EXPOZITIA DE FOTOGRAFIE "OAMENI SI APE", organizata de Administratia Nationala "Apele Romane", reprezentand inundatiile din 2005 si 2006, poluari accidentale (2006), precum si lucrari hidrotehnice
Apa este esenţiala pentru dezvoltarea socio-economica si pentru menţinerea unor ecosisteme sănătoase. Pe măsura ce numărul populaţiei creste si dezvoltarea presupune o alocare mai însemnata a resurselor de apa subterana si de suprafaţa pentru sectoarele domestice, agricole si industriale, presiunea asupra acestora se intensifica, conducând la tensiuni, conflicte intre utilizatori, si o presiune excesiva asupra mediului. Stresul din ce in ce mai mare asupra resurselor de apa dulce produs de o cerere din ce in ce mai mare si o utilizare excesiva reprezintă o problema serioasa.
De la inundatii la secete
Apa are un rol foarte important in istoria Pamantului si a vietii. Ea a avut rol hotarator in aparitia vietii, in intretinerea proceselor biologice si a majoritatii proceselor chimice. Inca din antichitate apa era considerata intre cele patru elemente de baza ale lumii, alaturi de pamant, aer si foc.
Cel mai grandios proces natural intretinut de energia soarelui il reprezinta circuitul apei in natura – uriasa roata hidraulica a Terrei cu rigurosul sau ciclu natural si cu consecinta acestuia – reglarea climei.
Judecand numai dupa aceste calitati putem considera ca apa este darul cel mai de pret al naturii.
Ne reamintim ca marile civilizatii s-au plamadit de-a lungul legendarelor ape ale Tigrului si Eufratului in Mesopotamia, ale Nilului in Egipt, ale Indusului in Subcontinentul Indian si ale Fluviului Galben in China.
Ne putem imagina viata pe Terra fara apa?
Si totusi, apa in general si raurile in particular au pus si pun in fata oamenilor probleme deosebite. Nu atat prin cantitatea de apa disponibila in general sau in medie, prin caracterul limitat al resurselor de apa buna de baut, cat mai ales prin variatia in timp intre situatiile de exces si deficit, intre mari inundatii si secete.
In Romania, viiturile si secetele reprezinta fenomene hidrologice prezente dintotdeauna pe meleagurile noastre.
Sunt inca recente in memoria multora dintre noi si, in orice caz conservate pe hartie, in fotografii, pe pelicule de film si chiar pe teren, incercarile la care ne-au supus marile inundatii din anii 1970, 1975, 2005 si 2006.
Marturii numeroase se refera si la alte mari inundatii din tara noastra, din trecutul mai indepartat.
Viiturile mari din 1864 de pe Dambovita au inecat Bucurestii, arata ing. C. Chiru in lucrarea sa “Canalisarea raurilor si irigatiuni” tiparita in anul 1893. In aceeasi lucrare, autorul reda dupa ziarul “Timpul” descrierea nenorocirilor intamplate la 28 aprilie 1893 cand “furia apelor extraordinare ale Dambovitei au inecat locuintele si avutul populatiei dinspre suburbiile Grozavesti si Caramidari”
“Vestitorul Roman” din 13 iunie 1846 relateaza despre o “locala grea nenorocire” la Tecuci: “La 21 martie1846 dupa amiaza ... se produce o rupere de nori care inunda campul , distrugand casa, mori, ziduri etc... multi morti”
“Albina Romaneasca” din 2 iulie 1837 informeaza: “Instiintarile despre revarsarea apelor urmeaza a fi intristatoare. Raul Moldova in trecuta saptamana intr-atat au sporit la Roman, incat trecand deasupra podului statornic l-au rupt si au manat in jos … In cateva zile apele au luat afara de trunchi, daramaturi de case, cosare cu papusoi, intre altele au adus o moara impreuna cu morarul care de doua zile se afla plutind si supus celor mai mari si vederate primejdii, din care nenorocitul s-au mantuit de oamenii ce in luntre au sarit intru ajutorul sau’’.
