CAPITOLUL II
Organizarea Sistemului national pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, secetă, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale
Art. 11. - Elaborarea strategiei si conceptiei de aparare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, revine Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta din Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, care se subordoneaza Comitetului National pentru situatii de urgenta.
Art. 12. – Monitorizarea situatiilor de urgenta, evaluarea informatiilor, instiintarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea la nivel national, precum si coordonarea aplicarii unitare a masurilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta sunt asigurate de Centrul operativ pentru situatii de urgenta, organ tehnic cu activitate permanenta, constituit in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Art. 13. – Aplicarea strategiei si coordonarea tehnica de specialitate, la nivel national, a bazinelor hidrografice si judetelor, a actiunilor preventive si operative pentru apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale este asigurata de catre Administratia Nationala “Apele Romane” si unitatile sale teritoriale.
Art. 14. – Avand in vedere particularitatile managementului situatiilor de urgenta generate de tipurile de risc specifice, desfasurarea activitatilor ce se impun si organizarea conducerii, coordonarii si cooperarii se asigura prin :
- Centre operative pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta constituite la nivelul Administratiei Nationale “Apele Romane”, Directiilor de Ape si Sistemelor de Gospodarire a Apelor, sub conducerea directa a directorului general si respectiv a directorilor.
- Grupuri de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, care se constituie in cadrul fiecarui Comitet judetean, din specialistii cooptati cu responsabilitati in acest domeniu, fiind conduse de directorii Sistemelor de Gospodarire a Apelor
Art. 15. – Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judetean este numit prin Ordinul prefectului de constituire al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta si este alcatuit din reprezentanti ai Sistemului de Gospodarire a Apelor, Agentiei de Protectie a Mediului, Comisariatului judetean al Garzii Nationale de Mediu, unitatilor teritoriale ale Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare, ale SC HIDROELECTRICA SA, Regiei Nationale a Padurilor, Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos, altor detinatori de constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, Centrelor meteorologice regionale sau Serviciilor regionale de prognoza a vremii, Statiilor meteorologice judetene (dupa caz), cooptati in cadrul Comitetului judetean in calitate de consultanti.
Art. 16. – Activitatea permanenta si atributiile Centrelor operative pentru situatii de urgenta sunt asigurate de serviciile (birourile, compartimentele) Dispecerat-Aparare impotriva Inundatiilor din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”, Directiilor de Ape si Sistemelor de Gospodarire a Apelor, completate in situatii de urgenta, cu personal din compartimentele de specialitate.
Art. 17. – Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judetean, are urmatoarele atributii specifice:
a) asigura, prin grija Sistemului de Gospodarire a Apelor in colaborare cu Inspectoratul judetean pentru situatii de urgenta, elaborarea planului judetean de aparare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale, prin corelarea planurilor de aparare întocmite de Comitetele municipale, orasenesti si comunale pentru situatii de urgenta si a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare si a planurilor de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare;
b) acorda asistenta tehnica comitetelor municipale, orasenesti si comunale pentru întocmirea planurilor de aparare specifice;
c) avizeaza planurile de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale municipale, orasenesti si comunale, în vederea aprobarii de catre presedintele Comitetului judetean pentru situatii de urgenta;
d) coordoneaza tehnic actiunile pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale în teritoriu, aplicand prevederile din planurile de aparare impotriva inundatiilor, planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, precum si a planurilor de restrictii in perioade deficitare, asigurand legaturile cu Comitetul ministerial si Centrul operativ pentru situatii de urgenta din Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, cu Directiile de Ape si Comitetele judetene situate în amonte si în aval, conform sistemului informational operativ;
e) asigura consultanta de specialitate, in cadrul Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii si completarii stocurilor de materiale si mijloace de aparare pentru situatii de urgenta generate de inundatii, gheturi si poluari accidentale, pentru întretinerea si repararea constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare proprii, precum si pentru întretinerea albiilor cursurilor de apa pe raza localitatilor;
f) asigura, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodarire a Apelor in colaborare permanenta cu Centrul operational al Inspectoratului judetean pentru situatii de urgenta, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situatiilor de urgenta, rapoartelor de sinteza, dupa încetarea acestora, precum si transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si la Centrul operativ al Directiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administratiei Nationale «Apele Romane»;
g) asigura, in colaborare cu Inspectoratul judetean pentru situatii de urgenta, organizarea si desfasurarea la nivel judetean a exercitiilor de simulare pentru verificarea modului de functionare a fluxului informational hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populatiei, a fluxului primar de informare in caz de poluari accidentale, precum si pentru instruirea administratiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;
h) asigura organizarea anuala a actiunii de verificare a starii tehnice si functionale a constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor precum si urmarirea realizarii masurilor si lucrarilor stabilite cu aceasta ocazie;
i) participa, in comisia stabilita de Comitetul judetean pentru situatii de urgenta, la evaluarea si stabilirea pagubelor produse de inundatii din revarsari de cursuri de apa, scurgeri de pe versanti, accidente la constructii hidrotehnice, seceta hidrologica si poluari accidentale.
