Indicatori fizico-chimici
Indicatori biologici
Articolele de presa care au reflectat corect si intr-un stil jurnalistic impecabil informatiile furnizate de ANAR
Autoritatile la raport, de Ziua Mondiala a Apei
De Ziua Mondială a Apei, Apele Române au prezentat un raport privind cele mai poluate râuri din ţara noastră. La Bucureşti au fost prelevate probe din râul Dâmboviţa (unul dintre cele mai poluate din ţară) şi analizate. Principalele surse de poluare pentru râuri sunt marile oraşe, complexurile de creştere a animalelor şi unităţile industriale şi minele. Marii poluatori sunt însă oraşele, în special cele care nu au staţii de epurare sau cele ale căror staţii de epurare nu funcţionează în conformitate cu cerinţele legislative (Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu-Severin, Timişoara, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani, Huşi, Timişoara). În ceea ce priveşte complexurile de creştere a animalelor, acestea vor trebui să se conformeze (cel târziu până în 2013).
PROBLEME PESTE PROBLEME. Din cele 397 de staţii de epurare municipale, numai 14 funcţionează în conformitate cu legislaţia, şi anume: două în judeţul Bihor (Suplacu de Barcău, Balc – Almaşu Mic şi Almaşu Mare), două în judeţul Harghita (Tuşnad şi Bălan), două în judeţul Vâlcea (Brezoi şi Băile Govora), două în judeţul Prahova (Cornu şi Plopeni) şi câte una în judeţele Vrancea (Vidra), Caraş-Severin (Băile Herculane), Timiş (Nădrag), Braşov (Victoria), Dâmboviţa (Fieni) şi Tulcea (Baia). De asemenea, potrivit Apelor Române, alte 20 de staţii de epurare s-au finalizat şi până la sfârşitul acestui an vor funcţiona corespunzător. În România există doar 513 localităţi (din 20.000) dotate cu reţele de canalizare, având lungimea totală de 18.653,762 km liniari. Doar 18 dintre acestea sunt conforme cu legislaţia în vigoare: Constanţa, Timişoara, Oradea, Dobreta Turnu-Severin, Bistriţa, Alba-Iulia, Mangalia, Mediaş, Câmpia Turzii, Gherla, Salonta, Beiuş, Aleşd, Valea lui Mihai, Victoria, Săcuieni, Ştei.
82 DE ACCIDENTE. În 2007 s-au înregistrat 82 de poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 15 cu substanţe organice, opt cu produse de origine anorganică şi zece poluări de altă natură. Poluările accidentale s-au produs mai ales din cauza neglijenţei, dar şi pentru că nu au fost făcute retehnologizări. Cele mai multe poluări s-au produs în Bazinul Hidrografic Dobrogea – Litoral (17 poluări), Bazinul Hidrografic Argeş – Vedea şi Bazinul Hidrografic Jiu (12 poluări) şi Bazinul Hidrografic Olt (10 poluări).
Prelevare din apele râului Dâmboviţa
O pânză de aproximativ 800 de metri pe care au fost scrise mesaje şi desene dedicate Zilei Mondiale a Apei au fost amenajată de o parte şi de alta a Dâmboviţei, pe traseul dintre Piaţa Unirii şi Piaţa Naţiunile Unite. Manifestarea, intitulată "Oferă-i Dâmboviţei un tablou", a fost organizat de Apa Nova în colaborare cu Administraţia Naţională a Apelor Române şi a fost dedicat Zilei Apei. Pe partea stângă a Dâmboviţei au fost mesajele angajaţilor Apa Nova şi desenele prin care aceştia au vrut să dovedească importanţa apei. Elevi, profesori şi artişti din Bucureşti şi-au lăsat şi ei mesajele dedicate Zilei Mondiale a Apei pe partea dreaptă a cheiului.
Directorul general ANAR, Marius Postelnicescu, a declarat, pentru Rompres, că prin acţiunea de ieri a vrut să-i îndemne pe bucureşteni să respecte şi să ocrotească Dâmboviţa. Timp de aproximativ două ore, bucureştenii au posibilitatea să scrie mesaje sau să deseneze pe pânza care înconjoară râul Dâmboviţa, urmând ca la căderea serii aceasta să fie ridicată şi expusă în mare parte la sediul Apa Nova. "Desenele vor sta până diseară (ieri seară – n.r.), când vor fi oferite instituţiilor care s-au implicat şi, de ce nu, autorităţilor", a declarat directorul ANAR. / Jurnalul Naţional, 22.03
Dambovita are PHul sangelui uman
Apa din Dambovita are, in prezent, un PH egal cu 7, apropiat parametrilor sangelui uman, afirma mai multi specialisti din domeniu care au organizat vineri o serie de masuratori ale calitatii apei din zona Popovat a raului. La actiunea organizata cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, 22 martie, au participat reprezentanti ai Administratiei Nationale "Apele Romane" dar si elevi de la Liceul Mircea Eliade din Bucuresti, care au prelevat probe de apa si sedimente din rau, pentru stabilirea indicatorilor biologici si chimici din aceasta zona a cursului de apa.