Pentru anul 1526 analele Brasovului consemneaza : ,, Inundatii mari care spala zidurile Brasovului, rup elesteele, darama poarta cetatii, iar peste s-a prins si in biserica mare’’
Din cronica lui Grigore Ureche aflam pentru anul 1504 urmatoarele : ,,Fosta-au mai inainte de moartea lui Stefan Voda intr-acelasi an iarna grea si geroasa, eara, peste vara au fost ploi grele si povoaie de apa cat s-au facut multa innecare’’.
Cealalta extrema din viata apelor in general si a raurilor in particular, desi are un caracter mai putin spectaculos, exercita asupra vietii umane si bunurilor materiale efecte tot atat de distrugatoare, daca nu si mai pagubitoare, prin lipsa de apa, prin seceta.
In tara noastra, secetele meteorologice se resimt in secetele hidrologice uneori cu efecte majore. Este inca relativ recenta in memorie si in documente seceta din 1946 care, pe langa efectele generale, a condus la secarea in cursurile lor inferioare a unor rauri destul de mari, ca Barladul, Oltetul, Buzaul si altele.
Dintre cronicile mai vechi asupra secetelor la noi retine atentia Cronica Brasovului, care consemneaza pentru anul 1710 ca “au secat multe rauri, se usuca cele mai multe izvoare si rauri” si cronica lui Grigore Ureche care consemneaza pentru anul 1585 ... “mare seceta s-a facut in tara, cat au secat toate izvoarele, baltile si unde se prindea mai inainte pesce, acolo ara cu plugul ...”.
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Apei 2007 este: Managementul Deficitului de Apa.
Apa este esenţiala pentru dezvoltarea socio-economica si pentru menţinerea unor ecosisteme sănătoase. Pe măsura ce numărul populaţiei creste si dezvoltarea presupune o alocare mai însemnata a resurselor de apa subterana si de suprafaţa pentru sectoarele domestice, agricole si industriale, presiunea asupra acestora se intensifica, conducând la tensiuni, conflicte intre utilizatori, si o presiune excesiva asupra mediului. Stresul din ce in ce mai mare asupra resurselor de apa dulce produs de o cerere din ce in ce mai mare si o utilizare excesiva reprezintă o problema serioasa.
Sunt mai multe moduri de a defini deficitul de apa. Definiţia folosita in acest context se refera la deficitul de apa ca: punctul in care impactul coroborat al tuturor utilizatorilor influenţează resursele de apa si calitatea acestora.
Deficitul de apa este un concept relativ si se poate produce la orice nivel al sistemului „cerere si oferta”. Deficitul poate fi un produs al societatii (un produs al afluenţei, aşteptărilor si obiceiurilor) sau consecinţa a modificarii sistemelor de alimentare cu apa datorata schimbărilor climatice. Deficitul are cauze variate, majoritatea putand fi remediate sau diminuate. O societate care se confrunta cu deficitul de apa are de obicei mai multe opţiuni. Totuşi, deficitul isi are deseori cauzele in lipsa apei, si de aceea in regiunile aride si semi-aride afectate de secete si o mare variabilitate climatica combinata cu creşterea populaţiei si dezvoltarea economica, problemele privind deficitul de apa sunt cele mai acute.
Utilizarea apei a crescut intr-un ritm de doua ori mai mare decât creşterea populaţiei in decursul ultimului secol, si, deşi nu exista un deficit global de apa ca atare, un număr din ce in ce mai mare de regiuni suferă in mod cronic din cauza lipsei apei. Pana in anul 2025, 1.8 miliarde de oameni vor locui in tari sau regiuni cu un deficit de apa absolut, si doua treimi din populaţia globului pot fi supuse unor condiţii de stres din cauza deficitului de apa. Situaţia va fi exacerbata datorita schimbarilor climatice si dezvoltarii zonelor urbane cu o creştere rapida a populatiei pun o mare presiune asupra resurselor de apa.