Art. 18. - (1) Persoanele fizice si juridice care au în proprietate sau în folosinta terenuri sau obiective în zone ce pot fi afectate de actiuni distructive ale apelor sau de accidente la constructii hidrotehnice au obligatia sa participe la actiunile de aparare si sa asigure întretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor de aparare existente.
(2) În cazul distrugerii sau deteriorarii lucrarilor de aparare împotriva inundatiilor sau a unor constructii hidrotehnice datorita viiturilor, detinatorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrari au obligatia sa le refaca sau sa le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare executiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.
(3) În cazul distrugerii sau deteriorarii lucrarilor de aparare împotriva inundatiilor sau a unor constructii hidrotehnice ca urmare a actiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligatia sa le refaca în cel mai scurt timp, din surse proprii.
Art. 19. - Masurile de interventie operativa se realizeaza în mod unitar, pe baza planurilor de aparare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale, ce se elaboreaza pe judete, localitati si de catre utilizatorii de apa potential poluatori, precum si la nivel bazinal.
Art. 20. - Elaborarea planurilor de aparare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului si a restrictionarii regimului de constructii în zonele inundabile.
Masuri de prevenire si pregatire pentru interventie
Sectiunea A
Organizarea sistemului informational
Art. 21. - Sistemul informational meteorologic si hidrologic consta în observarea, masurarea, înregistrarea si prelucrarea datelor meteorologice si hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizarilor si alarmarilor, precum si în transmiterea acestora factorilor implicati in managementul situatiilor de urgenta generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului informational definit în planurile de aparare, în vederea luarii deciziilor si masurilor necesare.
Art. 22. - (1) În zonele amenajate cu lucrari hidrotehnice, sistemul informational cuprinde, de asemenea, date si masuratori privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.
(2) Transmiterea acestor informatii constituie o obligatie a organelor de exploatare a lucrarilor hidrotehnice, indiferent de detinator si se realizeaza în conformitate cu schema fluxului informational, aprobata prin planurile de aparare respective.
Art. 23. - Continutul de detaliu al informatiilor, prognozelor si avertizarilor, pragurile critice, frecventa transmiterii, unitatile la care se transmit precum si deciziile operative de la si la Comitetul ministerial, Comitetele judetene, respectiv al Municipiului Bucuresti si Comitetele locale, se stabilesc prin instructiuni elaborate de catre Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor si respectiv de catre Administratia Nationala de Meteorologie si sunt aprobate de Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta.
Art. 24. - (1) Comitetele locale pentru situatii de urgenta si detinatorii de constructii hidrotehnice au obligatia sa asigure instalarea si exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoasterii si urmaririi marimilor caracteristice locale de aparare si asigurarea corelatiei acestora cu cele zonale.
(2) Întretinerea si exploatarea dispozitivelor prevazute la alin. (1) se fac în conformitate cu instructiunile aprobate de Comitetul ministerial, iar transmiterea datelor si masuratorilor se asigura de catre detinatori.
