poate demonstra autoritatilor competente ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala, in exces fata de actuala capacitate de stocare, va fi tratata intr-o maniera care sa nu aduca prejudicii mediului;

3. limitarea numarului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole si tinandu-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, in special de:

a) inclinarea terenului, caracteristicile si tipul solului, conditii climatice, irigatii etc.;

b) practicile agricole si modalitatile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotatie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazeaza pe un echilibru intre:

b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii;

b2) aportul de azot adus culturilor de catre sol si cel din ingrasaminte, care trebuie justificat pe baza:

- cantitatii de azot prezent in sol in raport cu necesarul culturii;

- aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;

- aportului de compusi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala;

- aportului de compusi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice si a altor ingrasaminte.

II. Aceste masuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de ingrasaminte de origine animala aplicata anual pe teren, inclusiv cel lasat de animale, sa nu depaseasca norma specifica pe hectar. Norma specifica pe hectar este reprezentata prin cantitatea de ingrasamant administrat, care contine 170 kg azot. Se pot face derogari de la aceasta cantitate pentru primul program de actiune pe 4 ani, cand se poate permite o norma specifica de 210 kg azot.

III. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prin unitatile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitatile la care se face referire la pct. II, pe baza numarului de animale, la propunerea comisiei.

ANEXA 5

la planul de actiuni

CONTINUTUL

rapoartelor la care se face referire in art. 8 din planul de actiune

1. O situatie privind actiunile preventive adoptate conform art. 5

2. O harta reprezentand urmatoarele:

a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) si anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevazute in anexa nr. 1 au fost utilizate in scopul identificarii;

b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care sa reiasa distinct zonele existente si zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior

3. O sinteza a rezultatelor obtinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situatie privind aprecierile si considerentele care au condus la identificarea si desemnarea fiecarei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone

4. O sinteza a programelor de actiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe:

a) masurile prevazute la art. 6 alin. (4);

b) orice masura suplimentara sau actiune implementata in conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5);

c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere si control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6);

d) o apreciere formulata de comisie cu privire la termenele cele mai probabile in care se preconizeaza ca efectele masurilor programelor de actiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodata si nivelul de nesiguranta al acestei estimari

5. Detalii si alte informatii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de actiune si pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice si stiintifice.


 

 

Titlul Proiectului:
WIMS-Investment supporting the information system and database for water management

Proiect Phare Numărul:
EuropeAid/122966
/D/SUP/RO
Contract no:
RO/2005/017-553.03.03.03.01