Dar, sunt inundatiile si secetele fatalitati prin efectele lor asupra vietii, asupra societatii?
Perfectionarea continua a procedeelor tehnice a permis oamenilor sa faca progrese uriase in domeniul gospodaririi resurselor de apa. La baza acestei activitati de mare raspundere sociala a fost pusa si trebuie mereu dezvoltate, in pas cu evolutia generala, metodele de prevenire si protectie impotriva efectelor negative ale apelor, precum si cunoasterea stiintifica si supravegherea operationala a mediului acvatic.
A sti mai mult despre ape in general si despre rauri in particular este un imperativ actual, o motivatie pentru o atitudine in mod necesar atenta si responsabila in problemele economiei si administrarii apelor, pentru respectul cuvenit in protectia si folosirea rationala a acestei componente vitale a mediului in care traim.
Cu inundatiile la expozitie
Aparut in editia din 30 Martie 2007
Apele iesite din matca au fost vedetele vernisajului de saptamina trecuta de la Teatrul National.
„Reflectate in fotografie, evenimentele pot parea inedite sau, dimpotriva, banale. Surprind insa doar citeva secvente de viata, din ceea ce am trait. In spatele imaginilor este insa multa munca si suferinta umana. Prin imagini, mai mult decit prin alte cuvinte, v-am transpus intr-o secventa unica viata apelor.
Implicaţi în situaţii dificile, oamenii noştri au uitat de multe ori de familiile lor şi, fie că era zi sau noapte, au fost prezenţi pe diguri sau oriunde a fost nevoie de ei. Responsabilii din teritoriu ai Apelor Române sunt aici de faţă şi pot să vă ofere cât mai multe detalii despre ceea ce s-a întâmplat în acele zile.
Pentru că nu am găsit niciodată timpul necesar şi poate nici suficient de mult talent să vorbim despre ceea ce înseamnă cu adevărat munca de gospodărire a apelor, ni s-a părut cu atât mai sugestiv, atât pentru noi, cât şi pentru dumnevoastră, să exprimăm toate acestea în cadrul unei expoziţii de fotografie.
Cred că, prin imagini, mai mult decât prin orice alte cuvinte, vom reuşi să vă transpunem, măcar pentru câteva minute, într-o scurtă, dar unică secvenţă de viaţa apelor. Acesta este stilul nostru . Este poate un fel mai simplu şi mai direct de a vorbi despre ceea ce înseamnă munca noastră, dar este cel care ne reprezintă cel mai bine. Atunci când vorbim despre activitatea noastră de gospodărire a apelor, vorbim, mai presus de orice de mult teren şi contactul nemijlocit cu oamenii şi apele.
“, iata cum descrie expozitia „Oameni si Ape“ reprezentantii ANAR.
 |
 |
| Primavara pe ulita si apa-n cizme. |
Cel mai bun amic al omului intr-un
numar de echilibristica. |
Rabufnirile apelor au fost imortalizate direct la fata locului de angajati ai ANAR, carora li s-au adaugat instantaneele surprinse de fotoreporterul Vadim Ghirda de la Associated Press.
Intre Cozma si obiectiv
 |
 |
| Inundatiile de primavara. Mereu aproape. |
Riul Trotus la nervi nu are
restrictie de viteza. |
Dificultatea cea mai mare nu era sa declansezi aparatul de fotografiat, afirma Sorin Rindasu, sef de dispecerat Aparare Impotriva Inundatiilor in cadrul ANAR. „A tine digurile in picioare cind apa era deja ajunsa la coronamentul acestora era un lucru mult mai important decit aceste fotografii“, spune Rindasu, care a fost prezent la inundatiile de pe cursul Dunarii, dar si din Delta.
 |
 |
Bacau, Str. George Bacovia 127.
Viitura in vizita de lucru. |
Partaj in mijlocul Dunarii:
scaunele revin barbatului. |
 |
 |
| Romanii au brevetat camionul cu periscop. |
Cimitir cu iz venetian. |