Art. 25. - (1) Pentru asigurarea transmiterii informatiilor, prognozelor si avertizarilor de la unitatile meteorologice si hidrologice la Comitetele judetene si locale si la Comitetul ministerial, prin planurile operative de aparare se stabilesc mijloacele de telecomunicatii ce vor fi folosite, la care se va asigura permanenta.
(2) La judete permanenta va fi asigurata de catre Centrele operationale din cadrul Inspectoratelor judetene pentru situatii de urgenta, la municipii, orase si comune permanenta va fi asigurata prin grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale si economice periclitate, prin grija conducatorilor acestora.
3) Pentru asigurarea fluxului informational decizional operativ între Comitetele judetene si locale, pot fi folosite si mijloacele de telecomunicatii ale posturilor de politie, unitatilor militare si alte mijloace de telecomunicatii disponibile.
(4) Pentru avertizarea obiectivelor situate în aval de baraje, se elaboreaza de catre unitatile care detin aceste baraje, planuri de avertizare-alarmare a populatiei si obiectivelor economice si sociale situate în aval de lacurile de acumulare, în caz de accidente la constructii hidrotehnice, conform Anexei nr. 1g) la prezentul regulament.
Art. 26. – In cazul poluarilor accidentale pe Dunare si pe raurile transfrontiere, sistemul informational este organizat si functioneaza conform Manualului de Operare International pentru Centrul International Principal de Alarmare (PIAC), iar in cazul poluarilor accidentale pe raurile interioare sistemul informational este organizat conform Sistemului de Alarmare SAPA-ROM si prevederilor Planurilor judetene de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale.
Art. 27. – In cazul poluarilor cu hidrocarburi a Marii Negre, sistemul informational este asigurat si functioneaza conform «Planului national de pregatire, raspuns si cooperare in caz de poluare marina cu hidrocarburi», aprobat prin HG nr. 1593/2002.
Sectiunea B
Stabilirea pragurilor de aparare
Art. 28. - (1) Starea de alerta generata de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale se declanseaza în momentul în care se constata aparitia fenomenului periculos sau când probabilitatea de aparitie este stabilita prin prognoza, în situatiile de la alin. (3) lit. a), b) si c).
(2) Pe parcursul gestionarii situatiilor de urgenta se pot deosebi trei etape care difera între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declansate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundatii, fenomene meteorologice si hidrologice periculoase, comportarea în timp a constructiilor hidrotehnice) si care sunt precizate în instructiuni speciale.
(3) a) Situatia de atentie are semnificatia unei situatii deosebite si nu reprezinta neaparat un pericol.
Consecintele intrarii în situatia de atentie sunt:
♦ îndesirea observatiilor si masuratorilor care se fac pentru urmarirea fenomenului si pentru prognoza evolutiei sale;
♦ verificarea constructiilor cu rol de aparare si urmarirea asigurarii conditiilor de scurgere a apelor mari;
♦ informarea despre posibilitatea producerii unei poluari accidentale.
b) Situatia de alarma este caracterizata printr-o evolutie a fenomenelor în directia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: cresterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apa, cresterea debitelor infiltrate prin constructiile hidrotehnice de retentie si a antrenarii de materiale din corpul acestora, cresterea intensitatii precipitatiilor sau a vitezei vântului, poluari accidentale confirmate care necesita interventii si altele)
Declansarea starii de alarma conduce la intrarea în situatia operativa a comitetelor pentru situatii de urgenta. Activitatile desfasurate sunt atât activitati menite sa stapâneasca fenomenul, cât si activitati pregatitoare pentru eventualitatea declansarii situatiei de pericol.
c) Situatia de pericol este declansata în momentul în care pericolul devine iminent si este necesara luarea unor masuri exceptionale pentru limitarea efectelor inundatiilor (evacuarea populatiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, masuri deosebite în exploatarea constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare împotriva inundatiilor, restrictii de circulatie pe unele drumuri si poduri, precum si pe caile navigabile), precum si pentru combaterea poluarilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei si ihtiofaunei, a mediului inconjurator si altele, sau care depasesc teritoriul de competenta).