"Am masurat conductivitatea apei din Dambovita si PH-ul acesteia, care este 7, la fel cu cel al sangelui nostru", a declarat, vineri, Florina Badeci, tehnician chimist, care a participat la actiunea de masurare a gradului de poluare a apei raului Dambovita, in zona Popovat. Specialistii au tinut sa precizeze ca indicatorii evaluati vineri nu sunt indicatori de poluare, aceia fiind monitorizati lunar. "Acestia nu sunt indicatori de poluare. Exista alti indicatori de poluare, cum ar fi azotul amoniacal, care sunt determinati in laborator. Azotul amoniacal ne spune sau nu daca este poluare", a subliniat Badeci, citata de Rompres. Ea a adaugat ca in aceasta zona a raului se fac lunar masuratori, calitatea apei fiind mereu monitorizata, dar ca exista si anumite puncte unde analiza apei se face tot timpul. La randul sau, biologul Daniela Such a precizat ca proba prelevata din Dambovita este fixata si ajunge in laborator cu numar, data si cu indicatorul biologic, care urmeaza sa fie analizat - fitoplanctonul, respectiv microorganisme de origine vegetala prezente la suprafata apei.
Potrivit directorului general al Administratiei Nationale "Apele Romane", Marius Postelnicescu, actiunea de astazi se inscrie intr-o serie de evenimente pe care ANAR le va desfasura in acest an sub tema "Sa pastram apele curate".
"Aceasta este prima actiune, organizata cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, 22 martie, si, prin mesajul nostru, dorim sa transmitem tuturor cetatenilor, agentilor economici si autoritatilor locale ca trebuie sa avem un mediu mai curat, o apa mai curata", a explicat Postelnicescu./Ziua
Schimbările climatice afectează râurile României
24/03/2008 de Alexandru Nastase
RISC MAXIM. Inundaţiile catastrofale din 2005 şi 2006 sunt doar un semn a ceea ce ne-ar putea aştepta din cauza încălzirii globale
ATENŢIONARE ● Autorităţile trag un semnal de alarmă
Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi mai vizibile în anii următori.
Schimbările climatice rapide din mediul înconjurător sunt cauzate în principal de creşterea populaţiei globului, de creşterea ratei de consum a resurselor şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei cauzată de efectul de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico-sociale.
MONITORIZĂRI. Observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra unor parametri climatici şi a efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale produse pe teritoriul României care susţin ipoteza schimbărilor climatice: în ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României, cu creşterile cele mai mari în zonele industriale; apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România (la 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă); aridizarea climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii (temperaturi extreme – la data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu 43,5°C şi Bucureşti 42,4ºC; ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale – ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii); creşterea duratei perioadelor secetoase din cauza schimbărilor climatice, respectiv a variabilităţii pronunţate a regimului hidrologic de la un an la altul; creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale (şase inundaţii catastrofale au fost înregistrate în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0,5%); producerea celei mai mari viituri pe Dunăre în aprilie-mai 2006; creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1.200 m3/s; descreşterea grosimii gheţarului de la Scărişoara cu 150 cm în ultimii 100 de ani; creşterea nivelului Mării Negre.
RECOMANDĂRI. Autorităţile s-au gândit la măsurile care trebuie să se ia în România: stabilirea şi menţinerea unui sistem de monitoring integrat; îmbunătăţirea calităţii apei; cartarea zonelor cu risc la inundaţii; cooperare la nivel de bazine hidrografice şi estimarea costurilor de investiţii – includerea unei marje de rezervă pentru monitorizarea schimbărilor.
Concept de amenajare a apelor
Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării durabile care pleacă de la ideea că "apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare". Directiva Cadru pentru Apă şi Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având ca obiective principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea biodiversităţii mediului acvatic.
Astfel, se creează spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea unor zone umede, realocarea digurilor unor zone de retenţie cu inundare controlată, a unor braţe secundare etc., precum şi noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi faună./Jurnalul naţional, 24 martie
420 puncte de depozitare necontrolată a deşeurilor au fost desfiinţate, în februarie
Bucureşti, 20 mar /Rompres/- Un număr de 420 puncte de depozitare necontrolată a deşeurilor, din apropierea cursurilor de apă, totalizând un volum de 2.485 metri cubi de deşeuri de tip menajer, 1.100 metri cubi deşeuri de construcţii şi 8.360 metri cubi de rumeguş şi material lemnos, au fost desfiinţate de inspectorii Autorităţii Naţionale Apele Române (ANAR), în luna februarie, informează un comunicat al (ANAR).
Majoritatea depozitelor de rumeguş au fost localizate în bazinul Siretului, unde se desfăşoară activităţi de prelucrare a lemnului.
În această perioadă, a fost colectată şi transportată la rampele de gunoi o cantitate de 65 mc de gunoi menajer, 3.400 kg PET-uri, 30 kg cauciucuri, 11 mc rumeguş şi material lemnos şi opt mc deşeuri de construcţii. În acelaşi timp, au fost defrişaţi 7.800 mp vegetaţie din albie.
Conform datelor ANAR, în 2007 a fost înregistrat un număr de 82 poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 15 cu substanţe organice, opt cu produse de origine anorganică şi zece poluări de altă natură.
Poluările accidentale s-au produs fie din cauza neglijenţei unor operatori economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice, fie din cauza faptului că unii operatori economici nu au retehnologizat unităţile industriale (66 la sută), din cauza conductelor de transport a produselor petroliere sparte în urma furturilor de combustibil sau uzurii acestora (12 la sută).
Fenomenele meteorologice periculoase (ploi torenţiale, alunecări de teren) au contribuit în mică măsură la poluarea apelor râurilor (2 poluări).
Din totalul poluărilor din anul 2007, 20 la sută provin din surse neidentificate, 12 la sută s-au produs pe fluviul Dunărea, iar opt la sută au dus la mortalitate piscicolă.ROMPRES/(AS)
Redactori: /sin/nik | ID: 568146 | Data: 2008-03-20 12:27:42 | Slug: economic-MMDD-deşeuri