(4) Trecerea si revenirea de la o stare la alta se pot face în functie de evolutia fenomenelor.
Art. 29. - (1) Marimile caracteristice de aparare împotriva inundatiilor sunt:
a) marimi zonale de avertizare, stabilite la statiile hidrometrice si la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, dupa caz, pentru precipitatii, niveluri sau debite;
b) marimi locale de aparare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub forma de niveluri sau debite.
Posturile avertizoare fac parte din reteaua nationala de hidrologie si meteorologie si trebuie sa fie amplasate la o distanta suficienta de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate masurile necesare prestabilite prin planurile de aparare.
(2) Marimile caracteristice de aparare definite la alin. (1), în caz de inundatii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apa:
♦ cota fazei I de aparare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia
♦ cota fazei a II-a de aparare - atunci când nivelul apei ajunge la jumatatea înaltimii dintre cota fazei I si cea a fazei a III-a de aparare;
♦ cota fazei a III-a de aparare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depasirea unui punct critic.
B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apa:
♦ cota de atentie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil dupa un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza actiunile de aparare sau de evacuare;
♦ cota de inundatie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
♦ cota de pericol - nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de evacuare a oamenilor si bunurilor, restrictii la folosirea podurilor si cailor rutiere, precum si luarea unor masuri deosebite în exploatarea constructiilor hidrotehnice.
C. Pentru acumulari:
a) fazele I, II si III de aparare sunt stabilite in functie de nivelul apei in lac si se calculeaza de proiectant in ecartul cuprins intre Nivelul Normal de Retentie (NNR) si Cota creasta deversor.
D. Pentru comportarea barajelor:
a) pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instructiunilor aprobate de Comitetul Ministerial in functie de:
- nivelul apei in lac, cand acesta depaseste cota crestei deversorului;
- atingerea unor valori limita in comportarea constructiei astfel:
♦ pragul de atentie- valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depasesc domeniul considerat normal, fara ca starea generala de stabilitate a constructiei sa fie modificata;
♦ pragul de alerta –modificari periculoase ale parametrilor de comportare cu evolutia spre forme incipiente de cedare;
♦ pragul de pericol- barajul sufera modificari ce pot conduce la avarierea grava sau la ruperea constructiei.
Art. 30. - În cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea gheturilor si revarsarea apelor, se stabilesc urmatoarele marimi caracteristice:
♦ faza I - atunci când gheata se desprinde si sloiurile se scurg pe cursul de apa;
♦ faza a II-a - atunci când sloiurile de gheata formeaza îngramadiri;
♦ faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zapoare (baraje de gheata).
Art. 31. - Marimile caracteristice zonale si locale de aparare se stabilesc o data cu întocmirea planurilor de aparare pentru fiecare obiectiv în parte si orice modificare survenita în intervalul de valabilitate a planurilor de aparare, se pune de acord cu Directiile de Ape din cadrul Administratiei Nationale "Apele Române" si se reactualizeaza în planurile de aparare, la toate nivelurile.
Art. 32. - (1) Pragurile critice de aparare pentru fenomenele meteorologice periculoase se stabilesc prin instructiuni elaborate de catre Administratia Nationala de Meteorologie si se aproba de catre Comitetul ministerial.
(2) Valorile limita admisibile pentru indicatorii monitorizati in caz de poluari accidentale sunt stabilite prin Ordinele ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1144/2002 si nr. 1146/2002.
(3) Pragurile critice pentru situatii de seceta hidrologica se stabilesc prin planurile de restrictii in perioade deficitare.
Sectiunea C
Întocmirea planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale
Art. 33. - (1) Planurile de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale constituie documentatii tehnice, care se întocmesc de catre unitatile care detin obiective periclitate, de catre Comitetele judetene si Comitetele locale, cu consultarea tehnica si coordonarea Sistemelor de Gospodarire a Apelor, si de catre Directiile de Ape din cadrul Administratiei Nationale "Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se reactualizeaza o data la 4 ani, din punct de vedere al elementelor tehnice si atunci când este necesar, datorita modificarilor organizatorice.
(2) Continutul planurilor de aparare si modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile, sunt prezentate în Anexele nr. 1a) - 1d) la prezentul regulament.
(3) Modificarile operate în planurile judetene de aparare si în planurile pe bazine hidrografice se vor transmite Centrului operativ din Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.
Art. 34. - Planurile de avertizare-alarmare, prevazute la art. 25 alin. (4), se întocmesc de catre detinatorii de baraje, se avizeaza de catre Directiile de Ape si de Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta si se aproba de Comitetul ministerial. Aceste planuri se reactualizeaza o data la 10 ani sau în functie de modificarile survenite la obiective si la dotarile cu mijloace de alarmare si de interventie. Planurile de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale, ale localitatilor si obiectivelor din aval de baraje, din zona de influenta, se coreleaza cu elementele aferente din planurile de avertizare-alarmare.
Art. 35. –(1) Planul de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare se elaboreaza de catre Directiile de Ape dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Administratiei Nationale “Apele Romane” si se aproba de catre Comitetul de bazin. Sectiunea aferenta judetului face parte integranta din Planul judetean de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale.
(2) Metodologia de elaborare a planurilor de restrictii este reglementata prin Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor.
Art. 36. – (1) Planurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se intocmesc, la nivel bazinal, de catre Directiile de Ape si de catre persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte in legatura cu apa, potential poluatori. Sectiunea aferenta judetului face parte integranta din Planul judetean de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale.
(2) Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare este reglementata prin Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor.
Sectiunea D
Organizarea, pregatirea si asigurarea fortelor, mijloacelor
si a materialelor de interventie
Art. 37. - (1) Comitetele locale, agentii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundatii si fenomene meteorologice periculoase, detinatorii de lucrari hidrotehnice, precum si utilizatorii de apa potentiali poluatori au obligatia de a organiza si asigura apararea acestor obiective cu forte si mijloace proprii, prevazute din timp în planurile de aparare, adaptate la conditiile concrete care pot aparea.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia sa constituie formatii de interventie nominalizate, înzestrate cu mijloace si materiale de interventie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace si materiale de aparare împotriva inundatiilor, gheturilor si combaterea poluarilor accidentale.
Art. 38. - Formatiile de interventie locale vor fi instruite de catre specialisti din cadrul comitetelor judetene pentru situatii de urgenta, pe categorii de risc, pentru cunoasterea exacta a atributiilor ce le revin în diferite situatii de urgenta,.
Art. 39. – Comitetele judetene pentru situatii de urgenta au obligatia sa constituie formatii dotate cu mijloace de interventie pentru sprijinirea Comitetelor locale, in cazul in care este depasita capacitatea de interventie a acestora, potrivit legii.
Art. 40. - Comitetele judetene, respectiv al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta, împreuna cu Comitetul ministerial vor organiza anual simulari de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la constructii hidrotehnice si de poluari accidentale, pentru verificarea modului de functionare a fluxului informational pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exercitii aplicative pentru verificarea pregatirii formatiilor, functionarii sistemelor de avertizare-alarmare si a modului de folosire a mijloacelor si materialelor de interventie, precum si instruiri ale personalului implicat în gestionarea situatiilor de urgenta generate de tipurile de risc specifice.
Art. 41. - (1) Detinatorii de lucrari de gospodarire a apelor cu rol de aparare împotriva inundatiilor vor efectua verificari periodice în vederea asigurarii conditiilor tehnice si functionale corespunzatoare ale acestora.
(2) Se va verifica functionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de masura si control, a comportarii constructiilor, precum si buna functionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicatie si a surselor de energie de rezerva. De asemenea, se vor verifica existenta materialelor si mijloacelor de interventie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace si materiale de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si combaterea poluarilor accidentale, modul în care sunt depozitate si se vor lua masurile ce se impun în toate aceste directii.
(3) Comitetul ministerial, prin Centrul operativ si Comitetele judetene, vor efectua anual verificari privind starea tehnica a lucrarilor de gospodarire a apelor cu rol de aparare împotriva inundatiilor, precum si intretinerea cursurilor de apa, a rigolelor si santurilor de scurgere in localitati, dispunând masuri obligatorii pentru unitatile detinatoare si administratia publica locala.
Masuri operative de interventie în situatii de urgenta
Art. 42. - În cazul prognozarii atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestiva a acestora, se iau urmatoarele masuri:
Comitetul judetean pentru situatii de urgenta:
a) declara, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alerta la nivelul judetului sau in mai multe localitati din judet, în zonele periclitate si verifica asigurarea permanentei la comitetele locale;
b) asigura prin Centrul operational al Inspectoratului judetean pentru situatii de urgenta, transmiterea avertizarilor si prognozelor la toate localitatile si obiectivele din zonele afectabile si urmareste masurile luate de comitetele locale, detinatorii de lucrari cu rol de aparare impotriva inundatiilor, agentii economici specializati, unitatile poluatoare, etc;
c) dispune urmarirea permanenta a evolutiei factorilor de risc specific si informeaza prin rapoarte operative Comitetul ministerial prin Grupul de suport tehnic si Comitetul National asupra situatiei concrete din teren;
d) concentreaza mijloacele si fortele de interventie în zonele critice pentru consolidarea sau suprainaltarea lucrarilor hidrotehnice, indepartarea blocajelor de gheturi de pe cursurile de apa, combaterea poluarilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale in actiunile de limitare a efectelor inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale;
e) asigura coordonarea tehnica, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a actiunilor de interventie operativa;
f) asigura cazarea, aprovizionarea cu alimente, apa si asistenta medicala pentru populatia sinistrata;
g) asigura adapostirea, hranirea si asistenta veterinara a animalelor evacuate, in cazul depasirii capacitatii de interventie a Comitetelor locale.
Comitetele locale pentru situatii de urgenta:
a) asigura permanenta la sediul primariei in vederea primirii prognozelor si avertizarilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judetean si pentru transmiterea informatiilor privind evolutia fenomenelor periculoase, efectelor lor, masurilor luate si masurilor suplimentare necesare;
b) folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populatiei si obiectivelor aflate in zonele de risc la inundatii din revarsari de cursuri de apa, scurgeri de pe versanti si accidente la constructii hidrotehnice, asa cum sunt ele delimitate in planurile locale de aparare, precum si a populatiei aflate in zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase si a poluarilor accidentale;
c) declanseaza actiunile operative de aparare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de aparare aprobate, constând în principal din:
♦ supravegherea permanenta a zonelor de risc;
♦ dirijarea fortelor si mijloacelor de interventie;
♦ supraînaltarea si consolidarea digurilor si a malurilor, în functie de cotele maxime prognozate;
♦ evacuarea preventiva a oamenilor si animalelor si punerea în siguranta a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;
d) iau masuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori si gheturi, în special în zonele podurilor rutiere si de cale ferata, prizelor de apa, de evacuare a apei din incinte;
e) asigura participarea fortelor de interventie alcatuite din localnici la actiunile operative desfasurate de specialistii unitatilor detinatoare de lucrari cu rol de aparare impotriva inundatiilor;
f) localizeaza apele revarsate, precum si pe cele provenite din infiltratii si scurgeri de pe versanti si le dirijeaza în albiile cursurilor de apa, gravitational sau prin pompare;
g) asigura surse suplimentare pentru alimentarea cu apa a populatiei in perioadele deficitare.
Detinatorii de lucrari de gospodarire a apelor
a) aplica regulile de exploatare a lucrarilor de gospodarire a apelor prevazute în regulamentele de exploatare la ape mari si pentru perioadele deficitare;
b) supravegheaza continuu barajele, digurile si instalatiile de evacuare a apelor mari si alte lucrari hidrotehnice si urmaresc aparatura de masura si control pentru verificarea comportarii lucrarilor hidrotehnice si luarea masurilor preventive care se impun;
c) executa lucrari de interventie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrarilor hidrotehnice;
d) limiteaza extinderea deteriorarilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrari provizorii;
e) anunta obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectueaza la constructiile hidrotehnice si care pot produce pagube în zonele de influenta;
f) iau masuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenta, în caz de pericol iminent de avariere a constructiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare-alarmare;
g) asigura functionarea fluxului informational decizional de aparare împotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase, marind frecventa transmiterilor de informatii, prognoze si avertizari catre obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de aparare;
h) transmit informatii despre efectele inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase si despre masurile luate.
Persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte in legatura cu apa, care au produs o poluare accidentala iau masuri imediate pentru inlaturarea cauzelor, pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora si informeaza imediat cea mai apropiata unitate de gospodarire a apelor. Cheltuielile generate de actiunile de limitare si inlaturare a efectelor poluarilor accidentale sunt suportate de catre poluatori, conform principiului ”poluatorul plateste”.
Unitatile de gospodarire a apelor au obligatia sa ia in considerare orice informatie legata de poluari accidentale si sa identifice poluantul, precum si cauzele poluarii.
In caz de poluari accidentale, unitatile de gospodarire a apelor avertizeaza imediat utilizatorii si autoritatile administratiei publice din aval pentru a lua masuri de protectie a apelor si de evitare sau diminuare a pagubelor.
Detinatorii de mijloace specifice de interventie in caz de poluare accidentala sunt obligati sa le utilizeze indiferent de cauza aparitiei fenomenului de poluare, din dispozitia Comitetului judetean pentru situatii de urgenta.
Masuri de reabilitare
Art. 43. - (1) Dupa trecerea perioadelor de inundatii, fenomenelor meteorologice periculoase, sau dupa accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, în vederea restabilirii situatiei normale, comitetele judetene si locale si agentii economici specializati iau urmatoarele masuri:
a) repunerea în functiune a instalatiilor de alimentare cu apa, de evacuare a apelor reziduale industriale si menajere care au fost afectate, precum si evacuarea apelor din inundatii si baltiri de pe terenurile agricole, prin saparea unor canale de scurgere si prin instalarea de agregate de pompare mobile;
b) aplicarea masurilor sanitaro-epidemice necesare;
c) stabilirea pagubelor fizice si valorice determinate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase si poluari accidentale si a masurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;
d) refacerea cailor de comunicatii si a podurilor, refacerea instalatiilor de pompare a apelor;
e) refacerea liniilor de telecomunicatii si de transport al energiei electrice;
f) repararea si punerea în functiune a conductelor de apa, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;
g) repunerea în functiune a obiectivelor social-economice afectate;
h) sprijinirea populatiei pentru refacerea sau repararea gospodariilor proprietate personala, avariate sau distruse;
i) demolarea lucrarilor hidrotehnice provizorii de aparare, care împiedica desfasurarea normala a activitatilor si recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrarile hidrotehnice.
(2) Unitatile de gospodarire a apelor materializeaza în teren nivelurile maxime înregistrate, pentru reconstituirea undelor de viitura si reactualizarea valorilor caracteristice de aparare; verifica comportarea lucrarilor hidrotehnice; stabilesc masurile ce se impun si fac propuneri de lucrari noi de aparare în zonele afectate sau de refacere a constructiilor grav avariate de viituri.
Art. 44. - La sfârsitul fiecarei perioade de inundatii, fenomene meteorologice periculoase si poluari accidentale, comitetele judetene si al municipiului Bucuresti întocmesc rapoarte de sinteza potrivit continutului stabilit în anexa nr. 1j) la prezentul regulament.